7 matches
-
în apărarea dogmei și a cinului său. Goleman strigă să se facă liniște, că din cauza ,sfaturilor necoapte ș...ț n-om sfârși până la noapte". Cei din infratext regretă că discursul critic al lui Ciuciu a fost întrerupt. Cu înțelepciune, Popa Mustrul, unul dintre cei mai rezonabili și mai culți participanți la critica textului, aplaudă întreruperea, căci altfel revoltatul ar fi spus mai multe contra preoților, încât ,mai bine să tăcem". Ceea ce încheie dialogul comentatorilor la acest cântec, e de-a dreptul
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
decât personajele care o făptuiesc. Raportul e de asemănare. Sfada țiganilor a încetat, drept care, Onochefalos zice: ,Mă tem vere, de s-ar sfădi mai mult }iganii să nu ne ajungă și la noi rândul". îi răspunde ca un clarvăzător, Popa Mustrul: ,Fericiți care nu înțeleg! De ați fi luat sama până acum, doar de o sută de ori sânteți pomeniți". Folosind persoana a treia, el se situează în afară. La urma urmei, din tot ce se comentează în subsolul paginilor Țiganiadei
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
atenția ceva anume. Necontenit, mici grupuri se formau sau se destrămau ca și când niște mesageri drăcești ar fi umblat permanent de la o masă la alta, țesând urzeala Răului. Într-un colț al mesei celei lungi În schimb, un grup de patru muștrii rămăsese cufundați Într-o ciudată apatie. Păreau indiferenți la scârbavnica exaltare a cărnii izbucnită de jur Împrejur. Ședeau potoliți, vorbind În șoaptă, Îndeletnicindu-se În aparență cu golirea micului urcior din fața lor. Nici veșmintele lor nu se potriveau cu mediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Gheorghe Grigurcu Nu mai puțin gustoase șanț pasajele an care Cioran e urmărit pas cu pas, așa cum o guvernanță al urmărește pe un copilandru zvăpăiat, spre a-l mustrului, spre a-l obișnui cu bunele maniere. Cu nuielușa vorbei mustrătoare, autorul Demiurgului rău e mereu plesnit peste degete: "Cioran se miră că un spirit de anvergură lui Nietzsche a putut să producă ideea nătânga a supraomului (cf. 910). M-
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
mușcând pământul. Intervine un om al armelor reale, un specialist, care se cam îndoiește de veridicitatea faptei. E căpitanul Alazonios. Un mercenar. Care zice: "Eu nu-s turc, dar să-mi stea în drum un țărănoi..." O fi. însă Chir Mustrul ot Puntureni, patriot, îi dă replica pe loc: "Ai s-o pățești și tu, ai să vezi..." Turcii sunt uluiți. Asta nu-i treabă țărănească." Mârlanul are puteri supraomenești... Sar cu toții pe el. Dar eroul îi doboară pe rând. Încât
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
Corcodel în avântul lui, dacă nu se amesteca și Cucu, care respinge cu dârzenie ideea de a avea și țiganii fețe bisericești. Căci: ...cu o mână te blagoslovesc, cu alta de averi te jecuiesc. Onochefalos este de perfect acord. Intervine Mustrul ot Puntureni, intervine iarăși Criticos, dar Cucu, anticlerical dezlănțuit, o ține pe-a lui, arătând situația scandaloasă: Dă să naște un copil, nu-l botează Fără plată, dă vrea să se însoare Cineva, ci nu-l cununează Nici nu vor
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
că dracii ar face drăculeți, - copii adică. Erudițianul intervine și el zicând, din contră, că au făcut dracii niște prunculeți, - și că aceștia fuseră hunii. Ei, ca să vezi! Ce-nseamnă să fii un veritabil intelectual... Să trecem la sectorul infidelități. Mustrul ot Puntureni observă că aici Parpanghel "bate șaua ca să priceapă iapa, - adică să auză Romica"... Din iad, cântărețul ajunge cu multă trudă în rai, și bate la poartă. Sfântul Petru se uită pe vizor și zice: "- Dar tu măi țigane
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]