4,985 matches
-
iubind cu multă dăruire, au adormit abia în zori, cuprinși de fericire. Cu mângâieri, el încearca dorința să-i trezească și așteapta doar un semnal, chitit s-o cucerească. Înlănțuiți în dans divin, extazul clipei îl trăiesc, el o sărută murmurând: „Pot fi iubirea ta, oricând!” Senină, ochii își mijește, cu un sărut îl răsplătește și îl îmbie cu dulci șoapte: „Vino, dragul meu, la noapte!” Referință Bibliografică: Madame Sans-Gêne / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I
MADAME SANS-GÊNE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Madame_sans_gene.html [Corola-blog/BlogPost/371192_a_372521]
-
faptul că animalele erau murdare. Convocă imediat toți muncitorii ce-i avea în subordine și le explică ce dorea să obțină de la ei. Cum majoritatea dintre îngrijitori erau bărbați, se arătară tare nemulțumiți de măsurile luate de noua ingineră și murmurau între ei, însă la atenționarea că: „cine nu se conformează noilor reguli, pot să-și caute un alt loc de muncă”, au lăsat-o mai moale cu murmuratul. De asemenea, Săndica a întocmit un alt rețetar de hrănire a junincilor
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404206904.html [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
Încă din zorile Creației, Când în aurora sa Viața mea semăna cu o floare. O, mare, mare acoperită de văluri, Sufletul poetului dansează, Căci a străbătut Lumea Cu ochii și cântecele sale, Cu bucuria l-a-nconjurat Din toate colțurile Universului. Poetul murmură: „Iubirea mea, privește! Am construit un templu În vârtejul și-n zgomotul vieții. Vino, Iubire! Să trăim în nemărginirea Lumii, Infinitului să ne dăruim!” (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Marea / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1304, Anul IV
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1406441586.html [Corola-blog/BlogPost/357493_a_358822]
-
ca după o încăierare aprigă: - Tată! Tată, ce-ai?!...Și încearcă să-l întoarcă, dar nu poate din prima. Reuși a doua oară. Tată-său scoase un geamăt și-l prinse de mână. Rosti cu greu numele pe care-l murmurase mai devreme, bănuitor, băiatul: - Zaaanet!...M-au împușcat ai lui ... Și sub privirile nedumirite ale lui Ion, se zbătu o dată, de două ori, apoi împietri cu ochii ațintiți asupra fiului ... Băiatul înghiți în sec de câteva ori. Încerca să-și
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
mănânc/ rănile frunzei mă vor fărâmița/ Mai încolo spre toamnă/ Sufletul tot atunci/ Ca o rădăcină cioplită de vânt/ Va lupta să trăiască ori va muri/ Prelungiri din instinct/ genunchiul din fire uimit/ Cum asudă pori răzvrătiți/ Mintea mea tânără/ Murmurând vrând - nevrând/ Geografia știut-a tristeții...” E în ele expresia unei ”Prelungiri din instinct” a încrederii în sine, în ciuda a ceea ce o subminează, o expresie-conglomerat, ca de obicei dispersând sugestiile, fără însă a le distruge sensurile principale, cele care leagă
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
să murim! Capitolul Cioburi de vise - al IV-lea - este o luptă cu inerția, cum ar fi spus Nicolae Labiș, căruia, de altfel, i s-ar putea dedica poezia Crez, din care citez: Înger crescut din coasta unui drac Îmi murmur clipa, respirând speranță; Nimeni nu știe ce eforturi fac Să-mi țin oglinda firii în balanță. Câțiva prieteni chiar au încercat, Nădăjduind că dragostea mă schimbă, Să-mi caute un leac de vindecat Și mi-au extras otrava de sub limbă
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
cu ochiul.La țărm,marea își desfăta valsul pe sub picioarele îndrăgostiților,gustându-le din plin,patimile.Pescărușii savurau întunericul,gustând pe furiș,cuvintele spuse șoptit,sfârtecate aproape,de cei care vroiau să guste dragostea. -Ești cea mai frumoasă ființă,iubito!,murmură Cezar,cu noblețea acelui tânăr bine crescut,timid și încă ...virgin.Hai să ne așezăm aici! Găsiseră un loc mirific. Privirile încărcate de dragoste evitau cu stângăcie deznodământul.Deodată,două stele mari ca două lacrimi,începură să se întreacă în
DE ZIUA COPILULUI,MAMĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1464768734.html [Corola-blog/BlogPost/385309_a_386638]
-
nu o tulbură, din străfundurile inimii cu un simțământ plin de recunoștință se înalță: „Bine ești cuvântat, Doamne!”. Când chipul senin al unui frate și cuvântul lui iubitor mă întâmpină și inima tresaltă de duhovnicească bucurie, un glas tainic dinlăuntru murmură: „Bine ești cuvântat, Doamne!”. În fața Sfântului Prestol când inima se topește înaintea milostivirii celei negrăite a Stăpânului, un fior adânc suspină: „Bine ești cuvântat, Doamne!” Uneori însă, nori negri și amenințători se ivesc pe cerul cel lăuntric și un vânt
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
să se accidenteze foarte grav. A stropit-o cu apă de la chiuvetă și tânăra și-a revenit după câteva minute, însă nu se putea ține pe picioare. Tremura din tot corpul. Stătea așezată pe un scaun, privea în podea și murmura cuvinte fără a fi înțelese de cineva, delira. Paznicul a alertat salariații fermei și a fugit să-l anunțe pe director sau pe inginerul șef. Și așa își părăsise postul de la poartă și putea fi dat afară. Nu mai conta
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
se pare, a pătruns vocea suspicioasă a lui Emil, atingându-i neplăcut urechile. Păi, să știi că dacă nu ar trebui să-mi iau lucrurile, te-aș ruga să mă duci la gară ori... într-o stație de taxi, a murmurat ea, cu voce pierdută, fără să-și ridice privirea. - Adică, ce vrei să spui, prințesă? Nu te-am satisfăcut? - A, da! Trebuia să înțeleg de foarte mult timp că pentru tine doar sexul contează... Am fost atât de proastă să
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_ranita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
a șters genunchii munților cu mătasea părului și a ruginit-o, a scăldat privirea în câmpii de cicoare și le-a luat albastrul, a spălat genele în zăpada visului și le-a curățit ca pe geamuri de uși! A ascultat, murmurând, privighetorile, iar azi murmură privighetorile după ea și ascultă. Tac, uimiți de șoaptă, spectatorii și-o ascultă, fermecați de melodiile dominate de liniște, vis, iubire, frumusețe... Farmec se-nalță din glasul ei, ca zorii din orizont ! Nu e noapte, nici
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421037529.html [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
cu mătasea părului și a ruginit-o, a scăldat privirea în câmpii de cicoare și le-a luat albastrul, a spălat genele în zăpada visului și le-a curățit ca pe geamuri de uși! A ascultat, murmurând, privighetorile, iar azi murmură privighetorile după ea și ascultă. Tac, uimiți de șoaptă, spectatorii și-o ascultă, fermecați de melodiile dominate de liniște, vis, iubire, frumusețe... Farmec se-nalță din glasul ei, ca zorii din orizont ! Nu e noapte, nici când e noapte, ci
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421037529.html [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
ați venit, dragii mei supuși! - a glăsuit împăratul. După cum știți, ținem sfat la un milion de ani lumină însă, necazuri mari s-au abătut asupra ținutului nostru stelar și de aceea v-am chemat cu trebuință la sfat împărătesc. Curtenii, murmurară cu neînțeles și teamă, iar împăratul slăbi puțin din strălucirea Luminăției Sale pentru a întări gravitatea spuselor sale. -Gândurile Universului au luat-o razna, s-au împrăștiat în tot Infinitul. Au luat cu ele visele și speranțele. Timpul, Dumnezeul nostru
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_gandului_fermecat_lica_barbu_1389863474.html [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
Te-am speriat... Regret sincer! Doream să știu, adică... doream să... - Dacă mai ești la spital, putem vorbi acolo. Pot să intru la Tinu? - Sigur că da! Te aștept aici... trebuie să vorbim. - Da, bine! Mulțumesc mult, doctore! - Pentru puțin..., murmură Eugen, nedumerit de tonul folosit de Iuliana și de graba ei: „Ce este cu ea? Am greșit eu cu ceva?” se întrebă el, îngândurat. ... Trecea dintr-un salon în altul, fără să audă cuvintele personalului medical ori să observe datele
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
sunt pentru, se auzi o voce masculină în spatele lor. Era Ben, prietenul lui Daniel, care fu în al nouălea cer s-o cunoască pe Miranda, roșcata haioasă cu corp mirific. Ele îl priviră cu nedumerire. - Pentru domnișoara de onoare goală? murmură el, teamându-se că a făcut o gafă. - E atât de amuzant, că o să fac hemoragie internă, zise Carol, serioasă. - Hei, vorbește pentru tine, interveni Miranda, și-l luă repede de braț pe simpaticul brunet. Mă voi lipi de el, zise
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_suissa_1485799333.html [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
pescăruș se răsfăța plutind pe-albastre valuri. Îi mângâiam din depărtări de vis aripa răsfirată sus în vânturi și marea mea cu ochi de peruzea o legănau șoptindu-i albe cânturi. Și-apoi sirene-n juru-i au sosit, să-i murmure un cântec de iubire iar eu, la țărmul mării poposit, urcam pe-a valurilor coamă în neștire. Leonid IACOB Referință Bibliografică: la țărmul / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
LA ŢĂRMUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_tarmul.html [Corola-blog/BlogPost/361722_a_363051]
-
concediu de odihnă. - Bine, dar... - Și acum, continuă cel ce se dădu drept marele Budha, să vedem ce ai făcut cu viața ta. Momente de liniște se așternură, Popescu Altoi își revăzu întreaga viață, timp în care entitatea de lumină murmură de câteva ori, ușor încruntat: - Hm-mm ... hm-mm ... ! - Rău nu ai făcut, dar nici preceptele religiei mele nu le-ai respectat. - Bine, dar eu sunt creștin, strigă disperat sufletul lui Popescu Altoi. - Pentru a-ți curăța spiritul, te vei reîncarna într-
NU-I PENTRU CINE SE PREGĂTEȘTE, CI PENTRU CINE SE NIMEREȘTE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1431620698.html [Corola-blog/BlogPost/360504_a_361833]
-
fluidă o face / aidoma unui cub./ Ce frumos poate să fie gândul / când fulgerătorul de verb îl face cub...” (Acasă) Invocația e sublimă, sacrală: „Stea streină de lumină, / vindecată de cuvânt, / de mai poți să poți, revină / cu un murmur, murmurând, / cu o piatră pietruind, / cu un verde înverzind...” De la Nichita aflăm și ce înseamnă puritate - în iubire, firește! Se confesează prietenului său, Titus, astfel: „...ultima mea dragoste a fost cu o femeie din secolul al XVI-lea... O băgasem în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
Sunt doar un fum ... rătăcit într-o ceață adâncă. S-au năruit iluzii vechi imaginate în clipe diafane reflectate de un timp al copilăriei naive. Vânzătorul de iluzii a fost găsit ieri mort în parc și niciun bocet nu se murmură. Vechi iluzii se amestecă în țărână zdrobite de-o viață ce nu conjugă fericirea. Sunt o lespede amorfă uitată într-un mormânt anonim. Pendulez între realitate și vis, Confund realitatea și visul, Trăiesc de parcă rătăcesc într-o lume a amăgirii
ADIO ILUZII ŞI VISE de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_mihaela_macsut_1411911436.html [Corola-blog/BlogPost/353112_a_354441]
-
pe care credeam că o va depăși ușor, își va stinge însă curând mugurii încruntării și va lăsa vălul cald și argintiu al luminii să-i mângâie obrăjorii. Bucuria împlinirii rugii pe care o avea ticluită încă înainte s-o murmure cu ceva nazuri, aluneca cu pași ușori și lini, așijderea iuțimii cu care razele soarelui vor împresura și netezi degrabă crețul încruntării. Slobozi cu un oftat crispat și o bâlbâială încă încrâncenată, abia reținută, un refuz deloc ascuns, nițel răstit
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
e dor de-o oază de sinceritate” (Caut în mine liniștea râvnita). Pe masura ce exercițiul scrisului se impune, poeta devine tot mai profundă, metaforele tot mai cuprinzătoare, numărul poeziilor tot mai mare. Parcă o văd pe autoare la masa de scris, murmurând spovedanii și-i aud glasul gândului cumpănind cuvintele în cadența versurilor, pe îndelete, așezat, ardelenește, înțelept, cuminte și cu siguranta, printr-o rostire directă dublată de aspirația spre simetrie și armonie. Stilul e limpede și curgător, cuvintele nu sunt încărcate
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
poți gândi...sau? Ai numai idei proaste... nu aș vrea niciodată să fiu o Biblie... E prea greu. Și în plus ești plagiator... Orice aș deveni în lumea aceasta, un portar, poate postașul obișnuit,cu fața comună, cu plicul, care murmura taine numai pentru sine, în mână și fugind de câinii comunitari, poate vânzătorul de covrigi din fața băncii, poate inginerul cu matematica tipărită pe ... Citește mai mult Februarie 15.Omul, o profesie...Bună, jurnal! Ce faci? Că de obicei? Mă gândeam
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
poți gândi...sau? Ai numai idei proaste... nu aș vrea niciodată să fiu o Biblie... E prea greu. Și în plus ești plagiator...Orice aș deveni în lumea aceasta, un portar, poate postașul obișnuit,cu fața comună, cu plicul, care murmura taine numai pentru sine, în mână și fugind de câinii comunitari, poate vânzătorul de covrigi din fața băncii, poate inginerul cu matematica tipărită pe ... Abonare la articolele scrise de călin marton
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
dar și faptele oripilante ale acestora. Stăpâni numiți „oameni”, greșit spus „cu suflet de câine”. Istoriei îi este rușine să le consemneze faptele, iar mie îmi este rușine că s-au întâmplat în țara mea. Când le-am citit, am murmurat cu ochii umezi: nu ne merităm caii din istoria neamului nostru! Caii invidiați și râvniți de turci, ceruți (a răzbunare) drept haraci (celebrii cai moldovenești)! Caii doriți de cazaci, de tătari și mai târziu capturați sau cumpărați cu bani grei
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
tremurată, Iar glasu-i stins și pâlpâit. Dar dac-apoi e acordată Arcușul scoate murmur blând Și-aș vrea să cânt încă odată Să nu o mai aud plângând. Căci plâng viorile pe strune Și-și cântă dragostea și dorul Sau murmură o rugăciune Și trag peste dureri zăvorul. Arcușul trage peste suflet O dâră ca o cicatrice Și lasă cioturi și un urlet De vânt nebun prin pădurice. Mă ning petale de cais Și se preling, agonizând, Iar visu-mi moare, interzis
CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460476618.html [Corola-blog/BlogPost/381651_a_382980]