24 matches
-
efort sărbătoritul, în mod clar, ca să încheie orice discuție. - Faci și economie și nici nu te duce... așa! continuă baba. Apoi, ia o gură din licoare, dă să înghită, o plimbă nițel printre măsele și-o scuipă cu scârbă. - Ia, Mutule, nu vrei să-ncerci? - Nimic: țântari, bâzâitul cronic al unui frigider rusesc cu clapă și, de departe, un fel de televizor. De pe piramida formată cu baza frigiderul sovietic, mijlocul din cutii grecești de tablă (ulei de măsline,cred) și moț
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români by https://republica.ro/nicio-fapta-buna-nu-ramane-nepedepsita-fictiune-cu-romani [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
cutii grecești de tablă (ulei de măsline,cred) și moț - tv-ul pricăjit, dădea să iasă din ecran Pumnea, Graur sau Țopescu... că cică: „epocala calificare stă în vârful bocancului lui Mutu! Doar el poate aduce fericirea întregii țări!” - I-auzi, Mutule, rânji cotoroanța. La nevastă n-ai prea reușit...Da’ la popor... Din nou nimic. Babeta nici nu exista! Ce exista, de asta sunt ferm convins, era o tensiune pe care nu reușeam s-o ignor.Parcă stăteam încordat mereu sau
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români by https://republica.ro/nicio-fapta-buna-nu-ramane-nepedepsita-fictiune-cu-romani [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
fură și ...Mutu’ plătește! ( Pumni munciți se încleștează pe pahare.) - Fantastic! Ai noștri mai rateaz-o fază clară! strigă comentatorul. - De ce nu i-ai trimis pe ei pușcărie? Hă?!strigă și baba. - Șut și...barăăăăă! Incredibil! se țipă la tv. - Zi, Mutule... ce taci? Zi! De ce-ai dat-o-n bară? (Deja miroase a cosor bine ascuțit .) - Hai, Mutu!- un pic de concentrare...Hadeți băieți, hai copii, insistă speaker-ul. - Și copiii? Ce vină a avut copiii? Hă?! - să crească în rușine
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români by https://republica.ro/nicio-fapta-buna-nu-ramane-nepedepsita-fictiune-cu-romani [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
Hadeți băieți, hai copii, insistă speaker-ul. - Și copiii? Ce vină a avut copiii? Hă?! - să crească în rușine, fără tată... - Ce păcat ar fi, stimați telespectatori, să se frângă aripile unei generații... - A meritat? Hai spune! Pe cine aperi tu, Mutule?! - Nu se poateee! Apără, portarul!!! Cât ghinion! Am ratat penalty... Așa, nu se obține o calificare! Gata! N-o mai lungesc că-mi crapă capul. Sunt ultimele minute, nici la noi nu se mai rezistă mult - mămăliga e gata să
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români by https://republica.ro/nicio-fapta-buna-nu-ramane-nepedepsita-fictiune-cu-romani [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
lucru necesar în casa mea. Ia spune, cum îți zice? Temându-se ca glasul ei dulce să nu o dea de gol, prințesa făcu semn că nu poate vorbi. - Ești mut? Bine, așa îți vom spune, Mutul. Treci la treabă, Mutule! Din acea zi, pentru mezina împăratului Mustață-Sură începu o viață chinuitoare în slujba Vrăjitorului Întunericului. În câteva zile, pielea îi era arsă de cărbunii încinși pe care îi mâncau balaurii, unghiile îi erau rupte de frecatul oalelor de fier și
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
foc, văzu o arătare cocoșată, cu mâinile arse și fără unghii, care începu să plângă de îndată ce îl văzu. Pe când se gândea că i se păreau cunoscuți ochii aceia ca albăstrelele și părul ca mătasea porumbului, în odaie apăru Vrăjitorul Întunericului. - Mutule, ia leagă-l pe flăcăul acesta! Am poftă să mănânc mâine la cină inimă de voinic! Arătarea se apropie de grădinar, iar acesta rămase uimit să vadă că legătura era doar de ochii vrăjitorului și foarte ușor de desfăcut. O
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
Dar...sunt tăcute. Și mă întorc resemnat în mâlul cotidianului. Totuși, odată, am întâlnit prin hățișurile acelei păduri și umbra mutului. Am rămas mirat. Aici...mutul vorbea. Numai în lumea noastră era...mut. Cât m-am bucurat!... -Ce mai faci, mutule? Mi-a răspuns în silă: -Sunt trist că m-ați gonit din lumea voastră. De ce, mă, de ce? -Păi...lumea zice că te-ai ținut de prostii! i-am răspuns, bâlbâindu-mă. -Eu, de prostii? Ce prostii? -Cică...ai prea lungă
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
și vai de mine, ce-i atârnă printre vine! Mutul s-a apropiat de ea și s-a făcut că o întreabă: ă, ă, ăă! Călușarii s-au oprit din joc și, mirați, l-au întrebat: ce s-a întâmplat mutule? Mutul, doar a arătat spre femeie, dând din cap îngrijorat. Vătaful l-a liniștit: -Lasă mutule, că o vindecăm noi! Și a invitat femeia în cerc. Aceasta s-a așezat acolo, într-o poziție de suferindă. Călușarii au reluat jocul
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
s-a făcut că o întreabă: ă, ă, ăă! Călușarii s-au oprit din joc și, mirați, l-au întrebat: ce s-a întâmplat mutule? Mutul, doar a arătat spre femeie, dând din cap îngrijorat. Vătaful l-a liniștit: -Lasă mutule, că o vindecăm noi! Și a invitat femeia în cerc. Aceasta s-a așezat acolo, într-o poziție de suferindă. Călușarii au reluat jocul în jurul femeii. Rând pe rând făceau salturi elegante peste băț și peste femeie, la strigătele vătafului
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
nebun: - Auzi nene, mă întâlnesc într-o zi cu Mutu lu' Zgâmbu care venea dinspre centru și călca apăsat de parcă punea la porumb nu alta. Când ajung în dreptul lui, zic: „- Bună dimineața nene”. Nu puteam să-i zic: „- Bună dimineața Mutule!” că deh, e mai mare ca mine. Mutu nu zice nimic, se apropie de mine și fără să mă anunțe măcar cu un cuvințel, trosc-pleosc îmi dă două palme. De-abia pe urmă îmi zice: „Cine ți-a spus ție
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_cartier.html [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
ș trei august? De două'ș trei august îți cântăm. Venim la tine, dacă ne primești bine, dacă nu ne primești îți cântăm la poartă pentru că ne-ai arvunit și noi suntem oameni cinstiți. Și poți să te duci mă' Mutule și la judicătorie, noi avem martori tot satul că am cântat. Și la drâmbă, și la saxafon și la ce vrei tu. Mai bine dă-ne nouă un porc că tot ai tu doi și-ți facem noi rost de
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_cartier.html [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
Așa că nici nu s-a însurat, nu a mai făcut nici nunta, dar nici căruță cu cai nu mai are. Și dacă vrea cineva să se facă prieten cu el, în loc de bună ziua sau noroc, îi zice când îl vede: „- Mă' Mutule tu nu știi cu cât se vinde azi o căruță cu doi cai?” Eh, acuma vezi de ce nu era ea bună, dimineața lu' Mutu? Așa că l-am iertat săracul de cele două palme pe care mi le-a dat să
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_cartier.html [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
odată. COANA MARE: Și a ajuns omul de brezaie în sat din cauza ta. Nu mai putea bietul de el să scoată capul în lume că cine-l întâlnea, în loc de bună ziua, îi zicea făcându-i cu ochiul: Ce-ți mai face Mutule, capra? FIRICĂ: Ooh, îmi amintesc că un timp umbla cu toporișca la brâu să nu se mai lege nimeni de el. COANA MARE: Într-o zi n-ai avut ce face și l-ai oprit și tu pe drum... FIRICĂ
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_partea_ii.html [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
Articolul UNIC Se ratifica Tratatul de prietenie, colaborare și asistența mutula dintre Republica Socialistă România și Republica Populara Ungara, semnat la București la 24 februarie 1972. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU TRATAT 24/02/1972
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129612_a_130941]
-
recomanzi dacă ești cinstit. — Cum să mă recomand dacă nici nu eram sigur dacă ești tu, Costicuță. — Uite, eu sunt. Cu cine am onoarea? — Cu mine. Am fost colegi la profisională, Pandelică Mardale, zis Mutu. |la chel, din banca de la... Mutule, tu ești, frate? Văleleu, să mor dacă te-am recunoscut, păcatele mele. Ai ajuns bine, ai abonament cu minute... — Un rahat, e cartela vecinului, te sun de la public, hai că deja i-am mâncat douăj’ de mii. Uite de ce te-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
s-a dat jos singură. Și cum mai sare! Ca un copil care are o mare bucurie. Să facem și noi la fel. Așa. Înc-o dată. Și-nc-o dată. “Pauuuuuul! Pauuuuul!” Da, sunt aici, ce strigi așa?” “De ce nu răspunzi mă, mutule?” “Eram pe potecă. Cântam, mă jucam cu melcul, cu broscuța, cu gărgărița... Ce departe-am ajuuuns!”... VI.11. ... “Bună dimineața, tovarășă dactilografă” “Bună dimineața...ă,... să trăiți....ă, ă,..., vă rog să mă iertați, tovarășă Alexe, știți...” “Ce să știu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
nu era ea Siloa, căci tot mă Îmbrobodise până la urmă. Deloc nu eram În stare să pricep cum vorbesc femeile astea, fir-ar să fie! - Tu ești Vindecătorul neamului tău? am Întrebat-o Într-un târziu. - Suntem doar noi doi, mutule și, dacă ții cu tot dinadinsul, poți să-mi spui Vindecătoare. Sunt femeie, deci sunt Vindecătoare, nu Vindecător. Oamenii sunt Vindecători. Stătea prea aproape de mine, dar nu pentru că ar fi vrut să - . Vroia altceva și eu nu știam ce. Vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
se Însoțesc decât cu femei urâte, iar În neamul meu sunt numai femei frumoase. - Și crezi că ucigașii ca mine n-au suflet? am Întrebat-o, amintindu-mi de Bodolona. - Enkim nu și-a văzut azi noapte de ale sufletului, mutule. Nu Încurca lucrurile mai mult decât sunt ele gata Încurcate. Zi-mi ce vrei. De ce ai venit la neamul femeilor? De ce ai Întrebat de Vindecătoare? Hai, că doar nu vrei să fiu eu cea care Începe să spună ce are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
celelalte cuvinte la un loc, În timp ce vierme, cap și apă erau vorbe vii. Nici cu asta nu am dat-o gata pe Vinas pentru că ea Își vedea mai departe de ale ei. - Ai plecat de numai cinci zile... Of, of, mutule, cât mai ai de mers! Pe de altă parte, se bucură ea, habar n-aveam că neamul nostru a ajuns atât de aproape de Moru. Neamul nostru a umblat mult, mutule. - Dacă ați umblat atât de mult, spune-mi atunci unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ale ei. - Ai plecat de numai cinci zile... Of, of, mutule, cât mai ai de mers! Pe de altă parte, se bucură ea, habar n-aveam că neamul nostru a ajuns atât de aproape de Moru. Neamul nostru a umblat mult, mutule. - Dacă ați umblat atât de mult, spune-mi atunci unde e locul În care trebuie s-o iau eu către Apus? - Ce știu eu ce căi trebuie să ia un ucigaș ca tine? E rămas de atunci, de la Ceața Adâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că mă dădeam de ceasul morții ca să nu Înțeleagă și mai mult din ce-mi venise În minte după ce plecasem de acasă. - Păi da, că ești om, nu femeie, Îmi șopti ea. Și atunci, de ce să mă iau după tine, mutule? De ce să nu-i ascult pe cei ce ți-au luat urma? - Pentru că ești Vindecătoare. Asemenea celor doi Moru și a lui Ugum. Pentru că așa a spus Tatăl fiului său, și acesta fiului său, și tot așa până la Mila, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
negru și mătăsos Îi era prins În cozi groase și avea dinții albi, mari și neciobiți. Era atât de voinic Încât nu mă lăsa să mă mișc nicicum și se pregătea să-mi spulbere fața cu un topor scurt. - Piei, mutule! Câine puturos ce ești! L-am mușcat de mână cu toată puterea, dar el tot Își abătu toporul asupra mea. Abia dacă am apucat să-mi acopăr fața cu celălalt braț, că durerea mă făcu să urlu gros. Of, of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
-mă de ea. Îl mai ții minte pe Moru? Se uită și ea la mine și, pentru o clipă, ochii Îi sclipiră ca odinioară, dar asta trecu iute de tot. - Ba, zise ea, te mai țin minte și pe tine, mutule! - Mamă! - se Înfurie Zarge și dădu s-o Îmbrâncească. - Las-o. - Mărite Krog, dar ai auzit-o cum... - Ți-am spus s-o lași! Iar Siloa: - Lasă-mă, măi Zarge, că uite, stăpânul Vorbei se uită În gura unei babe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Las-o. - Mărite Krog, dar ai auzit-o cum... - Ți-am spus s-o lași! Iar Siloa: - Lasă-mă, măi Zarge, că uite, stăpânul Vorbei se uită În gura unei babe ca mine... Nu mai știe nimeni de unde ai plecat, mutule, Îmi șopti ea deodată. Unul n-a mai rămas care să știe de tine pe-aici! Îmi suflă ea, rotindu-și privirile peste cei din neamul meu. - Mamă! - Când mă gândesc cât de tânără aș fi putut să rămân, of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]