192 matches
-
stabilit Hamlet! CU PA, DE VIS. După ce am vizionat meciul de "Cupă Davis" România - Canada, m-am liniștit dându-mi seama cu bucurie nedisimulată (?) că dispunem în continuare de forțe valoroase în tenis. Mai ales văzându-l pe Ilie Năstase mustăcind fericit ori de câte ori își întorcea privirea - parcă nevenindu-i să creadă - spre dublul mixt Andreea Marin/Ion Țiriac. Într-adevăr, de mulți ani n-am mai avut un cuplu atât de... de... Uite, că nu-mi mai găsesc vocabularul... În sfârșit
"Țepele" – joc dpbrogean de la Basarabi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12414_a_13739]
-
epoca de aur, doar cu cianură nu s-a încercat ăncă. |n acest timp filmul rulează cu toate motoarele în funcțiune, ăncasările au ăntrecut orice așteptări și, în mod sigur, cel puțin vreo căteva nominalizări la Oscar stau la păndă, mustăcesc și scot limba mai ceva ca Barabas în momentul eliberării. De unde vin aceste atitudini flagrant contradictorii și de ce se manifestă ele cu atăta vehemență, iată o întrebare al cărei răspuns reflectă, în mare măsură, chiar rigoarea și acuratețea înțelegerii filmului
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
iubirile strâmb. În cireșii cu poale curtate Albine astrale culeg înțelesuri Cu trompele-n stele-mbaiate Adapă polenul teluric din șesuri. Nuntiți pe vecie cu astrele Își scutur-adesea o glumă Din zaua-nfipta-n braniște Să crească umbră de huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet copil, mai ai de învățat, Ca-n lunca adormita sub soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
stripteuze albastre cu pojartier, pe piept, un catarg tremurînd în piele, ca un sfredel, în gură, mahorca, pe cap, cozoroc, si pe nas, ochelari de soare, astfel se-nfățișează zeul Haidoș că un al nimănui corăbier, dar și ca un mustăcind pișicher. Slujbași nu are ca să le mai poruncească, doar pisicile și cîinii de pripas se țin după el, recunoscîndu-l că maimare al lumii de Jos, după inel. Piticot cu buzele roșii de rîs și de viață, musculos și-ndesat, zeul
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
un adăpost pentru sinistrați, dar nesimțitul a aflat - nu de azi, de ieri - că scopul scuză mijloacele. Culoarea mai degrabă mohorâtă a pânzei de cort contrastează cu manifestările euforice pe care urmează să le ascundă privirilor. O parte dintre martori mustăcesc în spatele geamurilor. Dacă tot nu dormim la noapte, măcar să vedem și noi cum dansează mireasa." Ei bine, da, trăim într-o lume imperfectă. Însă una în care legea compensației funcționează fără încetare. Fericita pereche, socrii, nașii și nuntașii sunt feriți
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
aurii, atît de neîndemînateci și plăpînzi, încît mi-a fost frică să-i las să mi se cațere pe mîna. Am uitat de masă, am început să-i suflu. - Asta-i tot? - mă întreba mami, cu un surîs complice. Tata mustăcea. - Mai am? - Caută. De data asta am pornit la treabă. Era clar că ei știu despre ce-i vorba, dar vor să mă vadă căutînd. Am căutat. Dacă le făcea plăcere, am căutat. Era un joc nou. Am găsit-o
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
antisociala, își face curaj (de fapt e mânata de disperare ) și urcă pe măsuța de lângă pat. De pe măsuța, dacă face doi pasi nimerește fix în nasul meu. Nas de care își lipește nasul ei mic, rece și umed și mă “mustăcește”. Adică mă adulmeca, mișcare în urma căreia rezultă atât gâdilatul nasului meu cu nasul ei, cât și al obrajilor mei cu mustățile ei cele lungi și roșcovane . Evident se lasă cu râs și foiala, iar pentru că numai dacă e weekend e
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
în mare nevoie... de-atatea ori mi-am trecut peste mândrie... n-oi muri de-oi face pe Senatorul o zi! Și, târșind papucii din piele ai celuilat, cu două numere mai mari decât ce purta el, își mai zise mustăcind: Na, să văd și eu cum e să trăiești pe picior mare, de politician! Pentru o clipă, bietul Marcel uitase că era-n spital și că era aproape imposibil să guste din nectarul și ambrozia destinate aleșilor poporului... Totuși, când
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
Gospodinele veneau la poartă zâmbitoare și toate ne dădeau cuvenitele ouă. Cum s-ar zice azi, afacerea mergea șnur. Când, deodată, ca din senin, ne-a apărut în cale un bărbat tânăr, s-a uitat în coșul nostru și a mustăcit cu prefăcută mirare: numai atâtea ați strâns, mă? -Păi...nu sunt destule? am întrebat noi mirați. -Cum să fie, mă? s-a răstit la noi nea Mitică (așa îl chema pe bărbat:Mitică al lui Dore). Cum să fie destule
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
aproape oftând: bine, mă, hai să vă spun! Și ne mai spuse o dată versurile scârboase, repetând supărat la sfârșit: acum, ați priceput, mă, ați priceput? Pe mine tot mă mai rodea îndoiala: -Da’ de ce să spunem, nea Mitică, „întoarce pârțu’”? Mustăcind, nea Mitică a explicat filosofic: -Băă, se vede că voi nu știți pe unde face găina oul! -Ba știm! am răspuns noi într-un glas. -Pe unde, mă, pe unde? a insistat nea Mitică. -Pe la fund! am răspuns iar
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
cei doi bărbați, îmbrăcată într-o fusta scurtă, lăsând la vedere două picioare frumoase, cu pulpele apetisante, mereu cădea peste tânărul inginer agronom sau „scăpa” mâna pe picioarele acestuia încercând să se „sprijine”. Nea Cârâc trăgea cu coada ochiului și mustăcea vesel, începând să-și dea seama de jocul tinerei tehniciene. Parcă era o pisicuță care se juca cu șoricelul. „Îl prinde sau nu îl prinde în mreje pe tânărul inginer”, se întreba în sinea sa șoferul. Când fata „cădea” peste
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
jale în urmă (demisii și demiteri, anchete, oameni tulburați, demnitari agitați, analiști, jurnaliști, ficționari internați - pe ecranele televizoarelor, în ziare, la radio - la secția de scenarită a Institutului de Boli Infecțioase "Matei Balș"): nimeni nu știe nimic, toată lumea știe totul, mustăcește, se amuză, se îngrijorează ("teroristul numărul 1 al României"!), se întreabă, se destramă, se rătăcește în supoziții. în vacarmul general, Dan Liviu Nicolae, un cititor fidel al unui cotidian central, trimite un comentariu interesant pe marginea fugii din România a
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
din scaunul meu, urându mă pentru lipsa de curaj. A venit însă și ziua în care curiozitatea a înfrânt rușinea și, când am văzut-o pornind către budă, am țâșnit la rândul meu, atât de puțin credibil, încât educatoarea a mustăcit amuzată de evidenta mea preferință feminină. Sau așa mi s-a părut mie. Mi-am înghițit ru șinea și am ieșit din clasă, având grijă să-i dau suficient timp încât ea să fi ajuns deja la toaletă. Am străbătut
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
TINE! FLASH 5 (Hai să ne jucăm de-a cuvintele) - Unde-i tuta aia de Georgeta? I-am cerut să-mi aducă raportul de dimineață! Ce-i, Vasile, ce te uiți așa? N-am dreptate? Știi bine că am. Nu mustăci, că și tu ai dat-o rasol acu câteva zile, zăpăcit cum ești. Hai, să aveți o zi bună! Zdrang... Ușa se închide cu un zgomot puternic, tablourile mai că o iau la vale, datorită trepidației. Ce-a fost asta
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
prea reușesc mulți cu funcții mult mai de răspundere decât un pârlit de împărat. — Eu însumi voi da atacul, o ținu împăratul pe a lui cu o siguranță demnă de invidiat. Atac, hehe, care nici nu va avea loc! Împăratul mustăci ca pentru sine. Reveni cu picioarele pe pământ și continuă perspicace: — Dar pe tine, pe tine parcă te știu de undeva... Și, zău, de câte ori te văd, mă ia cu râs. Și uniforma asta... stă pe tine ca pe gard, măi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nemeritate. Châm. Intră. Iulian îl ascultă, se așeză modest și-i povesti visul său din ajun, cu arătările care-l cojeau și-l îmbucătățeau mărunt-mărunt fără să se uite la el, cu un aer așa, nonșalant. Gaspadin dădu din cap, mustăcind: — Ăștia sunt arhonții, Julien, paznicii vămilor cerești care te ronțăie pentru că nu le-ai plătit ce li se cuvine. — Și ce li se cuvine? — Nu știu. Tu trebuie să știi. Tu te-ai înhăitat cu ei. Nur Iulian se uită
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Și ce li se cuvine? — Nu știu. Tu trebuie să știi. Tu te-ai înhăitat cu ei. Nur Iulian se uită rapid la el să vadă dacă face aluzie la ceva, dacă știe de banda lui de nemernici. Dar Gaspadin mustăcea numai în continuare, privind în gol. De cincizeci de ani, de când sosise la Paris din băcănia lu’ tată-su de la Galați, Gaspadin încă vorbea foarte bine românește, chit că băga multe franțuzisme. îl simțeai că stă-n Franța numai după
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Mă duc diseară și-i toc mărunt pe toți, așa cum toci verdeața pentru rațe, îți dau cu dobândă înapoi. Nu te mai văita ca o curvă ieșită la pensie. Las` că ți-a plăcut când am bătut în geamu` nespălat, mustăceai ca un motan. Și ți se făcuse poftă de pește fript, luasei fața de fomist. Mai tragem doi-trei din baltă, mergem la mal, aruncăm niște lemne pe jar, îi curățăm, dăm cu sare, îi frigem, radem vodca și mergem la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să-ți publice cartea. - Zorbas o să rupă inimi, te asigur. Femeile o să-l iubească. Îl înfățișez ca pe un șmecher fără pereche, descurcăreț, înțelepciunea pământului, dansator de-i sfârâie călcâiele, viteaz. - Foarte viteaz, repetă Pantelis Prevelakis. Ascultând toată discuția, Zorbas, mustăcea încântat, aruncă tuturor o privire triumfătoare, se ridică și intră în casă. Când se-ntoarse cu buzuki, începu să îngâne un cântec: Fost-am șmecher cu vână de aristocrat iar acu devenii dascăl ca înțeleptul Socrat... Voiam să fie Heracle
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
Doamne-ajută! Ca la comandă, țoiurile s-au deșertat în gâtlejurile arse de sete ale cărăușilor. Doar Pâcu a rămas mai în urmă, fiindcă țoiul lui era dublu... Cum vi se pare primul rachiu băut ca cărăuși? a întrebat moș Dumitru mustăcind a râde. Alecu și Gheorghe au privit unul la altul și au rămas cu vorbele pe buze, înroșindu-se ca două fete mari... Măi flăcăi! Voi nu aveți călcătură de cărăuși, ci mai degrabă de muieri. Eu vă întreb cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că eu ud mai mult pământul - a rânduit învățătorul lucrurile. Nu i nimic, nașule, că și morții sunt ai noștri - a răspuns Costăchel. Inginerul s-a așezat și asculta cu zâmbetul pe buze dialogul celor doi - naș și fin. Petrache mustăcea și el la locul lui, dar nu îndrăznea încă să intre în vorbă... Când vinul a reușit să strălumineze mintea și să încălzească sufletele, discuția a început să curgă ca o apă vioaie... Care va să zică, nemții nu s-au oprit după
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Nu se bea nu se mănâncă. Se vorbește doar ca la clacă. De ce îmi era frică de aceea n-am scăpat - a punctat Costăchel întorsătura situației. De ce te-ai temut, Costăchele? - a întrebat Măriuca amuzată. De comandanți - a precizat Costăchel, mustăcind a râde. Cu așa comandanți, să tot execuți ordinele - a intrat în joc agronomul. Revigorat de atmosfera creată, Costăchel începea să semene tot mai mult cu cel de altădată. Ochii adânciți în orbite au căpătat strălucire vie. Părul și mustața
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
târg tocmai trecea un gospodar. Le-a dat binețe, dar n-are ce face omul și întreabă: Unde ai fost, mătușă, pe o căldură ca asta?... Apoi... am fost cu nora mea la Buhai și amu’ ne întoarcem acasă... Gospodarul - mustăcind a râde - le-o căinat: Ei, dacă o trebuit, o trebuit! Nu te poți încontra cu nevoia!”... Am râs pe înfundate, comentând spusa babei. În cele din urmă, l-am luat peste picior pe caprari: „Măi Tânjală! Moartea-i cât
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fundul sălii. Ce nelămurire ai, moșule? Poftește aici în față, să audă toată lumea - a grăit delegatul. Apoi eu n-aș ieși ca păduchele în frunte, că... mi-i rușine - a răspuns moșul. De ce ți-i rușine, moșule? - a întrebat delegatul. Mustăcind a râde și trăgând cu coada ochiului la cei din jur, moș Dumitru a vorbit: Mi-i rușine pentru că... pentru că pantalonii mi-s rupți în dosul casei. Și ce-o zice lumea? Aista n-are nici pantaloni pe fund și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
masă. Am mâncat împreună, sporovăind cumsecade. Pe la trei după-amiază m-am întors acasă. În mai puțin de o oră am rasolit lucrarea, știind că oricum Băși o să-mi mai dea niscaiva indicații prețioase. Apoi m-am întors iar pe net, mustăcind ca motanii la oala de smântână. Ilona 19 și Tom, prietenul ăla al lui frate-miu, scriitorul, mă invitau la o partidă până-n zori, la două mese. M-am dat lovit în aripă, că-s obosit și am întrebat dacă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]