43 matches
-
and Identity’), prin care publicul britanic va putea admira, timp de un an, peste 500 de obiecte casnice, țesături și costume populare din diferite zone etnografice ale României. Expoziția, a cărei pregătire a început în anul 2011, este curatoriată de muzeografa Fiona Kerlogue și realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român și al mai multor muzee etnografice din România. Alături de această mare expoziție etnografică va fi deschisă și expoziția de fotografie „Români din Londra” (‘Portraits from London’), o galerie de 35 de
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie by http://uzp.org.ro/primul-proiect-de-amploare-dedicat-culturii-traditionale-romanesti-in-marea-britanie/ [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
răspund așa, tam-nisam, la orice întrebare fără să știu cui dau asemenea informații? - Eu sunt John, numit și Artistul, ea este Giovana, zisă și Profesoara, el este Michel, căruia i se spune Exploratorul, iar dumneaei Giorgiana, cunoscută sub numele de Muzeografa. - Apoi eu n-am așa nume sofisticate ca dumneavoastră cei de la oraș. Mă numesc Mitru Fieraru și sunt potcovarul satului. - Sunteți bine făcut, solid și puternic! - îl admiră Giovana. - Și ce bicepși! - adăugă Giorgiana Muzeografa. Un adevărat pachet de mușchi
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
Giorgiana, cunoscută sub numele de Muzeografa. - Apoi eu n-am așa nume sofisticate ca dumneavoastră cei de la oraș. Mă numesc Mitru Fieraru și sunt potcovarul satului. - Sunteți bine făcut, solid și puternic! - îl admiră Giovana. - Și ce bicepși! - adăugă Giorgiana Muzeografa. Un adevărat pachet de mușchi! Sunteți de toată admirația! - Așa-i neamul meu din tată-n fiu cu constituția robustă și puternici de ia taurul de coarne și-l trântește de pământ! - Uau! - exclamară cele două tinere. - Bădie, interveni Artistul
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
Să ajungă cerșetori la colțul străzii și gheena de gunoi bătându-se cu câinii vagabonzi, iar ca răzbunare, pe fiicele și nevestele lor le voi seduce pe maidan! - Până la urmă și tu tot la sex te oprești! - constată cu ironie Muzeografa. - Gata cu pălăvrăgeala! - scurtă Michel conversația fără noimă. Discuția v-a readus avântul pentru îmbogățire și elanul tineresc pentru a trăi din plin viața. Cu rucsacurile în spate se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
iazului către malul opus și se aprinse dintr-o dată într-un foc ce depăși vârfurile stejarilor. - Acolo este adevărata comoară! După dimensiunea flăcării trebuie să fie ceva foarte serios! - chicoti în culmea fericirii Artistul. - O să avem un incendiu! - exclamă speriată Muzeografa. - Nu vă temeți, acest foc nu arde! Veniți cu încredere după mine! Și cei patru porniră spre focul cel mare călcând fără teamă peste flăcările mai mici care se întind de la cei doi stejari îngemănați peste iaz până la alt pâlc
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
nerecunoscute, oficial, nici în ziua de astăzi. Doar timpul e de partea noastră. E un palat, în toată regula. Trecem din sală în sală, citim poveștile afișate sau ascultate în cască... Brusc, apare ieșirea. Mais, où est la salle ? O muzeografă drăguță ne spune scurt: Ici. Și arată, cu degetul mare, ușa din spatele ei. Vrem să o vedem. Pas posible ! Era închiriată pentru o recepție. Emoții, adrenalină, nervi. Bine, bine, dar noi suntem români ! J’ai cru que vous êtes hongrois
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
gândea dacă Camelia va fi liberă ori are mult de lucru. E drept că văzuse în parcare un autocar elegant, de aici și strângerea de inimă pe care a simțit-o. Cum a deschis ușa, a auzit glasul melodios al muzeografei, care arăta, ce înseamnă fiecare exponat. În timp ce explica vizitatorilor, Camelia se uita spre ușă, parcă ar fi așteptat pe cineva. Când în prag a apărut Andrei, fața femeii s-a luminat, iar vocea i s-a însuflețit. A făcut un
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1479294349.html [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
minte că am fost la Câmpina, când eram copil și am vizitat și casa MARELUI GRIGORESCU... profesoara care ne însoțea ... mi-a adus aminte să respir... căci mi s-a oprit respirația în fața pânzelor lui. Nu o să uit niciodată că muzeografa mi-a dat voie( pe ascuns ) să le ating. Eu sunt doar un om simplu, amator de frumos , care dorește să slujească frumosul, cu modestie și credința că oamenii încă îl doresc și îl caută. Sunt în foarte mare măsură
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Anca_bulgaru_ingemanarea_sclipirilor_divine_ale_unui_destin_pus_in_slujba_artei.html [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
dar va face, evident, nu politică în școală ci politica școlii în comunitate, odată respectat ca putere de putere, misia sa fiind, în viziunea de mai sus, radical educativă, anume să însuflețească Infrastructura Intelectuală promisă, mișunând între pereții goi bibliotecare, muzeografe, ghizi, duhovnici, psihanaliști, apostoli rurali, profesoare și mai ales cadre de-a dreptul pregătite universitar, capabile a-și aduce aportul ca furnica la actualizarea și sporirea sculăriei academice (ediții critice, biografii, arhive, memoriale, pleiade, dicționare, lexicoane, cercetări bibliografice, florilegii, traduceri
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
fost amplasat în satul Curtișoara, aflat la 10 km nord de Târgu Jiu, pe o suprafață de 13 ha. Au fost aduse din județ și amplasate aici un număr de 24 de monumente de arhitectură populară. Meritul înființării muzeului revine muzeografei Elena Udriște și arhitectului Nicolae Vânătoru, care a conceput primele schițe. Muzeul de la Curtișoara, amenajat între anii 1966 și 1975, a luat ființă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului și a turnului cu apă. Cula, turnul de
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
prezent, ipoteza identificării șarpelui tomitan cu Glykon a fost acceptată de cea mai mare parte a cercetărilor. Totuși, unul dintre ultimele studii care s-au făcut asupra monumentului tomitan îl consideră a fi o reprezentare a <Șarpelui ofit>", a declarat muzeografa Cecilia Pașca. Muzeografa Cecilia Pașca argumentează această concluzie prin aceea că șarpele Glykon putea fi reprezentat oricum, în timp ce Șarpele ofit doar ca acela descoperit la Constanța: cu cap de miel și numai propriu funcției pe care o îndeplinea în cultul
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
șarpelui tomitan cu Glykon a fost acceptată de cea mai mare parte a cercetărilor. Totuși, unul dintre ultimele studii care s-au făcut asupra monumentului tomitan îl consideră a fi o reprezentare a <Șarpelui ofit>", a declarat muzeografa Cecilia Pașca. Muzeografa Cecilia Pașca argumentează această concluzie prin aceea că șarpele Glykon putea fi reprezentat oricum, în timp ce Șarpele ofit doar ca acela descoperit la Constanța: cu cap de miel și numai propriu funcției pe care o îndeplinea în cultul ofiților. Principalul cercetător
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
de artă europeană/Valori de artă românească, proiect de promovare a colecțiilor de artă cu scopul de a atrage atenția publicului asupra patrimoniului muzeal care se va regăsi în expozițiile permanente ale vitorului muzeu de artă“, a precizat coordonatoarea expoziției, muzeografa Marcela Oprescu. „Au trecut mai bine de zece ani de la ultima expoziție de artă decorativă de acest gen la muzeul nostru, așa încât publicul va avea prilejul să (re)descopere piese de o extraordinară finețe, vădind un timp și-o lume
Agenda2005-30-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283974_a_285303]
-
memorială a lui Badea Cârțan, opincile celebrului țăran român, care a mers cu desagii în spinare mii de kilometri pentru a aduce cărți în Transilvania, nu se regăsesc printre exponate. Uitate în negura timpului "De doi ani s-a pensionat muzeografa și am rămas doar cu paznicul care nu știe să facă ghidajul. Eu sunt ghid la nevoie. Acum renovăm muzeul, ce i-a aparținut lui Badea Cârțan, sunt cărțile și opincile. Problema este că opincile eu așa le știu de peste
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]
-
are, s-a uitat, pe atunci avea 80, a stat o jumătate de oră, le-a privit, i s-a făcut rău și a plecat. A venit apoi o doamnă la mine să mă întrebe cine este această persoană. Sunt muzeografe în muzeu de 20 de ani, dar încă n-au văzut pe nimeni să vină, să se uite așa la un tablou și să se exprime așa. Păcat că n-au avut un aparat modern să se fi înregistrat. Era
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
brîu, pieptare, codul de identificare natural veșmintele, catrințe cu trup vînăt, era nevoie de om în cultură, diorama Cervantes în lupta cu morile de vînt, inițial personajul la împăiat, apoi exponatul, perechea de tineri a vorbit nemțește, românește, ungurește cînd muzeografa ne lasă și pe noi singuri, în ultima sală carul cu zestrea, mireasa cea mai potrivită între reprezentările antropomorfe care sînt obiectele, carul om în vremea lucrurilor, obada din cinci-șase bucăți de lemn. Joi, 29 decembrie, ora 10,51, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
publice, era o dovadă a valorii lucrării, care, din câte țin minte, a fost socotită cam a doua pe țară. Pe primul loc, un muzeograf de la Muzeul Literaturii Române. Deoarece Junimea nu restituia manuscrisele prin poștă, am Împuternicit-o pe muzeografa Melania Ostap, de la Palatul Culturii (etnograf și folclorist), să-l preia și să mi-l trimită la Suceava. 242 Eugenia Dimitriu, soția mea, colegă de liceu la Fălticeni cu Melania Ostap. 759 Enescu. Aș ruga pe Jenel 243, dacă crede
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
știa cât de negativ evoluase cel cu care... Începe cultura orașului. Când Îi evocă pe Artur Gorovei, pe E. Lovinescu, se așează În frunte, Încât nu știi dacă nu cumva el i-a lansat ca scriitori... 519 De fapt, Dascălu, muzeografa. 911 serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care-mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. 15 Buftea, 5 iunie 1971 Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
destul de sufocat de treburi și preocupări, și să ne faci o listuță cu tot ceea ce este edificiu În picioare, stradă (care acum s-o fi chemând... „I.C. Frimu”, c-așa avem noi obiceiul!!!), dumbravă, legate de numele lui Creangă. 722 Muzeografă la Casa Pogor din Iași. Am urmat Împreună cursurile de reciclare (1974 1975) și am susținut În aceeași sesiune examenul de atestare. Deși iscălește Agurița, pe plicul de la Iași figura Paraschiva Vicoveanu. Azi În S.U.A. 1056 Mai apoi Îndrăznim Încă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care s-a născut teatrul românesc! Incredibil! Dar cum în fiecare rău sălășluiește și o fărâmă de bine, când s-a procedat la alcătuirea ultimului inventar, în temeiul căruia cele peste 10.000 de exponate sunt, acum, lăcătuite în lăzi, muzeografa Laura Terente dă peste un manuscris, dacă nu chiar uitat, oricum, ignorat. Este vorba despre amintirile artistului emerit Aurel Ghițescu, intitulate " O viață de om pe scenă". Se pare că actorul care, în jumătatea de veac petrecută sub luminile rampei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în scrisoare. Faimoasa sesiune de comunicări ce m-ar fi adus și prin Cluj, și-a restrâns sfera, organizatorii făcând cunoscut aceasta Muzeului din Suceava, cu 2 zile înainte de deschiderea sesiunii. Mai precis, au dat telefon băimărenii, solicitând numai pe muzeografa care trebuia să vorbească despre icoane pe sticlă. De ceilalți înscriși pe listă, n au pomenit nici un cuvânt! În aceste condiții, ce să mai fi căutat la Baia Mare? Rămân doar cu regretul că n-am putut ajunge la Cluj, să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Vasile Costăchescu ș.a., am stabilit cu precizie locul unde a fost crâșma fetei vornicului din Rădășeni. Pe aceeași Uliță, peste drum de casa lui Pavel Ciubotaru, a fost casa unde a funcționat Școala de catiheți. O spune și institutorul 328 Muzeografă la Casa Pogor, emigrată ulterior în S.U.A. 274 fălticenean Vasile Costăchescu, în „Istoria orașului Fălticeni” (1941). Din lemnul acestei școli, și-a durat o căsuță în aceeași curte, o văduvă (azi decedată). Din fericire, am o poză (nu-i grozav
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
anul 1973 îți urez să te afirmi tot mai mult. Sănătate și bucurie, Adinel 13 (București), 23.I.1975 Dragă prietene, Mulțumesc pentru felicitări și informația în legătură cu casa. La serbările recente de la Ipotești, un cunoscut al meu a întâlnit o muzeografă din Fălticeni (presupun d-na Butnaru), care-i vorbea despre casa memorială Lovinescu (în care a copilărit criticul, n.E.D.) ca fapt cert?!... Eu nu am primit nici o confirmare. Știu doar că dosarul a plecat din nou la Suceava. Dacă afli
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
are, s-a uitat, pe atunci avea 80, a stat o jumătate de oră, le-a privit, i s-a făcut rău și a plecat. A venit apoi o doamnă la mine să mă întrebe cine este această persoană. Sunt muzeografe în muzeu de 20 de ani, dar încă n-au văzut pe nimeni să vină, să se uite așa la un tablou și să se exprime așa. Păcat că n-au avut un aparat modern să se fi înregistrat. Era
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
aude peste adunare : „Vadu Moldovei, iese mai întâi Vadu Moldovei, ceilalți așteptați în ordine”. „Sala Tronului” se golește rapid, rămân iarăși singur în umbra obrazelor din vremea lui ștefan cel Mare și a fastuoaselor reproduceri de costume din anii 1970. Muzeografa cea blondă se pregătește să închidă sala cu un lacăt chinezesc, ieftin, „știți, aici avem costume de mii de euro”, spune jenată. Mai adaugă faptul că în luna septembrie muzeul va intra în renovare generală, este foarte îngrijorată pentru soarta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]