2,945 matches
-
și protecția lui Apolloxe "Apollo", ca forme de posedare divină din care era tradusă „În versuri” o „rostire sacră”. Dacă mantis, prin manìa, delirul divin, călăuzea comportamentul oamenilor, la fel, poetul era posedat și inspirat de divinitate. Instruit de Muzexe "Muze", coborât din Apolloxe "Apollo", conform lui Hesiod (Teogonia, 22 sqq., 94-97), el avea rolul de a-i educa, paidèuein, pe greci, așa cum Platon lasă limpede să se Înțeleagă În Republica (X, 600 C). Chiar dacă, odată cu timpul, rolul lui a suferit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În sfârșit, În școala filozofică Înțeleasă ca instituție și În jurul fiecărui filozof se formează o religiozitate filozofică specifică. Ea cuprinde venerarea fondatorului școlii (În special printre epicurei), cultul anumitor eroi sau zeități locale sau care au o funcție de program (Akkademos, Muzele), dar și o pietate mai spirituală și etică. Întrucât și istoria intelectuală (Geistesgeschichte) a religiei romane este influențată de dezvoltările acestui nou mijloc de reflecție și de comunicare umană, putem adăuga aici câteva referiri la persoanele și la doctrinele cele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
499,506,508,516,519,554,571,625 Mitra 376,441,445,552,553,554,573,578,626 Mlacu÷ 327,329 Mlk 243 Mokoșiâ 573 Monimos 239 Mșșaru 138 Mot 224,225,226,243 Munèu÷ 328 Musaeus 311 Mut 62 Muze 317 N Na>nhaithya 451,470 Na>rum 137 Na>satya 445,451,470,556,557,558,630 Nabho> 524 Nabû 146 Nairyo>-sanha 502 Nammu 151,154 Namtar 149 Namtaru 149 Namuci 555 Nanâ 146 Nanai 241 Nanaya 193
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
idei originale și radicale, scrierile lui Havel și Michnik fiind cele mai bune exemple - și În nici un caz singurele - de Fleurs du mal ale comunismului 8. Însă, pentru atâția alții, interdicția publicării nu era sinonimă cu calitatea. Nu există o „muză a cenzurii” (George Steiner). Numai fiindcă regimului nu i-a plăcut de tine nu Înseamnă neapărat că aveai talent. Așa se face că reputația unor faimoși intelectuali de opoziție s-a ofilit când a fost expusă pe piața liberă a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
et alentours" coordonat de Catedra UNESCO "Culture et tradition du vin". CUVÂNT INAINTE Vinul se impune conștiinței noastre mai ales prin influența pe care o are asupra sensibilității noastre. Vinul băut devine astfel un subiect despre care se vorbește, o muză care dezleagă ... limbile... după cum credeau unii spectatori sceptici despre cei prezenți, în Ziua Cincizecimii, la Pogorârea Duhului Sfânt. Să sperăm că cititorii acestei traduceri despre vin nu ne vor suspecta, precum s-a întâmplat odinioară cu martorii vorbirii în limbi
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
M. Bengesco opinează că Moreau rămâne profund îndatorat picturii quatrocentiștilor și a venețienilor Carpaccio și Bellini, iar de la primitivi îl influențează somptuarul și fastul decorativ în pictură, fapt pe care-l reflectă și personajele sale mitice: Europa, Pasiphae, Elena, Sapho, Muzele, Menadele etc. Decorul devine la Moreau extrem de important, el nu joacă doar rolul de fundal, ci se insinuează ca prim plan. O construcție artificială, himerică, sincretică, un spirit al emblemelor întrețesute într-o tapiserie complicată, decorativismul lui Moreau contribuie la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stilistica artei decorative bizantine și populare, transferând dinspre ilustrația de carte bizantină spre cortină motive decorative, scontând un efect dramatic cam facil. Putem observa că Baltazar avea la dispoziție și o soluție de compromis pentru gustul unui public conservator, unde muzele antice ar fi urmat să apară deghizate în zânele basmelor românești ca la Kimon Loghi sau Ștefan Popescu, deambulând nu către o poiană, ci către "templu antic". Printre primii care se ocupă de arta decorativă este și G.D. Mirea, realizând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
omonim. Paciurea va viza cu Himerele sale același efort al ideii, al fanteziei, al imaginației, de a prinde trup, de a dobândi consistență. Același registru al decantării formale din masa compactă îl regăsim într-o altă sculptură de inspirație rodiniană, Muza (1914), unde artistul înregistrează o tensiune ideatică între două figuri, un nud masculin în atitudinea lui Atlas care susține bolta pe umeri, având deasupra sa figura Muzei care pare să patroneze efortul considerabil al edificării creației artistice. În mod evident
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
formale din masa compactă îl regăsim într-o altă sculptură de inspirație rodiniană, Muza (1914), unde artistul înregistrează o tensiune ideatică între două figuri, un nud masculin în atitudinea lui Atlas care susține bolta pe umeri, având deasupra sa figura Muzei care pare să patroneze efortul considerabil al edificării creației artistice. În mod evident, această tensiune se joacă în jurul abiguității figurii feminine pe baza asocierii măreției creației cu sacrificul de sine, a frumuseții cu supliciul. Tema simbolisto-decadentă a investirii sacrificiale în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această tensiune se joacă în jurul abiguității figurii feminine pe baza asocierii măreției creației cu sacrificul de sine, a frumuseții cu supliciul. Tema simbolisto-decadentă a investirii sacrificiale în artă, ca secretă soteriologie, este recuperabilă din ambivalența feminității ca factor emulativ, deopotrivă Muză și Meduză, femme fragile și femme fatale. Interesantă aici este și impresia de mască mortuară, contrastând paradoxal cu o fluditate acvatică a acestui chip, aflat parcă în transă onirică. Acest dinamism înghețat, devenit instantaneu, evocă o ordine meduzantă a privirii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
degrabă, un arhetip, o față ovală, cu trăsături abia pronunțate, indicând acel preformat sau neformat, stadiu incipient al materiei în căutarea unei forme, explorând propria dimensiune ontologică. Apropierea de sculptura esențializată a lui Brâncuși sare în ochi, putem oricând compara Muza adormită în diferitele ei variante dar și Domnișoara Pogany cu Himera Apei pentru a sesiza similitudinile alfabetului plastic al celor doi artiști. Aceaste figuri evocă o stare extatică de autocontemplație, himerele fac parte dintr-o dimensiune fantasmală integrată psihismului abisal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în imaginile simboliste este reprezentarea frecventă de instrumente muzicale"390. Lirele (ca simbol al poeziei) abundă în pictura simbolist-decadentă, în special în relație cu Orfeu, ilustrativ pentru lirismul care se degajă din pictura și literatura decadentă sau simbolistă. Orfeu, fiul muzei poeziei și al elocinței, Caliope, și al lui Eagru, regele Traciei, devine una dintre figurile esențiale ale simbolismului, incarnând poezia desăvârșită, instrument civilizator care operează metamorfoza estetic-alchimică a naturii în cultură, dar care se transformă și într-un straniu element
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din spațiul secesionist, numai că ea se cere prelucrată cu mijloacele unei noi sensibilități, decelabile în expresia pe care Luchian o împrumută de la alte secesiuni. Expresie a frumuseții prin excelență, celebrul personaj de basm, Ileana Cosânzeana, joacă probabil rolul unei muze a artelor frumoase și, în genere, a frumuseții în artă. Arta contribuie la construcția unei societăți moderne, a reprezentării estetice a geniului național, dar și înfrumusețează existența, o face atractivă, îi conferă farmec și mister. Fata de pe afișul lui Luchian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
el fusese un elev al școalei de la München"551. Pictorul studiase deopotrivă la München și la Paris, iar influența secession-ului münchenez se face simțită în compoziții care au ca subiect femeia fatală, compoziții precum Sfântul Ioan Botezătorul (cca. 1900), Muzele (1910) sau Salomé (1913). Deși tabloul o invocă pe fiica Herodiadei, primul tablou, având-o ca subiect pe Salomeea, nu-i include numele în titlu. Tema neotestamentară a decapitării sfântului Ioan oferă reperul în jurul căruia este construit tabloul care anexează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prezența trofeului, capul așezat pe tavă, pe care doar aura îl scoate din anonimatul unui conjunctural artefact atroce, diminuat prin culori terne care-l topesc în obscuritatea fundalului. În schimb, Mariana Vida, fără a decela neapărat o influență directă, apropie Muzele și Salomé de arta lui Félicien Rops sau Anders Zorn554. Nicolae Vermont se înscrie în cercul pictorilor care au infuzat sensibilitate decadentă unei teme clasice, folosind convențiile picturii academice. XI.4. Salomeea în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck La rândul ei, Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu pentru a primi un răspuns ci pentru a transmite o opinie, un gând, o idee: „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni / Ie rușine omenirii să vă zică vouă oameni.” (M. Eminescu) - invocație - o rugăciune adresată unei muze, unei divinități pentru a-i cere inspirație: „Sfinte Petre!... Sfântă Ana!... Mucenice Spiridoane!/ Scăpați-mă de pieire!... O să vă dau trei icoane...” (B. P. Hasdeu)onomatopee - figură de stil care sugerează o imagine auditivă, cuvinte care conțin un timbru imitativ
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de interior etc). Parnasianismul a reprezentat o grupare de poeți din Franța secolului al XIX-lea, denumirea fiind dată de la revista la care au colaborat, „Parnasul contemporan”. La rândul ei, revista purta numele muntelui Parnas, considerat În mitologia greacă, Casa Muzelor. Revista a apărut Între anii 1866 si 1876, iar În paginile ei au fost publicate poezii semnate de cunoscuții parnasieni francezi: Leconte de Lisle, Théodore de Banville, Sully Prudhomme, Paul Verlaine, François Coppée și José María de Heredia. Poeții parnasieni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
său. Pentru că era fiu de boier cărturar, ocupa la vremea aceea diverse dregătorii. S-a Împrietenit cu Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu și Împreună au condus, În calitate de directori, Teatrul Național din Iași. Poate influențat de acest eveniment, a scris comedia „Muza de la Burdujeni” publicată prin 1851. Tot În 1840, apare la Iași prestigioasa revistă „Dacia literară” condusă de M. Kogălniceanu, publicație celebră, din care nu au apărut decât trei numere, Într-un singur volum, prin martie 1840. În primul număr, deschis
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
familie cu incontestabile virtuți teatrale. Doi dintre cei mai cunoscuți actori ai secolului al XIX-lea, Costache Caragiale (1815 - 1877) și Iorgu Caragiale (1826 - 1894) sunt unchii săi, frați de-ai lui Luca (1812-!870); și el a cochetat cu muza teatrului, dar s-a retras pentru o profesie cu „Înclinații gospodărești” (G. Călinescu), ocupând funcții administrative prin județul Prahova. În 1852, când se năștea Ion (Iancu), Luca, urmașul direct al lui Sin Ștefan, venit În Țara Românească În suita domnitorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din mers“, la un popas important din drumul vieții. Mă interesează mai mult nu ce am realizat și, în primul rând, privind retrospectiv, doresc 123 să văd mai bine ce mai am de făcut pentru a sluji și împlini așteptarile muzei Clio. Întorcându-vă la anii tinereții, considerați că locul în care v-ați născut a jucat un rol decisiv în alegerea viitoarei cariere? Fiecare om încearcă să găsească o legatură între locul în care s-a născut și cariera aleasă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]