116 matches
-
la moarte timpurie embrionară, fie pentru că nu au un efect crucial asupra funcționării genelor afectate și asupra produșilor acestora. Mai jos vor fi prezentate câteva modalități de apariție a mutațiilor, asociate cu exemple de maladii care pot avea un determinism mutațional, pe lângă cel de transmitere genetică mendeliană. Mutațiile care determină înlocuirea unei singure baze nucleotidice cu o altă bază nucleotidică sunt denumite mutații punctiforme. Mutațiile punctiforme pot să fie de mai multe tipuri (după Mange și Mange, 1999): Schimbările de aminoacizi
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
drepte, ce poate fi de origine familială sau ereditară. Stângăcia se explică prin faptul că una dintre emisfere devine dominantă în raport cu cealaltă prin specializare. Stângăcia poate fi: a) stângăcie pură, atunci când se folosește preferențial mâna, ochiul, piciorul stâng; b) stângăcie mutațională, echivalentă cu ambidextria; c) stângăcie omogenă, care folosește preferențial toate segmentele ce aparțin jumătății stângi a corpului. Dextralitatea este opusă senestralității, concretizată prin predominanța mâinii drepte sau a părții drepte, ca urmare a dominanței emisferei stângi (Păunescu, Mușu, 1990). LAXITATE
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
publicate de O.M.S. se constată că malformațiile congenitale cresc aproape în progresie geometrică în ultimul timp, dat fiind faptul că în această perioadă are loc o îmbunătățire a asistenței medicale și deci diagnoza este mai crescută, iar factorii represivi mutaționali din mediu sunt într-un număr din ce în ce mai mare. Pe bună dreptate Fr. Burian spunea că: „Malformațiile congenitale labio-maxilo-palatine formează o entitate independentă și importantă. Din cauza tendinței lor de a le spori incidența ele constituie un pericol pentru bazele biologice ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care le-a publicat după 1885, W. Bateson s-a afirmat drept un înfocat susținător al mendelianismului, în contradicție cu Walter Raphael Weldon și Karl Pearson, exponenți ai școlii de gândire biometrică. Aceasta înseamnă că el accepta și ideea „saltului mutațional“, adus în știință de Hugo de Vries, în timp ce W. R. Weldon, Jean-Baptiste Lamark și K. Pearson rămâneau la vechile idei ale transformiștilor predarwinieni și darwiniști ortodocși (în frunte cu Darwin însuși), după care evoluția filogenetică este rezultatul unui cumul de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că genele sunt purtate de cromozomi, iar aceștia reprezintă baza mecanismului de transmitere ereditară. Morgan a dovedit, de asemenea, că genele sunt aranjate linear pe cromozomi, aranjare care a permis alcătuirea „hărților genetice“ atât de utile cercetărilor ulterioare. În ce privește orizontul mutațional, ni se pare interesant de a reproduce un fragment din prelegerea pe care Th. H. Morgan a ținut-o la Stockholm, cu ocazia decernării premiului Nobel în 1934: „Ideea stabilității relative a genei se bazează pe dovezile geneticii. Probabil mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la constituția genetică a unui individ, caracterizat în mod general prin asortimentul alelelor pe fiecare dintre cromozomii pe care îi posedă. De această asortare a variantelor alalice depinde individualitatea oricărui viețuitor apărut în urma unei reproduceri sexuate. Diversitatea este de origine mutațională; sunt asociate variații aparent neutre (polimorfisme) cu mutații care uneori pot fi patogene. Fenotipul (de la grecescul phanien = a se manifesta) reunește toate ca racterele vizibile sau invizibile, a căror manifestare este condiționată de ansamblul de particularități individuale ale expresiei genomului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
comparăm cu similarele din țesutul transformat (în cazul nostru, tumoral). Fără îndoială că în efortul de a cunoaște și defini „cauza moleculară“ a procesului carcinogenetic, analiza genotipică este superioară celei fenotipice. Aceasta din urmă este dificil de sesizat, atâta timp cât evenimentele mutaționale nu sunt urmate de: a) apoptoză sau b) menținerea lor în generațiile celulare următoare. Este adevărat că dacă mutațiile se produc în celulele germinative (ovul, spermatozoid), ele se pot perpetua prin transmiterea lor verticală, intrând cu timpul în patrimoniul genetic
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cel puțin două tipuri de sonde: Sondele genetice directe sunt compuse din totalitatea sau numai dintr-o porțiune a secvențelor ADN ori ARN corespunzătoare unei gene sau fragment genic prezent pe țintă. Aceste sonde sunt capabile să recunoască un eveniment mutațional care s-a produs în structura țintei, implicit prezența unui fragment nucleinic străin în structura ADN ori ARN a țintei. Hibridul format este stabil dacă cel puțin 20 de nucleotide consecutive participă la formarea dublei catene (a duplexului). În prezent
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și de proteina Brca2 (produsul genei BRCA2). La reparare participă și proteinele Rad52 și Rad54. Repararea ADN are o importanță majoră în menținerea și continuarea vieții. În fiecare zi, molecula ADN a oricărei celule, suferă peste 400.000 de evenimente mutaționale, din fericire marea majoritate compatibile cu viața acesteia. Aceasta înseamnă că în fiecare moment se desfășoară ample operațiuni de reparare a ADN-ului, atât a celui nuclear cât și a celui aflat în citoplasmă (ADN mitocondrial, de pildă). Importanța mecanismelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
inversiuni etc.) dar nu schimburi de cromatide surori ca în sindromul Bloom. Din punct de vedere al etiologiei la nivel molecular, s-au descris până în prezent (2011) trei tipuri de sindrom Werner: A, B și C. În primul este afectată mutațional gena ERCC8, în al doilea gena ERCC6;87 în tipul C nu se cunoaște până în prezent (2011) care este gena afectată și nici proteina deficitară în procesul de reparare prin recombinare omoloagă. Apoptoza - proces sine qua non al creșterii și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se află în stare inactivă. Proteinele G de talie mică sunt codificate de oncogenele RAS (Ha-ras, Ki-ras-2, N-ras-1 ș.a.). Normalitatea celulei depinde și de aceste oncogene RAS, în sensul că activarea lor dispro porțională, ca urmare a unor eveni mente mutaționale, poate canceriza celula gazdă. 4. Tirozinproteinkinaze intracelulare, care au rolul de a fosforila „ținta proteinică“ la nivelul tirozinei. Numeroase oncogene au acest rol fiziologic. Respec tivele tirozinproteinkinaze sunt prezente de obicei submem branar, dar se pot găsi și în citosol
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
structura de 393 de codoni ai genei TP53, unde factorii perturbatori ar ataca-o, modificându-i funcționalitatea. Concluziile sunt schematizate în fig. 5-16 (după G.M. Cooper, op. cit., p. 150). Gena umană tP53 este alcătuită din 393 de aminoacizi. toate evenimentele mutaționale se produc între codonii 120 și 290, mai exact în codonii 175, 248, 249, 273 sau 282. 5.3. universul microARn-urilor și legătura acestora cu carcinogeneza virală 5.3.1. Descoperirea existenței microARn (miARn) La nivelul anului 1990 se
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virusului HIV-1, contribuind la starea sa de latență prin acțiunea asupra '3 UTR viral (J. Huang și colab., 2007). Este de reținut că în ce privește stabilitatea (menținerea structurii), miARN-urile celulare sunt mult mai constante, mai rezistente la evenimente de tip mutațional decât miARN-urile virale care sunt cunoscute a avea o rată crescută de asemenea evenimente modificatoare de structură și funcții. Atacul miARN virale asupra unor obiective din celula victimă „netezesc calea“ victoriei virusului care foarte adesea nu constă în distrugerea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
genetice. După Barret și Anderson (1993), Simons (1999), Trosko (2001) ș.a., promotorii întârzie inhibiția naturală în celulele aflate în stadiul de repaus G0, acționând asupra Gapp-joncțiunilor. Înseamnă că acțiunea cea mai importantă a promotorilor este mitogeneza, acțiunile genotoxice și fenomenele mutaționale nefiind nici necesare, nici caracteristice pentru acest stadiu al carcinogenezei. După C.E. Butterworth (1992), pentru a conta în acest proces, promotorul trebuie să fie prezent și să acționeze un timp îndelungat (de luni și chiar ani), amploarea rezultatului carcinogen depinzând
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
știe, gena P53 și produsul său proteinic (p53) joacă un rol esențial în multiplicarea celulară. Reamintim aceste funcții: a) stimulează transcripția ADN în celula normală; b) intervenție salutară în mecanismele de reparare a ADN-ului alterat prin evenimente de tip mutațional; c) promovarea apoptozei; d) proteina nucleară codificată de gena P53 modulează transcripția unui număr de gene care se leagă de secvențe ADN specifice și de alți factori celulari cum ar fi MDM2, TBP și WT-1. Toate aceste procese fiziologice proprii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1986. 8.1.5.4.3. Dermatita infecțioasă jamaicană (CTCL) Această maladie tumorală cu etiologie retrovirală, cunoscută în literatura anglo-saxonă sub numele de cutaneous t cell lymphoma (ctcl) aparține taxonomic clasei de limfoame non-Hodgkiniene* și are ca substrat patogenic evenimente mutaționale ce se petrec în limfocitele T. Respectivele celule trans formate prin acțiunea virusului HTLV 1 migrează timpuriu în piele, unde provoacă diverse leziuni, de la rash la plăci dure și tumori cutanate. Ulterior are loc meta sta zarea în diferite alte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
specia umană, specii de primate și alți simieni (cimpanzei, gorile, macaci, maimuțe verzi africane ș.a.), rozătoare sălbatice, ierbivore, carnivore etc. S-a reușit să se precizeze astfel nu numai evoluția în timp a diferitelor genomuri virale (majoritatea tulburate de evenimente mutaționale), ci și de răspândirea spațială a variantelor de virusuri care le poartă și, cu această ocazie, modul și direcțiile în care a migrat specia umană în diferitele regiuni ale globului. 8.2.4. HHV-8 (KSHV) în culturi și celule Pentru
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
uman. Cercetătorii au analizat codurile genetice de la 7.042 de cancere provenind de la pacienți din lumea întreagă, acoperind o gamă de 30 de tipuri diferite de cancer, pentru a vedea dacă găsesc un anumit tipar sau anumite "semnături" ale proceselor mutaționale. Ei au descoperit că toate tipurile de cancere conțineau două sau mai multe semnături - o descoperire care evidențiază varietatea proceselor care operează împreună atunci când cancerul se dezvoltă. Alte descoperiri Cercetătorii au descoperit totodată faptul că tipurile de cancer prezintă un
Mai multe tipuri de cancer, cauzate de „semnături” comune by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63566_a_64891]
-
toate tipurile de cancere conțineau două sau mai multe semnături - o descoperire care evidențiază varietatea proceselor care operează împreună atunci când cancerul se dezvoltă. Alte descoperiri Cercetătorii au descoperit totodată faptul că tipurile de cancer prezintă un număr diferit de procese mutaționale. În timp ce două procese mutaționale caracterizează dezvoltarea cancerului ovarian, în cazul cancerului hepatic există șase astfel de procese.
Mai multe tipuri de cancer, cauzate de „semnături” comune by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63566_a_64891]
-
conțineau două sau mai multe semnături - o descoperire care evidențiază varietatea proceselor care operează împreună atunci când cancerul se dezvoltă. Alte descoperiri Cercetătorii au descoperit totodată faptul că tipurile de cancer prezintă un număr diferit de procese mutaționale. În timp ce două procese mutaționale caracterizează dezvoltarea cancerului ovarian, în cazul cancerului hepatic există șase astfel de procese.
Mai multe tipuri de cancer, cauzate de „semnături” comune by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63566_a_64891]
-
iubirii, un astru pe cer promis nemuririi ("In calea timpilor ce vin / O stea s-ar fi aprins"), ființa îndrăgită coboară din sfera lucrurilor perene în ținutul comunului: Căci azi le sameni tuturor / La umblet și la port". Acel cutremur mutațional ("Tu trebuia să te cuprinzi/ De acel farmec sfânt") care să preschimbe iubirea și iubita în entități nepieritoare, nu a avut loc, și cele două sfere axiologice, ritmate o vreme armonic de către poet în speranța comuniunii și osmozei, au rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o permanentă patrulare, instituindu-se o continuă stare de veghe, de monitorizare imunologică pentru a fi depistate și îndepărtate toate elementele nonself, invadatoare sau derivate din propriul organism, prin modificări sau alterări ireversibile (celule maligne, celule cu mare încărcătură (balast) mutațională, celule îmbătrânite sau moarte etc.). Prin mobilitatea elementelor sale, sistemul imunitar poate fi considerat ca un țesut mobil, circulant prin tot organismul pluricelular. Pentru înțelegerea mecanismelor imunității se impune definirea unor concepte de bază ale Imunologiei. Fagocitoza este procesul prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
infecțioși au tendința de a suferi mutații. Această tendință este contracarată de existența unor receptori ce recunosc componente antigenice bine conservate, care nu se găsesc la eucariotele superioare, dar îndeplinesc roluri esențiale în biologia agenților patogeni și sunt supuse proceselor mutaționale cu o rată scăzută (mananii din peretele levurilor, peptidele formilate ale bacteriilor, LPS, acizii lipoteichoici). Macrofagul este o celulă multifuncțională, capabilă de a primi o multitudine de semnale din mediul extracelular, prin intermediul receptorilor membranari și pot recunoaște liganzi ai altor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este justificat termenul de recombinare genetică intracromozomală sau, mai corect, rearanjament genic intracromozomal, fiziologic, adică normal. În cadrul acestui proces are loc eliminarea unor nucleotide din duplexul ADN sau adiția unor nucleotide, ceea ce reprezintă în sine deleții, respectiv adiții, adică procese mutaționale. Acesta este un argument suplimentar pentru evitarea utilizării termenului de recombinare care are, în general, o cu totul altă semnificație. Descifrarea organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor a devenit posibilă numai după punerea la punct a tehnicilor și metodelor ingineriei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
intense, fiind asociat cu creșterea afinității anticorpilor pentru epitopul antigenului stimulator. Adiții de 1, 2 sau alt număr de nucleotide, indivizibil cu 3, conduc la modificarea întregului cadru de citire, în aval de punctul în care s-a produs evenimentul mutațional. Asemenea evenimente conduc la realizarea unui rearanjament neproductiv de segmente genice în limfocit și, în condiții normale, mecanismele de reglarea celulară vor direcționa o astfel de celulă B spre un program de apoptoză (moarte celulară programată genetic). La toate asemenea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]