212 matches
-
marilor critici pare necontestabil datorită geniului lor, nu datorită iubirii lor de literatură. Iubiți scriitori, cereți criticilor să vă citească, nu să vă iubească; și nu e nevoie să-i iubiți; e destul, la rîndul vostru, să-i citiți. Această mutualitate garantează perenitatea literaturii.
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
asigurator este liberă. Activitatea de asigurări private de sănătate se derulează pe bază de contract între părți și pe baza documentului de asigurare, denumit poliță de asigurare. Asigurarea privată de sănătate este operațiunea prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualității, un fond de asigurare, prin contribuția unui număr de asigurați expuși la producerea unor riscuri, și îi indemnizează pe cei care apelează la utilizarea pachetului suplimentar de servicii medicale pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum și pe seama celorlalte venituri rezultate
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
li se anulează decizia de pensionare. ... (2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat. ... Capitolul 7 Pensia suplimentară Articolul 60 (1) Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualității între militarii din cadrele permanente, care contribuie, în acest scop, cu 2 la suta din retribuția lor tarifara lunară. ... (2) Militatii din cadrele permanente pot contribui benevol cu încă 2 la suta din retribuția tarifara lunară pentru pensia suplimentară. În
DECRET nr. 214 din 12 iulie 1977 privind pensiile militare de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106504_a_107833]
-
stat, iar pentru perioada lucrata în unitățile cooperatiste din agricultură sau în celelalte sectoare, pensia se calculează distinct, în raport de vechimea în munca din aceste sectoare. ... Capitolul 7 Pensia suplimentară Articolul 64 (1) Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualității între persoanele asigurate, care contribuie, în acest scop, cu 2% din retribuția lor tarifara lunară. ... (2) Persoanele încadrate în munca pot contribui benevol cu încă 2% din retribuția tarifara lunară pentru pensia suplimentară. În acest caz contribuția totală va fi
LEGE nr. 3 din 30 iunie 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106493_a_107822]
-
art. 4 și se acordă dacă este îndeplinită condiția de vîrstă necesară pentru deschiderea dreptului la pensie în sectorul unde a prestat cea mai mare parte a activității. Capitolul 7 Pensia suplimentară Articolul 53 Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualității între avocații asigurați, care contribuie, în acest scop, cu 2% din retribuția lor lunară. Avocații pot contribui benevol cu încă 2% din retribuția lunară pentru pensia suplimentară. În acest caz, contribuția totală va fi de 4% din retribuție. Cei care
DECRET nr. 251 din 10 iulie 1978 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106526_a_107855]
-
Articolul 1 Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială se modifică după cum urmează: 1. Articolul 64 va avea următorul cuprins: "Art. 64. - (1) Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualității între persoanele asigurate, care contribuie, în acest scop, cu 3% din retribuția tarifara lunară și din sporul de vechime neîntreruptă în aceeași unitate, respectiv din sporul de vechime în învățămînt. (2) Contribuția pentru pensia suplimentară se reține și se virează
DECRET nr. 232 din 30 iunie 1986 pentru modificarea unor dispoziţii legale cu privire la pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106703_a_108032]
-
sociale, după anii de contribuție, astfel: ... Articolul 2 Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat se modifică după cum urmează: 1. Articolul 60 va avea următorul cuprins: "Art. 60. - (1) Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualității între militarii din cadrele permanente, care contribuie, în acest scop, cu 3 la suta din retribuția lor tarifara lunară. (2) Contribuția pentru pensia suplimentară se reține de unități și se virează de către acestea prin Direcția financiară a Ministerului Apărării Naționale
DECRET nr. 232 din 30 iunie 1986 pentru modificarea unor dispoziţii legale cu privire la pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106703_a_108032]
-
contribuție, astfel: ... Articolul 3 Decretul Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se modifică după cum urmează: 1. Articolul 53 va avea următorul cuprins: "Art. 53. - Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualității între avocații asigurați, care contribuie, în acest scop, cu 3% din retribuția lor lunară. Contribuția pentru pensia suplimentară se reține și se virează de către colegiile de avocați într-un cont special al Casei de asigurări a avocaților, la Casa de
DECRET nr. 232 din 30 iunie 1986 pentru modificarea unor dispoziţii legale cu privire la pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106703_a_108032]
-
de orice altă pensie pentru activitatea depusă după invaliditatea în război. ... Titlul ÎI PENSIA SUPLIMENTARĂ Capitolul 13 Articolul 70 Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afară pensiei de asigurări sociale, pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualității între angajați. Articolul 71 (1) Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuția tuturor angajaților. Această contribuție este de 2 la suta din salariul tarifar lunar de încadrare și se varsă prin unități, într-un cont special al
LEGE nr. 27 din 28 decembrie 1966 (*republicată*) privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106216_a_107545]
-
de asigurări sociale de către unitate nu lipsește persoanele încadrate în munca de ajutoarele materiale ce li se cuvin. Articolul 150 Deosebit de pensia de asigurări sociale, persoanele încadrate în munca beneficiază dintr-un fond constituit pe baza contribuției lor pe principiul mutualității, de o pensie suplimentară, ale cărei condiții de acordare se stabilesc prin lege. Capitolul 8 Articolul 151 (1) În Republică Socialistă România se dă o înaltă prețuire muncii femeii asigurindu-i-se dreptul de a ocupa orice funcție sau loc de muncă
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
de asigurări sociale de către unitate nu lipsește persoanele încadrate în munca de ajutoarele materiale ce li se cuvin. Articolul 150 Deosebit de pensia de asigurări sociale, persoanele încadrate în munca beneficiază dintr-un fond constituit pe baza contribuției lor pe principiul mutualității, de o pensie suplimentară, ale cărei condiții de acordare se stabilesc prin lege. Capitolul 8 Articolul 151 (1) În Republică Socialistă România se dă o înaltă prețuire muncii femeii asigurindu-i-se dreptul de a ocupa orice funcție sau loc de muncă
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
perpetueze. Acestea sunt: istoricitate, identitate, reciprocitate, pluralitate, autonomie, participare și integrare. O comunitate completă va fi caracterizată prin existența consistentă și printr-un echilibru al tuturor acestor elemente. Aspectele legate de trecut trebuie să permită și noului să se impună, mutualitatea și participarea trebuie echilibrate de pluralitate și autonomie. "În această teorie normativă, calitatea morală a unei comunități este dată de abilitatea ei de a apăra toate valorile importante, de a le menține în tensiune așa cum trebuie și de a încuraja
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu trebuie să considerăm comunitățile incomplete ca deficitare din punct de vedere moral. Diferite tipuri de comunități politice, religioase, ocupaționale, instituționale, internaționale vor prezenta mixturi diferite ale acestor elemente. De exemplu, o comunitate religioasă poate pune accentul pe istoricitate și mutualitate etc. Forța sau slăbiciunea legăturilor comunitare este funcție (și) de proporția în care intră în componența lor elemente de istorie și cultură împărtășite. În măsura în care depind de interese foarte generale și de idei abstracte, ele sunt foarte slabe. Atribute determinate istoric
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitățile. Aceste elemente fac trimitere la componente voluntare, raționale ale comunității. În absența nevoii de celălalt, dacă nu se câștigă nimic din cooperare, comunitățile nu pot rezista, în măsura în care măcar reușesc să apară. Oricum, pentru a putea contribui la formarea comunității, mutualitatea trebuie să treacă dincolo de simplele coordonări necesare atingerii anumitor scopuri. Grupurile și indivizii trebuie să se implice ca entități complete pentru a reuși să formeze comunități; relaționarea trebuie să fie continuă. Contractul modern se sprijină doar pe reciprocitatea limitată la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a secolului al XX-lea, fenomenul crucial a fost cel de bifurcare a societății, pe direcția gemeinschaft-gesellschaft. Deja la acel moment aspectul spațial nu mai era esențial, chiar dacă era încă un aspect important al comunității. Legăturile bazate pe sentimente și mutualitate deveneau tot mai relevante. În condițiile complexificării vieții la nivel local, autonomia locală pierde teren, astfel încât oamenii ajung să identifice comunitatea doar cu anumite părți ale sale și nu cu întregul. Mai mult, pentru unii indivizi precoce, rețele sociale independente
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dintre parteneri sunt esențiale în începerea, susținerea și oprirea unei comunicări). La fel și în cazul structurării interacțiunii, ca și al influențării conținutului acesteia. Se adaugă, la funcțiile de mai sus, și cele de cunoaștere a partenerului, de stabilire a mutualității și de facilitare cognitivă. Exprimarea verbală este înlesnită, facilitată de prezența gestualității și mișcării. Interzicerea acestora, din considerații situațional-naturale sau experimentale, face să apară perturbări ale comunicării verbale. Puteți încerca chiar dumneavoastră niște mici „experimente”. Impuneți-vă, la o activitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o am față de unii scriitori anarhiști (Kropotkin, Bakunin, Malatesta, Proudhon) care subliniază În mod constant importanța relațiilor mutuale În opoziție cu cele imperative și ierarhice În procesul de creare a ordinii sociale. Sensul pe care Îl dau ei termenului de „mutualitate” se suprapune parțial cu sensul pe care Îl ofer eu celui de „mētis”. Proiectele excesiv de simplificate de organizare a cadrului natural sau social par să fie supuse aceluiași risc de eșec. Eșecurile și vulnerabilitatea pădurilor cu monoculturi de interes comercial
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o atitudine de afecțiune, de tandrețe și de spontaneitate; o atitudine care rezultă din schimbul reciproc de prestații și contraprestații; iar pe deasupra acestor relații bilaterale mai cuprinde două relații unilaterale, una corespunzând atitudinii creditorului, cealaltă, aceleia a debitorului. Altfel spus: mutualitatea (=); reciprocitatea (!); dreptul (+) și obligația (-)” (Lévi-Strauss, 1978, p.65) Este evident echilibrul pe care Claude Lévi-Strauss îl propune ca privind natura relațiilor de comunicare în cadrul modelelor deja consacrate. Structuralismul va fi însă criticat prin apariția sociologiilor interpretative; astfel, pentru Garfinkel, societatea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Spectrul egoismului nu părăsește subiectul uman nici în cele mai spectaculoase gesturi de dăruire exterioară. De aceea, Jean-Luc Marion pleacă de la premisa că darul fără nume exclude calculul, logica mercantilă, voința de afirmare, revendicarea nominală, contractul saturat de garanții sau mutualitatea în retribuții 2. Este evident că lumea modernă reflectă asupra darului din prisma exaltării istorice a unei culturi a reținerii. Așa se face că, în opinia populară cel puțin, înfrângerea egoismului este dovedită prin capacitatea de a muri fizic pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o orientare mutuală a acțiunii fiecărui actor către cea a celorlalți. Instituțiile produc comportamente conforme și astfel așteptări comportamentale prin mecanisme coercitive, normative sau cognitive generalizabile. Relațiile sociale determină la rândul lor așteptări, dar de altă natură: estimările decurg din mutualitatea interacțiunii specifice echivalentă cu o probabilitate (subiectivă) empirică ca un actor să aibă un anumit comportament. V. Mihăilescu (2004) consideră rețelele sociale ca fiind nivelul distinct de organizare a așteptărilor În care rolurile sunt negociate pe măsura desfășurării interacțiunilor și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cadru reglementat, instituționalizat, În timp ce schimbul social poate să fie informal, bazat pe reciprocitate. Tranzacția este un schimb ce presupune un principiu al ordinii asumat social. „Unitatea ultimă de activitate (n.a. tranzacția) trebuie să conțină În sine trei principii ale conflictului, mutualității și ordinii.” Tranzacția, „o unitate de transfer legal de control”, are o componentă instituțională, prescriptivă și este astfel organizată Încât „se realizează ordine Într-o relație În care un conflict potențial amenință să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
culpabilizarea; d. amenințări și presiuni: sunt cuprinse acele comportamente care conțin amenințări, respingeri, presiuni diverse pentru a obține o marginalizare sau o izolare. 6 Pentru R. J. Sternberg (2010), trăsăturile prieteniei sunt: încrederea, onestitatea, respectul, angajamentul, siguranța, susținerea, generozitatea, loialitatea, mutualitatea, statornicia, înțelegerea și acceptarea (p. 22). 7 Pentru o analiză mai amplă și mai nuanțată ne permitem să recomandăm cartea noastră O psihologie a educației, apărută la Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 157-194. 8 Să ne amintim, în acest
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
renascentist francez, fondatorul școlii moraliștilor francezi (n. tr.). 41 Cei trei fii ai lui Noe, conform Cărții Facerii din Vechiul Testament (n. tr.). 42 Regele Midas, personaj mitologic grec care ar fi transformat în aur tot ce atingea (n. tr.). 43 "Mutualitatea serviciilor. Conform tot ceea ce precedă, societatea poate fi considerată ca un imens bazar în care fiecare va depune mai întâi produsele sale, le va face recunoscută și fixa valoarea. După aceasta, fiecare este autorizat să preleveze, din ansamblul acestor depozite
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cont de interacțiunea între situația și tipurile de discurs, între relațiile afective și sociale pe de o parte și cele gestuale, posturale, proxemice, pe de altă parte. Ipoteza de bază a studiului actual al comunicării este plurimedialitatea oricărei interacțiuni și mutualitatea efectelor locuției și recepției. Limbajul non verbal nuanțează, consolidează, autentifică sau distorsionează mesajul verbal. În timpul unei dezbateri semnele ne-mărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, surîsul sau căscatul sînt semne pe care le
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
măsoară prin numărul temelor abordate de interactanți și prin profunzimea cu care sunt acestea discutate (vezi supra, 2.2, Teoria penetrației sociale). Este influențat de disponibilitatea interlocutorilor de a se autodezvălui și de a-și baza relația pe reciprocitate și mutualitate. Puterea și dominarea sunt exercitate de indivizi prin limbă (vezi supra, nota 10). Dorința individului de a avea putere este determinată de nevoia personală de superioritate în plan social, prin influențarea deciziilor celorlalți. În cadrul relațiilor interpersonale există o corelație pozitivă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]