43 matches
-
citisem, în același ziar, acum o lună, tot sub semnătura lui Gabriel Andreescu, o informație pe cît de categoric exprimată, pe atît de falsă, și care n-avea ea, ca suport bibliografic decît (țineți-vă bine!) ochiul expert al unei muzeografe: doamna cu pricina ar fi recunoscut într-un înalt funcționar, din M.E.C. pe un securist care se lipea de pereții Muzeului Național de Artă, ca o umbră, ori de cîte ori îl vizita Ceaușescu. Fără să clipească, victima de odinioară
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
and Identity’), prin care publicul britanic va putea admira, timp de un an, peste 500 de obiecte casnice, țesături și costume populare din diferite zone etnografice ale României. Expoziția, a cărei pregătire a început în anul 2011, este curatoriată de muzeografa Fiona Kerlogue și realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român și al mai multor muzee etnografice din România. Alături de această mare expoziție etnografică va fi deschisă și expoziția de fotografie „Români din Londra” (‘Portraits from London’), o galerie de 35 de
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
Comunitară „Kós Károly“ din Timișoara (Str. Putna nr. 7) va avea loc lansarea cărții intitulate „Temesvári kalauz“ (Ghidul Timișoarei) de Delesega Gyula. Bogat ilustrat cu fotografii și apărut la Editura Marineasa sub egida Fundației Diaspora, volumul va fi prezentat de muzeografa Miklósik Ilona și conf. univ. Salló Ervin. ( I. S.) Expoziție permanentă După o vacanță mai îndelungată, Galeria „Pro Armia“ (amenajată în incinta Casei Armatei din Timișoara) și-a reluat activitatea prin vernisarea și găzduirea expoziției personale de pictură și grafică
Agenda2003-38-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281483_a_282812]
-
avea loc vernisajul expoziției temporare cu tema „Portretul feminin în pictura din secolele XVIII-XX“. Prezentarea lucrărilor, care au fost selectate din cele peste 3 000 de portrete aflate în colecțiile Secției de artă a Muzeului Banatului, va fi făcută de muzeografa Elena Miklósik, care a și realizat expoziția tematică. Expoziția va întruni portrete pictate și 2-3 sculpturi, o însemnată parte a lucrărilor selectate purtând semnăturile unor pictori renumiți. Aproximativ 30% din materialul selectat a fost restaurat în ultima perioadă de restauratoarea
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
I. STANCIU Semne de carte l Inspirate de opera lui Ioan Slavici La galeria Secției de artă a Muzeului din Arad se află deschisă ediția din acest an a Trienalei internaționale de Ex Libris „Ioan Slavici“. Organizatorul prestigioasei manifestări este muzeografa Elena Rodica Colta, vicepreședinte al Uniunii Române de Ex Libris. Tema impusă a fost ilustrarea uneia dintre operele literare ale lui Ioan Slavici. Conform deciziei juriului, la ediția 2004 pe primul loc s-a clasat graficianul japonez Takao Sano. Locul
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
de plastică mică de factură expresionistă și cubistă. A realizat relieful de pe fațada sediului Sindicatelor Unite din Timișoara, lucrările decorative de inspirație etnografică de pe frontoanele Palatului Ciobanu, statuile de la intrarea Farmaciei „Madonna“ de pe str. Alba Iulia etc. Expoziția, concepută de muzeografa Elena Miklósik, va cuprinde cca 30 de lucrări din creația sculptorului și va rămâne deschisă timp de o lună. I. S. ochi și... urechi l Ministerul Muncii a anunțat că Guvernul va cheltui, până la sfârșitul anului viitor, peste 20 000 de
Agenda2003-42-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281604_a_282933]
-
să poarte opregul, fetele mari îl foloseau la joaca cu flăcăii, ca să-și fure sărutări. Povestea lor o puteți afla vizitând noua expoziție deschisă în aceste zile la Secția de Etnografie a Muzeului Banatului din Bastionul Cetății, proiect coordonat de muzeografa Adriana Neda. S. POPOVICI Îngrijiri la domiciliu l Un nou centru de specialitate Pe str. Gheorghe Lazăr nr. 42 (ap. 15) și-a început activitatea Centrul medical privat de îngrijiri medicale la domiciliu - „Domomed“ S.R.L. , care beneficiază de o echipă
Agenda2004-11-04-generale8 () [Corola-journal/Journalistic/282182_a_283511]
-
vor fi oferite de Formația de dansuri populare a Liceului „Apáczai Csere János“, din Cluj-Napoca. I. S. Costume populare autentice l Expoziție cu vânzare „Numai ea mai face costumele populare din cap până-n picioare, după toate rânduielile“, a subliniat distinsa muzeografă Aristida Gogolan vorbind despre dna Maria Jebelean, creatoarea care a deschis în aceste zile, la Secția de Etnografie, o expoziție de port bănățean, cu vânzare. Artista și colecționara Maria Jebelean a lucrat 22 de ani la Arta Populară Bănățeană, apoi
Agenda2003-49-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281790_a_283119]
-
românești de acolo. Ignat la Muzeul Satului l Obiceiul tăierii porcului O dată cu aderarea țării noastre la Comunitatea Europeană, românii vor trebui să renunțe la a mai tăia porci în curte. Pentru ca Sărbătoarea de Ignat să nu rămână doar istorie orală, muzeografa Aristida Gogolan a pus la cale un proiect de recuperare a acestui obicei balcanic străvechi. Astfel, luni, 20 decembrie, de la ora 10, la Muzeul Satului Bănățean, măcelarul Iosim Rada din Variaș va înjunghia, pârli, tranșa și porționa după tot ritualul
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]
-
măcelarul Iosim Rada din Variaș va înjunghia, pârli, tranșa și porționa după tot ritualul tradițional un porc. Întreaga acțiune va fi filmată. „Aceasta este partea importantă a proiectului nostru. Vom rămâne cu pelicula, dacă obiceiul va dispărea“, ne-a declarat muzeografa Aristida Gogolan. După prima pregătire a porcului, se va trece la caltaboși și cârnați. Dar nu înainte de borândău, o mâncare gătită imediat după înjunghiere, din sângele proaspăt, mălai și ceapă, servită celor care se ocupă de „tratarea“ animalului. Filmul va
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]
-
ceară, în expoziția Muzeului din Sankt Petersburg, care-și va avea vernisajul în ziua menționată, la ora 14, la sediul Fundația INCA, respectiv în incinta fostei Crame din Piața „Timișoara 700“. Între cele 27 de statui de ceară aduse de muzeografa Irina Makarenkova se vor afla Leonardo da Vinci, Madame Tussaud, dar și oameni cu cele mai ciudate malformații fizice. Până în 6 aprilie, expoziția va putea fi vizitată zilnic între orele 10-19, iar prețul biletelor va fi între 20 000 și
Agenda2003-10-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280770_a_282099]
-
În cele câteva vitrine, am așezat exponate din patru importante centre de olărit - din Biniș, județul Caraș-Severin, vin vasele nesmălțuite, cu motive geometrice, din Jupânești, ceramică de Lipova-Arad și Sasca Montană, dar și piese decorative românești și germane“, explică tânăra muzeografă Diana Băcilă, coordonatoarea expoziției. Chiupuri înalte, străchini uriașe pentru preparatul cârnaților, ulcioare grațioase cu trup de amforă sau, dimpotrivă, masive, bune să reziste peste vreme, ba chiar și halbe nemțești cu capac de metal, împodobite migălos cu imagini în relief
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]
-
cum se cuvine. Nu se întâmplă așa, pentru că, la noi, oriunde te-ai afla (excepțiile întăresc regula), cultura e tratată ca biata Cenușăreasă. Un adevăr banal, privit ca o fatalitate. În altă ordine de idei, o remarcă preluată de la o muzeografă: investitorii veniți în cetatea Sighișoarei - salutări binemeritate! - nu vor decât să câștige rapid banii investiți, ignorând tradițiile săsești, inclusiv, în materie de gastronomie. Așa se face că în toate localurile pizza e mâncarea locală, nu preparatele culinare care făceau faimă
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
memorială a lui Badea Cârțan, opincile celebrului țăran român, care a mers cu desagii în spinare mii de kilometri pentru a aduce cărți în Transilvania, nu se regăsesc printre exponate. Uitate în negura timpului "De doi ani s-a pensionat muzeografa și am rămas doar cu paznicul care nu știe să facă ghidajul. Eu sunt ghid la nevoie. Acum renovăm muzeul, ce i-a aparținut lui Badea Cârțan, sunt cărțile și opincile. Problema este că opincile eu așa le știu de peste
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]
-
de artă europeană/Valori de artă românească, proiect de promovare a colecțiilor de artă cu scopul de a atrage atenția publicului asupra patrimoniului muzeal care se va regăsi în expozițiile permanente ale vitorului muzeu de artă“, a precizat coordonatoarea expoziției, muzeografa Marcela Oprescu. „Au trecut mai bine de zece ani de la ultima expoziție de artă decorativă de acest gen la muzeul nostru, așa încât publicul va avea prilejul să (re)descopere piese de o extraordinară finețe, vădind un timp și-o lume
Agenda2005-30-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283974_a_285303]
-
minte că am fost la Câmpina, când eram copil și am vizitat și casa MARELUI GRIGORESCU... profesoara care ne însoțea ... mi-a adus aminte să respir... căci mi s-a oprit respirația în fața pânzelor lui. Nu o să uit niciodată că muzeografa mi-a dat voie( pe ascuns ) să le ating. Eu sunt doar un om simplu, amator de frumos , care dorește să slujească frumosul, cu modestie și credința că oamenii încă îl doresc și îl caută. Sunt în foarte mare măsură
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
răspund așa, tam-nisam, la orice întrebare fără să știu cui dau asemenea informații? - Eu sunt John, numit și Artistul, ea este Giovana, zisă și Profesoara, el este Michel, căruia i se spune Exploratorul, iar dumneaei Giorgiana, cunoscută sub numele de Muzeografa. - Apoi eu n-am așa nume sofisticate ca dumneavoastră cei de la oraș. Mă numesc Mitru Fieraru și sunt potcovarul satului. - Sunteți bine făcut, solid și puternic! - îl admiră Giovana. - Și ce bicepși! - adăugă Giorgiana Muzeografa. Un adevărat pachet de mușchi
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
Giorgiana, cunoscută sub numele de Muzeografa. - Apoi eu n-am așa nume sofisticate ca dumneavoastră cei de la oraș. Mă numesc Mitru Fieraru și sunt potcovarul satului. - Sunteți bine făcut, solid și puternic! - îl admiră Giovana. - Și ce bicepși! - adăugă Giorgiana Muzeografa. Un adevărat pachet de mușchi! Sunteți de toată admirația! - Așa-i neamul meu din tată-n fiu cu constituția robustă și puternici de ia taurul de coarne și-l trântește de pământ! - Uau! - exclamară cele două tinere. - Bădie, interveni Artistul
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
Să ajungă cerșetori la colțul străzii și gheena de gunoi bătându-se cu câinii vagabonzi, iar ca răzbunare, pe fiicele și nevestele lor le voi seduce pe maidan! - Până la urmă și tu tot la sex te oprești! - constată cu ironie Muzeografa. - Gata cu pălăvrăgeala! - scurtă Michel conversația fără noimă. Discuția v-a readus avântul pentru îmbogățire și elanul tineresc pentru a trăi din plin viața. Cu rucsacurile în spate se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
iazului către malul opus și se aprinse dintr-o dată într-un foc ce depăși vârfurile stejarilor. - Acolo este adevărata comoară! După dimensiunea flăcării trebuie să fie ceva foarte serios! - chicoti în culmea fericirii Artistul. - O să avem un incendiu! - exclamă speriată Muzeografa. - Nu vă temeți, acest foc nu arde! Veniți cu încredere după mine! Și cei patru porniră spre focul cel mare călcând fără teamă peste flăcările mai mici care se întind de la cei doi stejari îngemănați peste iaz până la alt pâlc
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
nerecunoscute, oficial, nici în ziua de astăzi. Doar timpul e de partea noastră. E un palat, în toată regula. Trecem din sală în sală, citim poveștile afișate sau ascultate în cască... Brusc, apare ieșirea. Mais, où est la salle ? O muzeografă drăguță ne spune scurt: Ici. Și arată, cu degetul mare, ușa din spatele ei. Vrem să o vedem. Pas posible ! Era închiriată pentru o recepție. Emoții, adrenalină, nervi. Bine, bine, dar noi suntem români ! J’ai cru que vous êtes hongrois
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
gândea dacă Camelia va fi liberă ori are mult de lucru. E drept că văzuse în parcare un autocar elegant, de aici și strângerea de inimă pe care a simțit-o. Cum a deschis ușa, a auzit glasul melodios al muzeografei, care arăta, ce înseamnă fiecare exponat. În timp ce explica vizitatorilor, Camelia se uita spre ușă, parcă ar fi așteptat pe cineva. Când în prag a apărut Andrei, fața femeii s-a luminat, iar vocea i s-a însuflețit. A făcut un
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
dar va face, evident, nu politică în școală ci politica școlii în comunitate, odată respectat ca putere de putere, misia sa fiind, în viziunea de mai sus, radical educativă, anume să însuflețească Infrastructura Intelectuală promisă, mișunând între pereții goi bibliotecare, muzeografe, ghizi, duhovnici, psihanaliști, apostoli rurali, profesoare și mai ales cadre de-a dreptul pregătite universitar, capabile a-și aduce aportul ca furnica la actualizarea și sporirea sculăriei academice (ediții critice, biografii, arhive, memoriale, pleiade, dicționare, lexicoane, cercetări bibliografice, florilegii, traduceri
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
că se află la Cucorăni, Fănică N. Gheorghe îl pune la Ipotești, "mai sus, în deal la ieșirea din sat, spre Cucorăni"60, "făcut cu îndelungata osîrdie a învățătorilor Petre Silveanu din Ipotești și Dumitru Cristea din Cucorăni, precum și a muzeografei Viorica Iordăchel 60, care în treacăt fie spus nici măcar nu s-au gîndit să facă așa ceva la Ipotești! Dar Fănică N. Gheorghe continuă: "Localnicii țărani din cele două sate au săpat pe deal, la răspîntia unor cărări, un iaz lung
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
probabil destul de lucru ficatului. Da, am terminat pentru astă-seară, gâfâie Mărgărit. Mai curând inteligență decât talent, continuă glasul împrospătat al „doctorului“ Neagu. Bună restauratoare, un meșteșugar iscusit se supune docil stilului altuia. Apoi, cum spuneam, a devenit o la fel de pricepută muzeografă. Consultată în orice controversă privind arta italiană, franceză. Întunericul pendulează din nou. Umbre vinete și sângerii, separându-ne, înghițindu-ne în pulsațiile zgomotoase ale muzicii. Nu-i mai văd ; sunt gros și cuprinzător și puternic, ca un balaur, apt de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]