261 matches
-
Aurel Turcuș și C. Gomboș), Vasile Dudaș, Gheorghe Oltean, Vasile Râmneanțu (Jurnalul unui ziarist de excepție: Ion Ciucurel), Thomas Remus Mochnacs (Presa culturală timișoreană. Evoluția sa între anii 1910-1930), Carina Galiș (Probleme de cultură în publicistica lui Franyo Zoltan), Horia Musteți (Revista „Pagini Literare“ de la Turda), Diana Zărie (Spiritul revistei „Vrerea“) și Aquilina Birăescu (Arta plastică și muzica în revista „Fruncea“). Peter Jecza - Formă și Armonie l În Sala „Gustav Mahler“ din Viena În Sala „Gustav Mahler“, unul dintre cele mai
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
un glas ce răsuna ca piculina între instrumentele unui orchestru. În acel echipagiu dinapoi era o tânără blondă, a căria figură avea acea blândeță ce se vede învrednicită de penelul lui Rafael, și un june brunet care de pe barbetă și musteți se cunoștea că era străin. Dinainte era un om balan ce putea să aibă 35 de ani. Chipul seu era frumos și interesant, dar o întristare deznădăjduită se vedea pe fața sa palidă. El purta ochelari verzi, și ținea mâinile
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se vede nicăieri. Figura lui e lesne de cunoscut: cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți răsucite..." Rețetă este și rămâne antologică. Ca în literatura realismului grotesc, ilaritatea ține de cultura populară a râsului, cum o numește Bahtin. Iar Păcală și Tândală îi anunță pe Anton Pann și pe Creangă. Despre Alexandru Lăpușneanul, nu s-au
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
mai puternică ghicitoare, premiată cu locul I pe anul 2006 la congresul ghicitoarelor din Europa. O puteți apela cu încredere la tel. 0724408830, 0747463008. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 25 mai - 1 iunie 2006 Dragomir-Iacob Tereza, 51 ani l Musteți Marta, 72 ani l Gavagina Maria, 89 ani l Hurezeanu Maria, 45 ani l Ecsedi Irina, 78 ani l Pătășanu Alicsandrina, 71 ani l Fornade Vlad-Constantin, 1 an l Vântu Helena, 84 ani l Pîslea Constantin-Marian, 9 zile l Suciu
Agenda2006-22-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285009_a_286338]
-
te îmbia să zăbovești ascultând liniștea din jur... Ei însă au pornit grăbiți... Uite la ei cum umblă noaptea, parcă-s holtei. N-au băgat încă de seamă că li s-au albit tâmplele și li s-o cam brumat musteața. Bine ați venit, copii. Așezați vă colea, să ne stea pețitorii - i-a întâmpinat învățătorul. Eu am avut o presimțire, că la vreme de seară o să avem oaspeți, și chiar acum am scos plăcintele din cuptor - a intervenit învățătoarea, bucuroasă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-i mare de-amu’. Mâine-poimâine merge la școală” - chibzuia Alecu Slobodă. „Oare cum se mai simte tata, săracul? La frig o duce greu... Da’ nu scapă el la căldurică? Acușica vine primăvara! Și atunci să-l vezi cum își răsucește musteața! Umblă ca un flăcău nu alta!” - îl munceau gândurile pe Puicuță... O trosnitură pornită ca din senin a stins felinarul lui Mitruță... Dintr-un salt, Cotman a fost lângă el, l-a apucat de umăr și i-a vorbit în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tontule!, spuse bunica Ileana În timp ce gândurile ei zburau către o fetiță care păștea boboceii prin Zânca, un sat depărtat din care o furase Ghiorghi a dascălu’ atunci când nu Împlinise anii Anetei. Ce băiat frumos și mândru, ce ochi și ce musteață mai avea feciorul dascălului și câte cunoașteri avea el pe partea ceia Însorită și care se tot umbrește de-un timp Încoace! Avea o meserie frumoasă, știa să facă bani buni dar dacă știam eu ce bețiv are să se facă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
o veste extrem de tristă: DOLIU NAȚIONAL! Marele prieten al poporului nostru, tovarășul Iosiv Visarlio.. no..vici Stalin s-a stins din viață și ... Anetă, Ileană, aduceți repede o petică neagră să punem doliu la mătură că o murit „tătucu’ cu musteți mari”, lepădătura!, Îl Întrerupse Bunicu’ Ghiorghi, care citise ziarul Încă de ieri și, cu ochii sclipind de bucurie și de teamă, spre marea indignare a lui Victor care realiza pericolul de a fi „raportați la Securitate”, continuă aproape răcnind: Gata
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
târg. Ca fost matroz bine instruit, am pentru tine o trebușoară importantă... Mă găsești la sediu în fiecare vineri între orele 800 și 1600. Nu uita că trebuie să-mi răspunzi atunci și la întrebarea pentru ce ai zâmbit pe sub musteață când eu am spus că am ureche lungă... Dar vom vedea... * * * Spune-mi tu, măi Gheorghiță nene, ca intelectual ce ești, cum se pronunță prescurtarea SRSR din ucraineană? Că eu am plecat din Rogojești de pe la cinci ani și nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Ia traista-n băț, colțunul la grumaz, așază tarnița pe huțul și rupe cărări prin omete până la Brodina și Seletin, că numai cu lapte-husleancă, hribi în saramură și caș de vacă nu-i chip să ieși din iarnă, Trifănele! Dar musteața cu sfârcurile băț de la sacâz pe unde mi-ai prăpădit-o? Te pomenești că te-ai îmbogățit și cu ceva sfrențe, măi pasăre călătoare ce ești! Dar cu stâlpul casei ce-ai făcut, nerodule?! Că de ce ți-a făcut vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe care îi ia bunicul în brațe și îi mângâie, dându-le acadele. Ei bine, după ce mănâncă totul, cu buzele lor crude, după ce își suge și degetele, după ce bunicul l-a legănat pe genunchi, s-apucă să-l tragă de musteți, de barbă, să-i înroșească obrajii cu mânuțele lui, să-l zgârie. Copiii au unghii mai mari decât oamenii în vârstă. Ce vreți să le faceți dșomnuțle Valerian? Copiii care știu să tragă de mustăți pe bunicul, vor ști, mai
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
Valerian? Copiii care știu să tragă de mustăți pe bunicul, vor ști, mai târziu, să-i sărute obrajii. Asta nu însemnează, însă, că nu vor fi până atunci, da până atunci, tot copii și nu-și vor trage bunicul de musteți, și nu-i vor înroși obrajii. Aș vrea să mai stau de vorbă cu d[umnea]v[oastră] ca atunci, seara, la „Timpul”, când la fiecare minut îmi mușcam buza că trece prea repede. Știți trebuia să fiu la școală
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
începând de azi, te va visa numai pe tine. Ai grijă, îi place să viseze așa că n-o trezi niciodată! Hai intră fiule, încui ușa după tine. Așa cred că m-ar fi îndrumat colonelul înalt, puternic, frumos și cu musteți ca un husar așa ar fi procedat un tânăr înțelept dar eu nu eram. Aș fi pătruns încet în camera ta, în odaia ta m-aș fi dezbrăcat de hainele devenite inutile și lângă tine lipit de tine... te-aș
GÂNDURI DIFUZE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344238_a_345567]
-
comunicările propuse, menționăm: acad. Toma Dordea despre „Remus Răduleț la Timișoara“; prof. dr. I.V. Boldureanu despre „Atanasie Marian Marienescu în fața Academiei Române“, prof. dr. Mircea Popoviciu despre „Aurel Bărglăzan, omul și opera“, prof. dr. Pia Brânzeu despre Pius Brânzeu, prof. Horia Musteți despre „Andrei Mocioni, om politic și mecena al culturii române în sec. al XIX-lea“, prof. Ionel Cionchin despre „Vincențiu Babeș, lider al Partidului Național Român“, drd. Tiberiu Ciobanu despre „Contribuția lui Vasile Maniu la dezvoltarea istoriografiei române“, publicistul Aurel
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
de la Oneaga este printre puținele din țară, însă este inedit prin faptul că ne dorim fonduri doar pentru construirea lui, nu și pentru susținerea lui economică. De atunci încolo, am creionat un plan coerent pentru autosusținerea sa economică”, declară preotul Musteață Ștefănel Radu, președintele Fundației Nektarios. Persoană de contact Vlad Plăcintă Președinte Asociația “Salvează o inimă” 0752753540 Transmite, Dr. Tănase Tasențe Director General Plus Communication
Un preot din județul Botoșani salvează copii de la avort și le oferă și educație [Corola-blog/BlogPost/93035_a_94327]
-
În contextul în care, în perioada 1990-2013 s-a raportat un număr de 7.775.364 de avorturi, preotul Ștefan Musteață din satul Oneaga (Botoșani) derulează un proiect prin care dorește să asigure o casă și o școală unei comunități formate din 56 de suflete salvate de la avort sau rămase orfane. Proiectul face parte dintr-un program social mai amplu de
Copiii salvaţi de la avort vor avea o casă nouă [Corola-blog/BlogPost/93039_a_94331]
-
lucrări. Până în prezent, am reușit să construim subsolul, parterul și cele două etaje. Cu ajutorul bunului Dumnezeu și al Sfântului Efrem cel Nou, ne dorim ca la finele anului 2017, până de Crăciun, să avem primii copii în Așezământ”, declară preotul Musteață Ștefănel Radu, președintele Fundației Nektarios. Persoanele și companiile, care vor să ajute la construirea așezământului, pot dona materiale de construcție sau bani, în conturile RO98CECEBT01C1EUR0590832 (Euro) și RO84CECEBT0130RON0590831 (Ron) sau online, accesând link-ul https://salveazaoinima.ro/campaigns/asezamantul-sfantul-efrem-cel-nou/. Persoană
Copiii salvaţi de la avort vor avea o casă nouă [Corola-blog/BlogPost/93039_a_94331]
-
președintele Fundației Nektarios. Persoanele și companiile, care vor să ajute la construirea așezământului, pot dona materiale de construcție sau bani, în conturile RO98CECEBT01C1EUR0590832 (Euro) și RO84CECEBT0130RON0590831 (Ron) sau online, accesând link-ul https://salveazaoinima.ro/campaigns/asezamantul-sfantul-efrem-cel-nou/. Persoană de contact Musteață Ștefănel Radu Președinte Fundației Nektarios 0745.738.891 Dr. Tănase Tasențe Director General Plus Communication 0725.465.508
Copiii salvaţi de la avort vor avea o casă nouă [Corola-blog/BlogPost/93039_a_94331]
-
le-am înțeles prea bine - zise Metodiu. Mai greu vine minții mele să priceapă aplecarea voastră spre aceste pahare care, iată, au și sosit și pe care, iute, le-ați și băut. — Avem noi un proverb - răspunse Vasea, ștergându-și mustețile și punând paharul la loc. Decât coadă de cal, mai bine cap de măgar. Dar cum nu-i tocmai ușor să trăiești așa, mai avem un proverb: decât ceai în pahar, mai bine votkă-n samovar. Macek! — Viiinee! - răspunse hangiul. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și ne adunăm În bucătărie. Aștept atunci s-o aud pe Omama povestind Întîmplări cu strigoi: „Și Moșu Circu ieșea noaptea din șopru și se vîra mintenaș În soba mică cu săcurea izinită de sînge ca scoasă din borîndău; avea mustețe negre și ierea numa-n nădragi și se preumbla În patul meu pe dușeg și fulgii de la gîști foșneau...“. Am văzut țigani fericiți. Și ce bine Îmi semăna eroina din film, În furoul ei vechi cu breteaua ruptă, parcă eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Ion Trăpădu 3. Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3. Andrei, Șchiopul, nevolnică 4
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să stai la coadă la lapte, că n-ai ceea, că n-ai cealaltă. Erau vremuri grele, daaa! Ceaușescu mergea cu proasta lui în China, în Coreea și venea cu ideea scălîmbăielilor de pe stadioane, iar noi toți trăgeam vîrtos la musteață. Referință Bibliografică: Când s-o făcut poama / Radu Părpăuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 372, Anul II, 07 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Radu Părpăuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
Cănd odată s-a blocat, nimic n-a visat, N-a mai avut chef c-a rămas atât uimit, Ca văzut-o pe Unică, era atât de uluit... Pisi-pisi, primea invitații de la cochete, Dar el culmea lustruia mereu la ghete, Mustețile își tot învârtea, le tapeta, Cojecuțile le tot dereticea și apreta... Dar cand Unică pe lângă el trecea, Si cand inima repedea îi mai bătea, Nici glas nu mai avea, slab mieuind, Isi auzea creierii de necaz zăpăcind... Piși acu încet
MOTANUL ÎNCĂLŢAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365940_a_367269]
-
curmei) altoindu-mă pe spate și ce mai urlete atunci, din neamul meu, viteaz, ales, că mai făceam și eu păcate, (minte multă, neavând) încălcam destul de des din sfintele zece porunci... crescând apoi mai măricel mi-a mijit sub nas musteața și mi-am cusut un peticel în care îmi țineam mândreața și-o tot priveam ascuns prin vie pân-am primit, fir-ar să fie, ordinul de cătănie! arătam soldat beton. părul meu, negru și creț, l-am lăsat la
CU PATRIA ÎN BUZUNAR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344725_a_346054]
-
Dă-i dracu pe ăștia doi, că-i proști, nu știe, dă-mi o ștearpă și-un meleon și stai aici două săptămâni. M-am prefăcut nervos. - Omule, ce nu pricepi? Plecăm! Vamos! Andiamos! Noi gău! Pricepuși? Și-a răsucit mustețele a dezamăgire. - Văd că n-o fac afacerea cu tine. Uită, dă-mi o ștearpă și-ț dau un ghiul. Aur! N-are nime ce-ți dau io, ghiulu meu care merg io cu el la târg. O ștearpă și
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]