100 matches
-
dragă! - am venit, Bine că mi te-am găsit... Toată noaptea n-am dormit, La tine m-am tot gândit. - Marine, cred c-ai aflat? Tata a plecat din sat: Mi s-a dus pân’ la Olteț, Să cumpere-un murguleț... Hai repede, nu mai sta! Uite, -acum trece vremea, Și poate veni tata... Pinteni calului să dai, Dacă vrei ca să mă ai! - Apă ia, ochii ți-i spală, Să miroși a tămâioară; Din pumnii tăi vreau să beau! Draga mea
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calul_haiducului_balada_.html [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
profesor de matematică Mimi Balan . Partida numărul 3 Partida a fost jucată la Huși, în cadrul unui concurs arbitrat de domnul Chebac Iftene; aceasta constituie un exemplu de cum nu trebuie să joace negrul Partida Spaniolă. Partida numărul 4 Pe regretatul inginer Murguleț Jan l-am cunoscut în februarie 2001 atunci cînd a organizat, la Casa de Cultură, un concurs de șah pentru hușeni. La acest concurs s-au înscris destul de mulți concurenți, tineri și adulți, dornici să se confrunte pe tabla de
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
concurenți, tineri și adulți, dornici să se confrunte pe tabla de șah, deoarece nu se mai organizase de foarte mult timp în Huși o competiție șahistă. De atunci și pînă în februarie 2005, cînd a trecut în neființă, cu inginerul Murguleț Jan am jucat zeci de partide amicale și de concurs. Partida de mai jos a fost jucată la 30 minute; m-am oprit asupra ei deoarece o consider una dintre cele mai bune Partide Spaniole jucate de mine cu piesele
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
unul dintre cei mai cunoscuți somelieri din România, Laurențiu Achim, Presedintele Federației Somelierilor din România, Nico Lontras - Executive Chef la restaurante faimoase cu stele Michelin din Europa, Daniela Niculescu - expert în trabucuri și țigări de foi - Lăură Chavin și Roxana Murguleț - Director de Productie Halewood Wines & Spirits. În organizarea evenimentului au fost implicați și partenerii externi ai companiei Halewood Wines & Spirits: Concha y Toro (Chile), Marchesi di Frescobaldi (Italia), Gerard Bertrand (Franța), Trapiche (Argentina) și Torres (Spania). Despre Halewood Wines & Spirits
Adrian Jipa, cel mai bun somelier din România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104948_a_106240]
-
holuri și 1 cancelarie; sola 30; nr. Parcelă 659; suprafață construită-287 mp; suprafață desfășurată-287 mp; structură de rezistență-A; nr. nivele-P; fundație-B; pereți-CP; acoperiș-TB; starea construcției-F; dotări edilitare - instalație electrică, canalizare apă potabilă; adresă: satul Deleni, comuna Deleni; vecini: N-Murguleț Iancu, S-Cărare Marian, E-drum, V-Ciulei Stefana; anexe: un grup sanitar, centrală termică și canalizare, 90 mp", coloana 4, care va avea următorul cuprins: "2001", coloana 5, care va avea următorul cuprins: "131.509 lei", și coloana 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218143_a_219472]
-
12. domnului Lazăr V. Marius Iosip Vicentio, consilier; 13. doamnei Lungu E. Valentina, consilier; 14. domnului Mănescu I. Ioan, consilier; 15. doamnei Mihăilă V. Mirela Daniela, consultant; 16. domnului Mirică Al. Gheorghe, consilier; 17. domnișoarei Miron Ioana-Maria, expert; 18. doamnei Murguleț V. Lidia, expert; 19. domnului Nastasia Gh. Gheorghe, director, Sucursala de Reprezentare și Protocol Sinaia; 20. domnului Oprea D. Eugen, expert; 21. domnului Paraschiv S. Andrei, consultant; 22. doamnei Pătrașcu Al. Aneta, expert; 23. domnului Popescu I. Nicolae Anton, consilier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163539_a_164868]
-
moldoveană, unde în primii ani de activitate a îndeplinit funcția de comandant al punctului Ismail, din anul 1856 având gradul de căpitan. În anul 1860 a avut loc unirea flotilelor celor două Principate Române (Moldova și Muntenia), după care căpitanul Murguleț a fost numit comandant al punctului Galați. În anul 1865, este avansat la gradul de maior, fiind desemnat pentru a ocupa funcția de ajutor al colonelului Constantin Petrescu, comandantul Flotilei Române. La data de 11 februarie 1866, după abdicarea domnitorului
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
1865, este avansat la gradul de maior, fiind desemnat pentru a ocupa funcția de ajutor al colonelului Constantin Petrescu, comandantul Flotilei Române. La data de 11 februarie 1866, după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și retragerea colonelului Petrescu, maiorul Scarlat Murguleț a preluat comanda Flotilei Române pe care a deținut-o pentru o perioadă de numai un an, până la 17 martie 1867. Printr-un decret din 17 martie 1867, maiorul Murguleț s-a retras din armată, fiind înlocuit la conducerea flotilei
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
domnitorului Alexandru Ioan Cuza și retragerea colonelului Petrescu, maiorul Scarlat Murguleț a preluat comanda Flotilei Române pe care a deținut-o pentru o perioadă de numai un an, până la 17 martie 1867. Printr-un decret din 17 martie 1867, maiorul Murguleț s-a retras din armată, fiind înlocuit la conducerea flotilei cu căpitanul Anton Barbieri. În aprilie 1867, a fost rechemat în armată, fiind numit șef al Batalionului al 9-lea din Corpul Grănicerilor, cu reședința la Bolgrad.
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. La scurtă vreme după plecarea din țară a lui Mihai Comăneșteanu, boierul Dinu Murguleț o mărită pe fiica sa, Tincuța, cu fostul arendaș Tănase Scatiu. Căsnicia celor doi este un lung șir de necazuri pentru Tincuța, nevoită să îndure zilnic mojiciile soțului ei. Mama ei, coana Sofița, murise între timp, iar Dinu Murguleț căzuse
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Dinu Murguleț o mărită pe fiica sa, Tincuța, cu fostul arendaș Tănase Scatiu. Căsnicia celor doi este un lung șir de necazuri pentru Tincuța, nevoită să îndure zilnic mojiciile soțului ei. Mama ei, coana Sofița, murise între timp, iar Dinu Murguleț căzuse la pat, bolnav de reumatism. Revăzându-l pe Mihai după câțiva ani, Tincuța își dă seama că-l iubește, lucru remarcat de verișorul ei, Matei Damian, și de soția lui, Sașa. Între timp, Tănase Scatiu se mutase cu familia
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
câțiva ani, Tincuța își dă seama că-l iubește, lucru remarcat de verișorul ei, Matei Damian, și de soția lui, Sașa. Între timp, Tănase Scatiu se mutase cu familia în capitala de județ, luându-l acolo și pe boierul Dinu Murguleț. Devenit om cu stare și implicându-se în diferite combinații politice, Scatiu este ales deputat în trei legislaturi, aflându-se întotdeauna de partea puterii și neavând nicio orientare politică. El îi terorizează pe toți cei din casă, jignindu-i deseori
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
politice, Scatiu este ales deputat în trei legislaturi, aflându-se întotdeauna de partea puterii și neavând nicio orientare politică. El îi terorizează pe toți cei din casă, jignindu-i deseori și bătându-și slugile. Martor al suferințelor Tincuței, boierul Dinu Murguleț regretă că a aprobat căsătoria fiicei sale cu un bădăran, plângând și pierderea moșiei Ciulniței. În postul Crăciunului, Tănase Scatiu află că Mihai Comăneșteanu semnase o poliță în alb unui cămătar evreu și vrea să o răscumpere pentru a-l
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
organizează o masă mare, terminată după retragerea ministrului într-un zaiafet cu băutură și lăutari. Un grup de țărani din Ciulniței, nemulțumiți de comportamentul despotic al noului stăpân al moșiei, predau ministrului o jalbă în care cer reîntoarcerea boierului Dinu Murguleț pe care-l cereau sechestrat de ginerele său. Ministrul îl cheamă pe Mihai Comăneșteanu, șeful său de cabinet, căruia îi cere să cerceteze plângerea țăranilor și să-l informeze. Mihai se vede cu Tincuța, ambii amintindu-și de zilele frumoase
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
lună de la vizita ministrului, Tincuța moare din cauza nefericirii. Scatiu se preface îndurerat la înmormântarea ei pentru a fi compătimit și a arăta tuturor că și-a iubit soția. Într-una din zile, pretextând că se duce la baia publică, Dinu Murguleț închiriază o birjă și pleacă la moșie, rugându-i pe țăranii din Ciulniței și Balta să vină la conac. Anunțat, Tănase Scatiu ajunge și el la conac și îl leagă pe bătrân pentru a-l duce acasă. Sania este oprită
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Ciulniței și Balta să vină la conac. Anunțat, Tănase Scatiu ajunge și el la conac și îl leagă pe bătrân pentru a-l duce acasă. Sania este oprită de țăranii revoltați și furioși care îl linșează pe fostul arendaș. Dinu Murguleț rămâne la conacul părintesc, în timp ce Zoițica, nepoata lui, este trimisă la București pentru a fi crescută în casa Sașei. Romanul "Tănase Scatiu" are dimensiunile și structura unei nuvele mai ample, fiind împărțit în 12 capitole, care nu au titluri. Acțiunea
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 101.</ref> Formația sa ideologică de junimist l-a îndreptat pe autor spre romanul social, fiind prezentat conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț, iubitor a pământului și a țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Scriitorul credea în rolul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți morale ale neamului românesc. Personajele romanului întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, în timp ce Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
să ia pe ascuns pielea armăsarului Forgaș, pe care îl împușcase mai înainte, sau când îl îngrijorează, la priveghi, curgerea seului de la lumânări pe covor. Tănase Scatiu este singurul personaj autentic al romanului, celelalte personaje fiind descrise prea superficial. Dinu Murguleț este creionat ca un personaj neputincios, în timp ce prezența Tincuței este una palidă, ea refugiindu-se într-o viață interioară în care stăruie amintirea iubirii din tinerețe pentru Mihai Comăneșteanu. Finalul violent al romanului este în concordanță cu caracterul personajului principal
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
îl considera prea scurt, acțiunea devenind astfel fugitivă și concentrată aproape exclusiv pe caricaturizarea personajului principal, descris cu ură, dar totuși plin de viață. Cu toate acestea, existența unor scene subtile sau viguroase precum cele care demonstrează senilitatea lui Dinu Murguleț sau uciderea de către țărani a lui Scatiu transformă romanul într-o scriere literară memorabilă. „Precipitarea, ritmul gâfâit din al doilea roman al ciclului contrapunctează energic bucolica desfășurare din "Viața la țară". Lumea satului rămâne doar un element de fundal”, completează
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Petran pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 1967 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 95 de minute în regia artistică a lui Mihai Zirra. Distribuția a fost formată din Ștefan Mihăilescu-Brăila (Tănase Scatiu), Nicolae Neamțu-Ottonel (Dinu Murguleț), Adela Mărculescu (Tincuța), Maria Voluntaru (Profira), Mihai Pălădescu (Nae Eftimiu), Ion Siminie (Iorgu), Nicolae Botez Luchian (Stoica), Mircea Constantinescu (bancherul), Sabin Făgărășanu (Lefter), Camelia Stănescu (Zoițica), Iulian Necșulescu (ministrul), Stamate Popescu (Mihai), Ion Gheorghiu (doctorul), Tamara Vasilache (Marița), Sorin Balaban
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
care a dispus întocmirea unuia dintre letopisețele posterioare celui al lui Miron Costin („"Izvodul lui Tudosie Dubău"”) Tudosie Dubău provenea din una din marile familii boierești din Moldova. Tatăl său a fost Vasile Dubău iar mama Nastasia, fiica boierului Irimia Murguleț. S-a născut în jurul anului 1630, fiind menționat documentar într-un act din 24 septembrie 1638, când nașul său, Toader Șoldan, dăruia finilor săi, „"cuconilor lui Vasile Dubău"”, partea lui de moșie din satul Vartici. Tudosie Dubău s-a căsătorit
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
livadă, bisericuța familiei, o fântână, grajduri pentru animale, hambare pentru cereale și alte anexe gospodărești. În anul 1847, soția căminarului, Raluca (Iurașcu) Eminovici (1816-1876) a cumpărat mica bisericuță de lemn din cătunul Ipotești, cu 250 de galbeni, de la boierul Theodor Murguleț. Acest lucru este menționat într-o scrisoare din 14 aprilie 1909 a lui Matei Eminovici către Corneliu Botez (""Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni de la un anume Murguleț.""). Bisericuța a devenit astfel lăcaș
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
de galbeni, de la boierul Theodor Murguleț. Acest lucru este menționat într-o scrisoare din 14 aprilie 1909 a lui Matei Eminovici către Corneliu Botez (""Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni de la un anume Murguleț.""). Bisericuța a devenit astfel lăcaș de rugăciune al familiei, ea continuând să fie folosită ca biserică a satului Ipotești și după cumpărare, salariul preotului fiind plătit de tatăl poetului, Gheorghe Eminovici, care deținea moșia din Ipotești. Familia Eminovici a stăpânit
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]