1,100 matches
-
după distribuție ne așteptăm la multe. Michael Bay ne livrează Pain & Gain, un action-movie cu accente comice și pe alocuri dramatice, cu Mark Walberg și Dwayne Johnson. Fetelor, dacă aveți programat vreun movie night, Pain & Gain e o alegere care mustește de testosteron! Din categoria filmelor europene fac parte Dans la Maison, cu Kristin Scott Thomas și Halt auf freier Strecke, în regia lui Andreas Dresen. Trace, semnat de Danny Boyle, are premiera tot la începutul lunii mai și promite a
De toate pentru toți by http://www.zilesinopti.ro/articole/5201/de-toate-pentru-toti [Corola-blog/BlogPost/98209_a_99501]
-
perfectă de a ne culturaliza, de a ieși din casă, ce-i drept, nu musai doar pentru a vedea fi lme, ci pentru a respira timp de aproape zece zile, un altfel de aer. Chiar dacă și în restul anului Clujul mustește de evenimente, sute de concerte, partyuri, festivaluri, expoziții, fi ind astfel un oraș activ, parcă pe toată durta TIFF-ului, lucrurile sunt diferite. Brusc, nu mai trăiești și nu mai muncești în Cluj, un oraș din România, ci poți la fel de
Vine TIFF-ul, bine-mi pare! by http://www.zilesinopti.ro/articole/2573/vine-tiff-ul-bine-mi-pare [Corola-blog/BlogPost/99432_a_100724]
-
intrat în cutia ta de chibrit. Te-ai călcat singură pe picioare și rufele lenjeriei corpului slab le-ai apretat ani în șir ca să nu se vadă dolofanul de suflet , îndărătul dungilor sale. Te văd, să știi, si acum cum mustești așteptând. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/ Referință Bibliografica: Povârniș / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1211, Anul IV, 25 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
POVÂRNIŞ de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dalelina_john_1398412661.html [Corola-blog/BlogPost/347949_a_349278]
-
V de câteva ori, subliniind frumusețea ei și grija pe care o poartă primăria orașului pentru buna întreținere. Copacii sunt drepți, falnici, încă îmbrăcați în straiele toamnei, veșmântul ei are nuanțe de galben deschis și ruginiu. Totul este umed, pământul mustește de atâta apă. Iarba verde și « grasă » care se vede cresută de-a lungul marginii drumului aproape că nu visează că în curând va fi acoperită de zăpadă, se bucură de preaplinul binecuvântatei ape. Ieșim din oraș și nici nu
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
Analiști” care habar nu au ce înseamnă Liturghia sau o pomană pentru sufletul morților s au trezit să i ceară Bisericii, slujitorilor ei în primul rând, să „evolueze”, „să vină în mileniul trei”, să se „deștepte”. Cereri nerostite oricum, ci mustind de indignare „patriotică”, rupându și piepții cămășii. Parte emoție lipsită de pricepere, parte ură oarbă împotriva unei realități pe care nu o cunosc. Oamenii de acest fel nu vor de fapt înnoirea Bisericii. Nu. Vor transformarea ei într un ON
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
noi noroc, Cumplite Măcar odată-n veacul atât de-ntunecat Când munții gem de apă de parc-ar fi adâncuri Și tu plutești pe-o țară ca pe-o apă umflat. De-atâta umezeală putrezește și noaptea Și-ntunericul lumii mustește grohăind Și se aude în lucruri ca-n niște săli pustie Cum sapă umezeală dinspre moarte venind E-atâta umezeală în timp că suntem orbi Și se aude lumea cojindu-se ca zidul Verde de atâta apă ni se arată
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
Pe meleagul unde a intrat în Dacia, Împăratul Traian, care a înfăptuit poporul român, și Principele Carol de Hohenzollern, viitorul Rege Carol I, Regele care a înfăptuit Statul Român Modern și Contemporan - meleagul astăzi numit Drobeta Turnu Severin - cultura neamului mustește, dă-n clocot. Dincolo de acest aspect pur istoric, vreau să remarc legăturile dintre municipiul dunărean și Râmnicu Vâlcea - „orașul domniei mele”, cum îi spunea Mircea cel Bătrân, legături care nu sunt de ieri de azi, ci de multă, multă vreme
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1436965562.html [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
fluierând muzică clasică. Având în vedere cât de bogată era biblioteca părinților săi din Săliște, cu volume rare ce se citeau cu sfințenie, nici nu mă surpinde disponibilitatea enciclopedică și curiozitatea sa vie. El fusese inspirat de spiritualitatea sălișteană care mustea de bogăție și frumusețe. Avea miez. În cartea mea “ Departe de Țara cu Dor” vorbeam despre drumurile învățate în munții Cibinului, dar și despre drumurile culturale începute acolo, influențate chiar de atmosfera intelectuală a Săliștii Sibiului. Spuneam că în vacanțele
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nechează herghelii de nori Îi ține vântul în buiestru Neînșeuați, fără căpăstru, Catran pe neporniții zori. Copite scapără lumină, Fulger-amnar de deznădejde. Amarnic pogorât pe mejde, Ciopor de tunete se-alină. În urma lor pământul zace Mustind sordid sub văl de clisă; La fel, povestea mea nescrisă, Așteaptă colbul s-o îmbrace. Năvala-n gând dezleagă patimi, De doruri, doruri despicate Și măști de picuri reci udate, Nu-s stropi ci, pur și simplu, lacrimi. *** Referință Bibliografică
… PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1441775920.html [Corola-blog/BlogPost/378241_a_379570]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > ACASĂ Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mă cheamă vară acasă, Cu ochi de mure răscoapte, mustind, Cu gust de frăguțe pe buze, La urechi cu cireșe pietroase, Cu chip de floarea-soarelui râzând ștrengărește, Cu glas de domnită bucălata și bălaie, În părul căreia sălășluiesc basmele copilăriei mele, Scrijelite pe petale de maci sângerii, Prinși în cununa
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1434998128.html [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
acelora ce îi aduceau ca ofrandă, propria lor inimă. Și la fel cum apele ce îl străbat și îi dizlocă pământul, modelându-l și amestecându-l cu vegetația, pentru a-l reașeza apoi în alt loc, sub o formă nouă, mustind de viață și de frumusețe, tot așa și ținutul acesta, într-un mod miraculos - al cărui secret doar de el știut stă închis cu strășnicie sub oglizile tăcute ale apelor - dăltuiește ca un adevărat sculptor în magma sufletele oamenilor, din
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vibratii_interviu_cu_pictorita_maria_tania_nicolescu_1358525719.html [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
mi-a trecut prin fața ochilor. Umbră dispăruse. Eu mă grăbeam spre casă. Dinspre o fereastră răzbătea până la mine cuvântarea unui ins, care făcea pledoaria democrației originale. Jocul umbrei unui cran de televizor albnegru mi-a tăiat alea pe trotuar. Cerul mustea lumină. Deasupra cartierului, din ugerele stelelor, picura laptele nopții, în timp ce eu fredonam „Primăvară” de Antonio Vivaldi. Cartierul e vedea în vale, ca un cer coborât pe pământ.-Unde suntem? Probabil mărșăluiesc spre Iad. Al.Florin Țene Referință Bibliografica: Drumul spre
DRUMUL SPRE IAD E PRESĂRAT CU STELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_spre_iad_e_presarat_cu_stele.html [Corola-blog/BlogPost/356393_a_357722]
-
Nemurirea, în Neamul în care a înverzit și cântă Primăvara, în Nația în care a înflorit prima oară Dorul, în Vatra Carpatină în care s-a aprins și arde Soarele, ca-n Pâinea aburindă a împărtășirii, în Patria în care mustește rodul harului deplin, ca-n Strugurele jertfelnic al Viței alese, în Seminția ca leagăn al dumnezeirii, în Hotarul cu Cetăți al omeniei sfinte, în Ținutul sacru în care se preumblă surâzând binecuvântarea, în privirile Zărilor zalmoxiene în care se răsfață
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
scrâșnesc pe ram Pe clape cântă primăvara dezmorțită Speranța, cu aripa-i lovește în geam, În raze de soare flămânde învelită. Nostalgic valsează azi primăvara Cochetând În dulci mireseme de copaci Lumini de stele pictează imagini confuze seara În pântece mustesc cu tine vise stângaci. 13.03.2016, Foto internet Referință Bibliografică: GÂND DE PRIMĂVARĂ / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1908, Anul VI, 22 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valentina Geambașu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GÂND DE PRIMĂVARĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1458671816.html [Corola-blog/BlogPost/363717_a_365046]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CEI PATRU VOINICI Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1234 din 18 mai 2014 Toate Articolele Autorului TALESTRI, REGINA AMAZOANELOR (Capitolul 6) Era o zi de toamnă, neasemuit de frumoasă, iar munții musteau de bunătăți. Râul Auras șerpuia voios, alintat de micii afluenți de pe potecile poleite cu frunze arămii. Pe vârful unei coline, nu prea înalte, se puteau vedea clar, două siluete. Erau două tinere, cu trăsături armonioase, de fete abia coapte. Nu
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1400401260.html [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
ce abia-i sugerat, ce abia dacă e numit. Acceptare a morții și contemplare/ căutare a sufletului/ contemplare cu seninătate a relelor lumii./ Nu se mai teme de umbrele trecutului... Eugen Dorcescu a fost calificat drept poet metafizic, versurile sale mustind, în plus, de nuanțe ascetice: individul uman ce se întreabă asupra viețuirii sale și care află ecou în cugetarea profundă, în scrutarea onestă a temerilor ancestrale. Autorul român găsește răspuns în seninătate, în acceptare, scriind o poezie sugestivă și tăioasă
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_metafizica_a_lui_eugen_dorcescu_eugen_dorcescu_1334941633.html [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
vestită de gingașii ghiocei și topirea zăpezii: „Ghiocelul”, „Veste bună”, „Se topesc zăpezile”, „E primăvară”, „Luna florilor”, „Vine primăvara”: „Baba Iarna-i bolnăvioară, / Nu mai bântuie pe-afară. / Se dezbracă de cojoace, / N-are altceva, a face. / / Din zăpada ce mustește, / Ghiocelul se ivește / Și din clopoțel vestește: / - Primăvara iar sosește!” Apoi, treptat, se instalează peste întinderi vara cu „Soare arzător”, „Secetă”, „Paparudele” „Ploaie torențială”, „Vara”: “ Vara are-n păr legate / Multe flori și minunate. / Totul este un covor / Verde și
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417630456.html [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
teama înecului, le-am mulțumit pentru ajutor și cu toții am ridicat ambarcațiunea pe nisip, pentru ca niciun val să n-o mai poată lua. Am golit apa din barcă și acum exista problema cum să ajungem acasă cu atât bagaj, care mustea tot de apă. L-am lăsat pe nea Nicu să aibă grijă de lucruri și în douăzeci de minute de mers pe jos pe malul mării, am ajuns în Saturn, de unde am venit cu mașina să ne luăm bagajul. Barca
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423658456.html [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
fost povară Și sufletul în care amiezile-au apus, Purta pe aripi grele un palid iz adus De vreo suavă împlinită primăvară. Cu gesturi vechi chemând sfios cocorii iară. Aș vrea să ne-aminitim iubite, de o noapte Când fântâna însingurării mustea șoapte. Pe ram de inimă cu ritmul obosit, Noi împleteam cuvinte cu-n vis rătăcit, Rămas preludiu unei ultime simfonii, Furate din adâncul sublimei armonii. Aș vrea să ne-amintim iubite, de-amândoi Când vibrare vom fi prin iarbă și
AŞ VREA, IUBITE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1471163385.html [Corola-blog/BlogPost/365208_a_366537]
-
e greu să prinzi caii verzi de pe pereți, să-i îmblânzești, că să le poți umbla prin coama nopții, pentru a-i vedea strălucirea de argint --- asta numai dacă le-ai dat să mănânce din palmă, jarul acela în care mustește viața, jarul din coloana cea fără de sfârșit, ce se înalță... mai sus... tot mai sus... ca zborul unei păsări phoenix, ce-și poartă încă metamorfoza purificării. Și nu-i așa, că pe sunete celeste, se pogoară prin foc, în jurul cristelniței
CAII VERZI PE PEREŢI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1447748090.html [Corola-blog/BlogPost/374921_a_376250]
-
s-a pierdut repede printre copaci. Nu a reușit să prindă fluturele dar nu i-a părut rău fiindcă prin iarbă mișunau fel de fel de gâze cu aripi fine și delicate, aerul mirosea a gutuie coaptă și a pământ mustind a sevă, a lan de grâu care dă în pârgă și a mere domnești, a busuioc și a strugure tămâioasă. Ciripitul păsărilor, bâzâitul albinelor, zborul bondarilor și cărăbușilor, țârâitul greierilor, cântecul cosașilor îl vrăjeau ca venind din altă lume. Și
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
tăcere violetă de-aș putea Să te-nserez la mine-ntr-un cuvânt Nimic n-ar mai răni și n-ar avea Puterea să ne frângă-un legământ... Și dacă versul nu-mi va fi de leac Și rănile vor mai musti prelung Poemele, eu salbă mi le fac Cu ele peste moarte să ajung... De dincolo de cer și nemurire Doar ploi de iasomie să ne mire Referință Bibliografică: Tăcere violetă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III
TĂCERE VIOLETĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Tacere_violeta_violetta_petre_1361628250.html [Corola-blog/BlogPost/351829_a_353158]
-
de care sunt legat, vii sau morți. MM: Ați putea numi câteva piese din folclorul nostru care vă ung la inimă?... IC: Am peste o sută de nestemate care-mi sunt foarte dragi. Nedrept ar fi să-ncerc o enumerare. Mustește de adevăr și lumină creația noastră tradițională, vă așteaptă să-i descoperiți caratele împreună cu noi. Poate, vreodată vom avea suficient răgaz să dezvoltăm mai mult această temă. Vâna creatoare a neamului nostru nu se va usca niciodată! MM: Cum vedeți
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
pe drumul ce ducea către vârful Urdele. Abandonase de mult șoseaua asfaltată, și își conducea oile pe o potecă de munte, folosită de ciobani. Cizmele din piele de bou lăsau în urmă adânciturile tocurilor ce se umpleau imediat cu apa mustind în iarba de pe potecă. Se simțea liber, el cu cerul și oile lui.” Mă simt slobod, eu și Dumnezeu, dar acest cost este că am acceptat responsabilitatea destinului. “ Prin minte îi treceau tot felul de gânduri, unele mai năstrușnice decât
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
SVET - FLOAREA DIN ASFALT Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului "Refuz să mă las înfrântă.” (MARIA-Regina României Mari) Alexandra Svet-Svetlana este una dintre Mlădițele creștine ale neamului nostru drag, ortodox, mustit de dascăli, poeți, mame, artiști, eroi, genii, cuvioși, profeți, martiri, mărturisitori și sfinți. numele Alexandra vine din străvechiul termen protodac: Alexeandros, compus din cuvintele: alexein = a veghea, a apăra și aner, andros = Integral, Alexeandros se tâlcuiește prin expresia <>; și Kassandros
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]