34 matches
-
de gînditori atrași de istoria conceptului de utopie, o tradiție concis, dar și nuanțat, rezumată în primul capitol din carte), utopia este o "construcție imaginară a unei societăți, care constituie, în raport cu cel care o realizează, un ideal total" (pag. 10). Mutabilitatea verdicului "utopic" reflectă instabilitatea unghiului analitic, crede Cornea, și ea se datorează faptului că fiecare proiect pare utopic pentru că înțelegerea lui e "parazitată" de această implicită opoziție la o entitate care pare solid definită cînd de fapt e tot o
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
el însuși, deasupra întregii creșteri și întregului declin, incapabil de a primi o nouă bunătate”<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Soluția la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins, datorită mutabilității umane, capacitatea de creștere și schimbare spre bine, ori spre rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spune niciodată explicit - acesta este modul prin care natura umană și-L imaginează și-L reproduce pe Dumnezeu; prin bunăvoința sa doritoare de „uita ce se află în spate și ... a insista pe chemarea ascendentă” care este Dumnezeu. Numai prin mutabilitatea sa infinită, umanitatea poate imagina binele infinit. Fericitul Augustin așează chiar la începutul Confesiunilor sale binecunoscutele cuvinte „Inquietum est cor nostrum donec requiescat in Te”. Sfântul Grigorie ar fi fost de acord - dacă nu ar fi murit chiar în perioada
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
apa, noi vom dormi mereu..." In acest poem se remarcă de la început caracterul mobil, muzical al orizontului material: freamătul frunzelor, clătinarea salcâmilor, curgerea apelor. Pe de altă parte, bătaia vântului de toamnă, amplificarea umbrei, plânsetul apei conferă acestor mișcări dimensiunea mutabilității universale, a permanentei schimbări care ritmează perpetuitatea somnului morții. "In felul acesta, are loc convertirea spațiului fizic în spațiu psihic inducând sentimentul comuniunii eterne, dincolo de viață. Cadențarea dintre spațiul extern și cel sufletesc, cu transformarea firească a spațiului senzorial în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
treptat; asta e aniversarea noastră specială - rostind specială, Carol făcuse o mutrișoară cochetă - așa că poate exista și o zi când bei. Vezi cât de ușor dărâmase temelia ideologică ridicată de Dave 2 în mintea îngustă a lui Dan? Asta demonstrează mutabilitatea spiritului omenesc. Evident că sarea din mâncare o ajutase pe Carol să sporească setea care îl ardea deja pe Dan după meciul cu Barry, iar afrodisiacul, care contribuise și el, începuse acum să încingă prohabul firav al bărbatului ei. Carol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și ale animalului de pradă, revelând semnul hidos al Tenebrelor.” (Gnozele dualiste ale Occidentului, I.P. Culianu, Nemira, 1995, pag.220) Filozoful Andrei Marga, de exemplu, acuză tezele prin care Samuel Huntington rupe faliile intercivilizaționale dintre cultură, religie și apartenența sau mutabilitatea acestora la economia Creștinătății. Marea controversă rămâne tot vechea dilemă: dacă România rămâne o țară mascată de linia de demarcație trasată de Samuel Huntington pe axa Paris-Londra-Washington sau în spatele celei trasate de Cortina de fier, pe axa Ierusalim-Atena-Roma, care se
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII (2) NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PR de CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360383_a_361712]
-
un serviciu public [...]. Dar serviciul public cultural depășește cu mult cadrele instituțiilor specializate, așa cum a demonstrat-o sentința Dauphin [...]. Indiferent de natura lui administrativă, industrială sau comercială [...], serviciului public cultural i se aplică anumite principii: continuitatea serviciului (împotriva suspendării lui), mutabilitatea serviciului (în sensul unei calități mai bune), egalitatea în fața serviciului (din punctul de vedere al tarifării și al accesului). Jean-Marie Pontier et alii, 1996, pp. 61 și urm. • Critica operațiunilor procedurale Totuși, dacă politizarea este obligatoriu delimitată prin impunerea procedurilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
părți din Africa și Asia. Numim deci achiziții istorice acest ansamblu de valori și de reguli pe care oamenii l-au elaborat de-a lungul istoriei, de-a lungul experienței coexistenței lor și a cărui valabilitate au exprimat-o dincolo de mutabilitatea societăților și epocilor. Aceste achiziții au, prin urmare, un caracter universal. Statul-națiune nu este instanța supremă de justiție. Omul și umanitatea sa îi sunt anterioare și superioare. "Tribunalul istoriei" își continuă munca de judecată și selecție sub ochii noștri. În
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Fascinația pentru animarea inanimatului intră în proximitate și cu dubla raportare (atracție și repulsieă față de ideea morții, de reificare și de putrefacția cadaverică. Producând imagini digitale ale trupului, biotehnologiile transformă corporalitatea într-un puzzle de biți, având toate proprietățile necesare mutabilității și (reăcombinării, asamblării și plasticizării. Avem de-a face cu o imagine „curată”, clinică și pură a morții, în condițiile în care „resturile” organice sunt înlăturate. Metodele și tehnicile medicale de virtualizare a corpului nu sunt însă private de problematici
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
obiectului-subiect artistic, alăturată în mod necesar procesului interactivității. În acest sens, se poate afirma că arta transgenică reunește principiile instalațiilor artistice cu noile concepții asupra obiectului (imagine/proces/organismă de artă. Acesta din urmă, cu toate că este supus unui proces de mutabilitate și de virtualizare genetică, proces care deconstruiește ideile fixe de reprezentare și de obiect, își manifestă concretețea și condiția fizică, noua materialitate biologic-tehnologică și subiectivă. Deși într-o anumită măsură se poate considera că, în instalația interactivă, obiectul și-a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
referă la posibilitatea instanțelor de judecată de a reevalua clauza penală în actualul context legislativ. În literatura de specialitate și în actele normative intervenția organelor de jurisdicție asupra clauzei penale a primit denominațiuni diferite: revizuire 173, reductibilitate 174, reducțiune 175, mutabilitate 176, modificare 177, adaptare 178, reevaluare. Clauza penală este179, potrivit art. 1.538 C.civ., acea prevedere contractuală prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale 180. Doctrina mai veche a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
temei rezidă în polemica Sfântului Grigorie împotriva origenismului. Într-un cuvânt, conceptul progresului perpetuu are ca scop combaterea afirmației origeniste după care căderea primordială a sufletelor s-a bazat pe o sațietate de Binele divin și pe implicația necesară a mutabilității umane și a limitării perfecțiunii divine care ar permite, în principiu, să ia naștere o astfel de sațietate. Faptul că înlăturarea ideii de a origeniștilor a avut un rol în evoluția noțiunii de la Sfântul Grigorie este recunoscut când acesta aderă
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
diferite: polemice, filosofice, ascetice și mistice, toate meritând o atentă cercetare. Analizarea atentă de către Sfântul Maxim a noțiunii de progres perpetuu a Sfântului Grigorie poate fi identificată în răspunsul său la trei probleme integrale ale doctrinei origeniste: ipoteza sațietății, definiția mutabilității creaturii și problema stabilității eshatologice a sufletelor. Ca și Sfântul Grigorie, Sfântul Maxim a fost deosebit de dezgustat de ideea de sațietate experimentată de ființele raționale care s-au unit deja cu Dumnezeu<footnote Una dintre cele mai valoroase analize a
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Ca rezultat, nu poate exista o ancorare permanentă în Bine. Sfântul Maxim respinge replica origenistă prospectivă, conform căreia Binele ar putea fi perceput la maximum numai prin experiența contrariului său, și pătrunde până la rădăcina adevărată a problemei sațietății: implicația unei mutabilități atât ontologice, cât și morale, și a instabilității ființelor create. După cum indică Brooks Otis, presupunerea, în perspectiva origenistă, a unei căderi prin sațietate rezidă în aceea că nici un suflet nu ar alege în mod intenționat răul rațiunea, când este exercitată
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
alege în mod intenționat răul rațiunea, când este exercitată, nu ne poate duce pe căi greșite și, astfel, toate sufletele trebuie să fie supuse unei instabilități sau posibilități genetice de modificare. Problema stabilității eshatologice, atât de integral asociată celei a mutabilității morale, ne conduce la climaxul reaprecierii maximiene a noțiunii Sfântului Grigorie de progres perpetuu în contextul anti-origenist. După cum s-a indicat anterior, Sfântul Maxim afirmă, o dată cu predecesorul său capadocian, că mișcarea eternă în jurul Divinului ia naștere din chiar esența sufletului
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
literatura engleză reflectă istoria filozofiei. Poezia elizabetană este pătrunsă de platonismul renascentist. Spenser a scris patru imnuri care prezintă ascensiunea neoplatonică de la materie la frumusețea divină, iar în Faerie Queene (Crăiasa zânelor) rezolvă în favoarea unei ordini eterne, imuabile disputa dintre Mutabilitate și Natură. La Marlowe se percep reverberații ale ateismului și scepticismului italian contemporan. Chiar și la Shakespeare se găsesc, alături de ecouri din Montaigne și clișee împrumutate de la stoici, numeroase urme de platonism renascentist, de piMă, în vestitul discurs al lui
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
echilibrului ca proces spontan al spiritului creator. Un scriitor mare este Întotdeauna tradiționalist și Întotdeauna modernist.” De mare actualitate este și aprecierea potrivit căreia spiritul critic trebuie și el supus unei analize obiective. În aprecierea valorilor „trebuie să vedem nu mutabilitatea valorilor (criticul Îl are În vedere pe Eugen Lovinescu, adeptul teoriei „mutației valorilor estetice”) ci eroarea critică. Sensibilitatea nouă particulară, deci antiestetică a unei generații sau gustul Îndoielnic al unui critic pot valorifica greșit o operă după notele diferențiale și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reprezentativă este cea coordonată de Aneta Pavlenko și Adrian Blackledge.374 După cum post-pozitiviștii demonstrează în criticile formulate la adresa studiilor care se axează pe normele internaționale, o viziunea stato-centrică a identității poate masca conexiuni complexe între global și local care ilustrează mutabilitatea identităților. Oricum, interogând dacă identitățile au "granițe" se ridică o întrebare fundamentală: dacă acest concept nu cumva își pierde valoarea analitică?375 În mare, constructiviștii admit că identitatea se bazează pe diviziunea dintre "noi" și "ei". În limbajul psihologiei, teoreticienii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
subzistă, unde separările sînt cu putință, unde autonomia umană poate deveni, la limită, autonomie față de absolut, autonomie absolută. în mod poate paradoxal, libertatea de alegere constituie demnitatea ființei umane și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
autonomie absolută. în mod poate paradoxal, libertatea de alegere constituie demnitatea ființei umane și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar noi, oamenii, sîntem statorniciți în schimbare și mutație [subl. n.] și devenim mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de alegere își extinde imens cîmpul de aplicabilitate. Ea se exercită atunci asupra domeniului lui mai mult sau mai puțin, completat însă cu polul lui absolut. Ea devine instrumentul necesar, dar nu suficient de acces spre realul total, spre domeniul mutabilității împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
subzistă, unde separările sînt cu putință, unde autonomia umană poate deveni, la limită, autonomie față de absolut, autonomie absolută. în mod poate paradoxal, libertatea de alegere constituie demnitatea ființei umane și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
autonomie absolută. în mod poate paradoxal, libertatea de alegere constituie demnitatea ființei umane și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar noi, oamenii, sîntem statorniciți în schimbare și mutație [subl. n.] și devenim mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]