171 matches
-
la parte!", pentru ca apoi să vezi un fragment din filmul din 1942 al lui Jean Georgescu și Gerard Perrin. Sau să privești o poză cu "nenea Iancu" la Berlin, și să poți numaidecât descifra (atunci când rezoluția o permite) pasaje din mustoasa lui corespondență cu Zarifopol, de pe cărțile poștale din arhiva Muzeului Literaturii. E o plăcere să constați, uneori, legătura dintre imaginea de pe cartea poștală și comentariile de pe verso, concepute într-o manieră care n-avea să mai fie egalată decât de
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
pe jumătate fiziologică, aerul tare sau fetit al tuturor sonorităților, Poetul - arheolog amator și fantast profesionist, un fel de Schliemann cu Troia în sînge, în spermă și în cortex -, descoperă, unul cîte unul și pe toate deodată, Elementele. Descoperă carnea mustoasă a celor mai aride concepte și pipăie, cu degetele lui îngălbenite de tutun și carbonizate suav de prea multele orbecăieli nocturne, senzualitatea puberă a presocraticilor și concretețea virgină a primelor cosmogonii, descoperă, așadar, Pămîntul, și Apa, și Aerul, și Focul
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
adolescenții sunt victime ale canetelor. Ca urmare, aceste canete vor fi reconcepute, să nu mai prezinte astfel de riscuri. Precauția americană ajunsă la paroxism! Un bun exemplu - să fac o divagație - se poate da cu sticlele de șampanie sau vin mustos - este obligatoriu să se scrie pe etichetă că dacă se scoate dopul În direcția ochilor, poate să-i lovească (pe ochi!). Nu este de glumă - probabil a existat un caz În care avocații hrăpăreți au stors bani de la o companie
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
l-am văzut și auzit pentru prima oară pe Petre Țuțea, în 1969" (p. 35). După această temeinică punere în scenă, urmează un mic șoc pentru cititor. O replică menită să-l introducă direct, în lumea iconoclastă și atît de mustoasă a gîndirii lui Petre Țuțea: „«Marx era un onanist» - au fost cuvintele rostite înainte de a se întrerupe o clipă, ca să dea mîna cu mine, care îi eram prezentat de gazdă. Mi-a întins-o afabil, dar fără să mă ia
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
lumea lui Balzac, anii '30, sub domnia lui Louis-Phillipe, burghezia, în sfârșit liberată, pune laba pe instituții și mai ales pe prestigiu, pe prestigii Ce energii, ce invenții sociale și financiare, ce insolență socială, ce junglă, în sfârșit o junglă, mustoasă, colorată, plină de culori și de țipete, cu reguli ascunse, teribile în tot haosul aparent..." În Clujul post-decembrist, personajele din Voința de putere navighează cu predilecție între mediile presei și Universitate, cu frecvente escale în baruri, în restaurante, în berării
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
moderne; citez doar cîțiva, și pentru expresivitatea lor intrinsecă: Afumată, Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
ceremonii, Mika-Le mă învăța cum să mănînc fructe de mare, camambert și roquefort, fără să mă strîmb prea tare. Mă învăța cum să mă deschid voluptuoasa că o lalea la soare, în timp ce înăuntrul meu plesnesc una cîte una nebunele negre, mustoase. Apoi vine și se lipește de mine, seducătoare, pasionala, hrănindu-mi ridurile vorace. Dansăm împreună. Dansul ciumăfaielor sub clar de luna. *** Mi-am dorit dintotdeauna să fiu altcineva, să mă trezesc dimineața, să mă uit în oglindă și să nu
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
Ioana Ieronim Arta tânără Lui Tom Brânduș rock hip-hop și rave beția peisajelor laser cutreierând carcasa noastră omenească între munții cu păduri mustoase de august și zidurile cetății fără de anotimp în mâna ta lumea devine Una zdrențe de suvenir, frânturi de iarbă focuri de artificii explodând în zenit semințe muguri sexe în floare care expandează peste cele 3 ceruri inferioare din amintiri stocate
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
tălpi obiele, Fluturi și flori scoțîndu-le din minți. Culesul va începe către seară? Cine din noi va înțelege, blînd, Că Dumnezeu în carne ne coboară, Spre-a le lua cu mîna Lui din vînt? Și-a le mușca-n miezul mustos, cu sîmburi, Ca să simțim că nu mai sîntem singuri...
Copac sfios, iubirea-ntruna crește… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7081_a_8406]
-
tine, mai șoptești, mă-nvălui, darnic, Cu-aroma ta neomenescă încă... O, îngere,-ți răspund, tu-mi stai zădarnic Alături... numai o femeie Știe parfumul clipei să-l desfacă Ca pe un fruct rotund și, blînd, să-mi deie Miezul mustos...
Îmi spui că-i seară... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8282_a_9607]
-
calde strîngeri. Mai poposeșe noaptea pe la hanuri, Se-ascunde în cearceafuri rău boțite Și-apoi pornește iar hai-hui sub ramuri Și pe cărări de roua-abia zbicite Și nu ajunge nicăieri, ci tot se-ndeamnă Să-și rotunjească-n cer fructul mustos de-o toamnă.
Iubirea n-are margini ca odaia... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8260_a_9585]
-
chiar cu gura mea. Razele-i uscă Saliva îngerului greu de veghe, Aureola i-o înmoaie-n focul Dorinței de-a te-ntruchipa femeie, Cu aripile-ți pipăie mijlocul, La pieptul lui cu fulgi viața-ți descleie Din miezul ei mustos și bun la gust Spre bucuria Demiurgului robust...
Miroși a scoică desfăcută umed... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8490_a_9815]
-
a celorlalți vorbesc Rabelais, Shakespeare, Corneille, Machiavelli & co. Ceea ce nu le schimbă însă nici destinul, nici comportamentul, nici atributele care i-au făcut celebri. La nivel stilistic, scriitorul imită comportamentul auctorial al vechilor cronicari. El utilizează un limbaj expresiv și mustos, cu parfum de epocă (noutate absolută în scrisul lui Stelian }urlea), iar din cînd în cînd naratorul intervine direct pentru a sublinia dificultățile misiunii sale, dar și determinarea de a duce lucrurile pînă la capăt. Iată un început de capitol
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
a pus de-o ședință cu scopul de a obloji rana respectivei jigniri. S-a dovedit că, mic-mic, dar cu resurse inepuizabile în ceea ce privește "jocurile de societate politică", partidul a știut să treacă peste incident aplicând și de această dată înțeleapta, mustoasa și simpatica sa tradiție cameleonică. Președintele său, cu frumoasă generozitate și eleganță, a anunțat într-o zicere, bineînțeles televizată, că renunță la prefecturile pe care le pretinsese în schimbul redobândirii măcar a unui procent din moralitatea știrbită. Din păcate, domnul președinte
Prefecți, șampanie și priviri chiorâșe by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12122_a_13447]
-
rapsodului de imemorială descendență colectivă. Rezultatul e un discurs fantast, în care cadența ideilor apare căptușită cu referințe, citate, aluzii a căror sorginte îl constituie atît prezentul intelectualist, uneori scorțos-pedant, solicitat cum grano salis, cît și trecutul amețitor al vorbei mustoase, mucalit slobode, cu folclorică alură; corolar al unei "vesele științe" băștinașe. Cu alte cuvinte, ni se oferă ceea ce cronicarul Nicolae Costin, menționat într-un motto, numea "ospețe pentru dzicături", "ospețe" la care convivilor li se asigură chiar un meniu... cronicăresc
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
Gheorghe Istrate fiul vechi copil prost al tuturor anotimpurilor deșurubând parcurile și misterul lor tenebros despicând orașul cu o bicicletă fosforescentă copil - adolescent numărându-ți stelele faste ți-au sărit sâmburii din mărul mustos și îngerii au râs în laptele dimineții ți-au crescut unghiile și buburuzele își încearcă nunta fatală pe buzele tale noaptea ți-e frig în fructul ce nu se despică luntrile curg pe tâmpla ta repetată te caut fiule vechi
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
îmbrăcată, n-are deloc aer de gitană/ magrebină, îi cunoaște pe toți și intră în casa de pe colț cu două etaje și magazine la parter, aflată în renovare de sus și până jos. înțeleg că e vorba de o viitoare mustoasă afacere lansată în această clădire. "Spaniolul" salută și oprește toate mașinile scumpe care trec prin dreptul lui. Apoi intră și el în aceeași clădire. Simt că toți cei ce intră în piață se cunosc între ei. Și mă cuprinde o
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
de nectare, sigilate în pîntecoasele ulcioare, negricioase ca lemnul de nuc. Un eunuc, clătinînd ca pe-un clopoțel singuru-i cercel la urechea stîngă, clipind des din privirea-i pustie, nătîngă, ne tot îmbia din buzele-i groase, cu piersici dulci, mustoase, cu zaharicale, migdale, curmale. Domnițele, cu pleoape cuvios plecate, dar cam prea decoltate, (opinie personală, se pare c-aici se exagera moda orientală) svelte și subțiri ca niște crini, numai zaimfuri și lumini Ah, aceste Hůrii, în acompaniament de tamburii
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
Emil Brumaru Erai atît de rotundă La fund că-mi venea să ți-l prind În joacă și-n rouă c-o funtă Cînd tu te-aplecai surîzînd Lăsîndu-mi în voie tot raiul Plușat și adînc și mustos Oh Doamne înduplecă-mi traiul De înger pe veci păcătos Ce vrea c-un sărut să pătrundă În cel mai de taină loc sfînt Și Doamne pe urmă m-alungă Să sufăr din nou pe pămînt Și iarăși să leg
Erai atît de rotundă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12600_a_13925]
-
pe Adrian Bodnaru în linia poeților ermetici și nu chiar, la paritate cu oniriștii și de ce nu, amintește pe alocuri de Leonid Dimov sau de Emil Brumaru, asemănare pe care eu aș afirma-o cu destulă siguranță, pentru unele versuri mustoase și pline de erotism șăgalnic și parșiv, umor și tehnică elaborată. Să mai cităm niște haiku-uri: „ Afară veri,/ toamnele, înăuntru,-/ Te gust dintr-un măr.", și „Aveai picioare,/ dar în loc de sandale,/ mai purtai ceva." Gheorghe Izbășescu, Melodrama realului, Ed.
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
lor. Pentru că morala lor era terminată, depășită de istorie, învinsă, compromisă, desființată. Viața lor morală colcăia de aceleași duhuri satanice, de aceeași sudoare crudă, maceratoare. Ei, pe dinăuntru, repetau starea de putreziciune din stratul celor cinci, șase metri de pămînt mustos. Se clătinau în același fel, edificiile lor valorice mureau ca niște piramide de carton lăsate în ploaie. Toate schelăriile pe care își construiseră pînă atunci opinii, considerații, teorii se contorsionau, se delăsau în ele însele, treceau dintr-o stare de
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
poetul Nichita Stănescu - acasa; acasa fiecăruia dintre noi - termenul însemnând, desigur, atât casa în care locuiești, dar, cel puțin în egală măsură, semnificând patria, limba căreia îi aparții. În limba Mioriței - și-n Țara Mioriței: Vrancea - am înțeles unul din mustoasele sensuri ale acestui termen. Acolo, într-o fabrică de mobilă, am cunoscut un om care mi-a recitat, cum n-o să mai ascult niciodată, acea poezie a lui Marin Sorescu: „... Ne apucă un dor de munte / Atât de puternic încât
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Timișoara. Dedicat Anului mondial Rabelais, de la a cărui naștere se împlinesc 450 de ani, spectacolul are un succes de public (și de critică) extraordinar, datorat, evident, semnăturii domnului Purcărete pe afiș: fantezie, bijuterie de stil, cuvinte puține, tablouri multe, scene mustoase cu aluat frământat în fața spectatorilor, pentru a face o pâine de-un metru și cu un om în ea, sute de linguri căzând din cer la ospățul pantagruelic, cu pantomimă și efecte uluitoare. Pentru „Cumnata lui Pantagruel“, spectacol în care
Agenda2003-43-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281625_a_282954]
-
își retrage capul). D: Pentru puțin. Salutare.” (La poștă) Este dovedit că, în ordinea strict epică, Creangă n-a inventat nimic, și nici măcar n-a combinat diferit schemele folclorice date. Originalitatea lui profundă stă în simțul spectacolului verbal. Cultivînd expresia mustoasă, care sună bine, dar a cărei semnificație exactă îi era adesea indiferentă, fiindcă el îi construia alte înțelesuri, Creangă face să iasă în relief conturul desenului din tușe de culoare densă, cu materialitate palpitîndă, ca pictura impresionistă. Această artă poetică
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea lui bunicu, / Pe nesomnul lui Tăticu, / Pe un vers de Eminescu, / Pe pământul ce-l iubescu, / Să-l iubești și tu așa, / Hai, puiu, nani-na. («De leagăn» VRF, 20). Asemenea războinicilor-strămoși cu știința
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]