97 matches
-
să deplângem faptul că n-a avut parte de traducători și editori competenți. COSTIN CROITORU, Roman discoveries in the East Carpathian Barbaricum (1st century B.C.-5th century A.D.), Istros Publishing House, Brăila, 2011, 625 p., ISBN 978-973-1871-77-6 Costin Croitoru este muzeograf la Muzeul din Brăila și arheolog specialist, după cum o demonstrează activitatea arheologică de pe șantierele din județele Brăila și Buzău. În ceea ce privește activitatea sa anterioară, stă mărturie proiectul acestuia din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Ecouri medievale ale prezenței romane la Dunărea de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o viață mai mult decât decentă. Așa procedează, devenind cetățean canadian, și Ruxandra Albescu, împreună cu soțul ei, Cristian, informatician de mare clasă, cu un salariu de 40.000 de dolari pe an, lucrând epuizant de dimineața până seara. Ea este muzeograf la Galeria de Artă Contemporană din Ottawa. Soțul este un nostalgic, un tradiționalist, Ruxandra - nu. Îi vizitează din țară profesorul Bălan, medic renumit, care le aprobă alegerea: în România nu e de trăit. Ruxandra se vede confirmată: "Vrusesem foarte mult
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
Obiecte de artă populară În spațiul expozițional al Secției de etnografie a Muzeului Banatului din Complexul „Bastion“ se află deschisă până în prima decadă a lunii septembrie 2003 expoziția tematică temporară intitulată „Ștergarul bănățean“. Expoziția este concepută și realizată de tânăra muzeografă Adriana Neda. Ștergarul este un obiect plurifuncțional, îndeplinind deopotrivă funcții ornamentale, sacre și utilitare. Cele peste 30 de piese selectate din colecțiile de artă textilă ale Muzeului Banatului sunt ștergare care au servit la împodobirea încăperilor: ștergare de culme și
Agenda2003-29-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281255_a_282584]
-
Categoria E - Patrimoniu Cultural Național, doamnei Liliana Roșiu, cadru didactic în cadrul Facultății de Construcții și Arhitectură l Medalia Meritul Cultural Clasa I, Categoria E - Patrimoniu Cultural Național - doamnei Tatiana Bădescu, director adjunct al Muzeului Banatului, doamnei Rodica Vârtaciu, dr. cercetător muzeograf, respectiv doamnei Luminița Wallner, Bărbulescu, director al Muzeului din Lugoj. Alte personalități ale vieții cultural-științifice timișorene s-au deplasat la București pentru a-și primi distincțiile. Este vorba despre doamna Adriana Buzilă și domnul Florin Drașovean, care au fost distinși
Agenda2004-21-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282446_a_283775]
-
semne în intersectarea cu destinul Timișoarei culturale de astăzi. Ediția inaugurală o va avea ca invitată pe Cora Vulcănescu, fiica scriitorului timișorean Petru Sfetca. Artă italiană Pentru Galeria Barocului În vederea pregătirii viitoarei galerii de artă europeană din Palatul Baroc, tânărul muzeograf Marius Cornea a inițiat o acțiune pe cât de importantă, pe atât de interesantă: în perioada 21-24 septembrie 2004 la Muzeul de Artă de pe strada Mercy va avea loc un atelier de lucru pe probleme de paternitate a tablourilor de școală
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
ultimul și sub presiunea unor factori exteriori - au spart această cutumă, că el ar putea expune în spațiul, sacralizat abuziv prin noncomunicare, al Muzeului. Pot fi amintiți aici, ca agenți ai acestei umanizări a spațiului muzeal, în primul rînd tinerii muzeografi și critici de artă, convertiți rapid la curatoriat, din cîteva mari centre culturale românești: Ileana Pintilie, Timișoara, Ruxandra Balaci , București, Alexandru Lungu și Liviana Dan, Sibiu, Judit Angel și Adriana Pantazi, Arad, Aurel Chiriac, Oradea etc. Recenta expoziție a lui
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
face în tot postul Paștelui, dar culminează cu duminică Tomii. Acum 20-30 de ani, de exemplu, în satele mai îndepărtate de orașele din Transilvania nu se sărbătorea această zi sau nu aveau loc evenimente în cimitir“, a explicat Janeta Ciocan, muzeograf etnolog pentru emaramures.ro. Sărbătoarea a fost preluată și de către ortodocși, în special în Transilvania, acolo unde influență catolică a fost mai mare. „Pentru ortodocși este ceva mai nouă, cred că a început să se generalizeze întâi la oraș, pentru
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
destui plasticieni obtuzi, rigizi. Simți acut dezamăgirea când unul din breaslă disprețuiește muncă altuia. Bună sau rea, daca este sinceră, munca altuia este un punct de vedere. Iar acesta este imposibil să nu te surprindă și nu vorbesc acum că muzeograf, ci că plastician. Ai simțit vreodată că „ai dat lovitura”, financiar vorbind, cu o lucrare? Niciodată. Acum vorbeste-ne puțin despre MIS și despre Pierre Soulages. Adică despre modele. Amândoi sunt printre modelele mele, pentru că afinitățile sunt mari. Înaintând în
Interviu cu Anca Tofan [Corola-blog/BlogPost/97353_a_98645]
-
reprezintă cea mai curată formă de spirit național și prin ceea ce a creat, și prin implicarea lui în lucrurile ce afectau țara, că este Poetul care trebuie să facă parte din patrimoniu. Viața Luciei, prin natura lucrurilor (poziția ei de muzeograf ctitor al muzeului Eminescu) i-a fost dominată de Eminescu și astfel a reușit să-l cunoască cel mai bine, cel mai de de aproape spre a-i putea aprecia calitățile umane, creative, de simțire pentru țară. Și teii pe
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
din personalitatea lui asupra celor patru tablouri. Mai întîi pentru că el nu a fost, în această împrejurare, decît subiectul unui protocol; a primit oficial și festiv lucrările, le-a pasat apoi, probabil, unui consilier, iar la București le-a restituit muzeografilor, stăpînindu-și emoțiile, așa cum se cuvine unui președinte, cu multă grijă. Dar nici în al doilea rînd Președintele nu ar fi reușit să influențeze prea mult viața profundă a lucrărilor, pentru bunul motiv că între președintele Constantinescu și cele patru tablouri
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
Satului Bănățean din Timișoara. Astfel se asigură o durată medie de păstrare a acoperișului de 20-30 de ani. Paiele vor fi de orz de pe 2 ha, cultivat special pentru casele din muzeu, spune profesorul Popescu, omul care nu e doar muzeograf, ci și arhitect specializat în construcții țărănești. Tot de la domnia sa aflu că paiele pentru acoperișul casei din Bata nu vor mai fi tăiate de combine, ci de secerători-țărani, „așa cum se lucra pe vremea bunicului”. A mai încercat o inovație încununată
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
Vasile Pascal - economist; 38. Dumitru Pintilie - profesor de educație fizică, antrenor de rugby; 39. Aurel Roșca - profesor de matematică; 40. Mihai Daniel Roșca - ofițer; 41. Petru Vlăduț Roșca - jurnalist sportiv, Craiova; 42. Constantin Sava - profesor de biologie; 43. Daniel Sava - muzeograf; 44. Doroftei Simina - inginer căi ferate; 45. Bogdan Simina - inginer; 46. Maria Simina - profesor de limba franceză ; 47. Maria Simina -profesor de limba franceză, Piatra Neamț; 48. Vasile Simina - profesor de geografie; 49. Traian Simina - profesor de matematică; 50. Gheorghe I.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
am zice, la concurență cu intemperiile abrașe - sunt cariile. Nu-ți trebuie ochi de specialist ca să vezi cum acest monument istoric/de artă medievală din Moldova - e măcinat de timp (de fapt, de indiferența oamenilor) și de insectele nevăzute. Doamna muzeografă Croitoru Erika (și custodele monumentului de vreo două decenii) șterge zilnic pulberea cariilor de pe icoane, catapeteasmă, de pe tocurile ferestrelor, de peste tot. Cu tristețe și năduf zice: "Și e declarat monument clasa A, domnule, auziți, de clasa A. în zadar. Parcă
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
lui Cain, traducerea fiind semnată de Vlad Papu. Ca editor, Daniel Corbu are meritul de a fi publicat Integrala Mihai Ursachi (poeme antume și postume, proză, eseuri etc.), precum și o ediție critică de Opere ale lui Creangă. Este în continuare muzeograf literar la Bojdeuca Ion Creangă din "mahalaua tragi-cosmică }icău". În 2007 i se acordă titlul de doctor în filologie la Universitatea Al.I. Cuza, titlul tezei susținute și apoi publicate fiind "Rostirea postmodernă. Generația poetică '80 în literatura română". Discipol
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
Pavel Șușară Ajunsă acum la cea de-a șasea ediție, Bienala Internațională de Gravură Contemporană Iosif Iser de la Ploiești, inițiată și coordonată profesional de regretata muzeografă Alexandra Ionescu, multă vreme directoare a Muzeului de Artă, și continuată acum de cunoscutul prozator optzecist Florin Sicoie, actualul director al muzeului, s-a înscris indiscutabil în calendarul artistic al unui spațiu care nu mai este marcat acum nici de
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]
-
lume. Ea a fost multiplicata de autor însuși în peste 50 de variante, despre care s-a vorbit la Simpozionul Internațional, desfășurat între 22-26 septembrie, în localitățile București - Craiova - Tg. Jiu - Hobița. Au participat brâncușiologi, sculptori, pictori, critici de artă, muzeografi, diplomați de carieră, oameni de știință, academicieni, parlamentari din România și Republică Moldova, reprezentanți ai UNESCO, ai Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, ai Patriarhiei Ortodoxe Române, ai Centrului Cultural European, sector 6 - București, ai Consiliului Județean Dolj, ai Primăriei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
a spus Mihai Gâdea la Sinteza Zilei. În urmă cu câteva luni, Adevărul scria că stră-strănepoata Ecaterinei Teodoroiu se luptă pentru supraviețuire, fiind plecată pe meleaguri străine de doi ani unde are grijă de bătrâni. Mama ei, strănepoata Ecaterinei, este muzeografă în Târgu-Jiu. Ecaterina Teodoroiu s-a născut pe 14 ianuarie 1894, satul Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu și a decedat pe 22 august 1917. Ea a fost un sublocotenent român care a căzut în Bătălia de la Mărășești din
Mihai Gâdea a dezvăluit cu ce se ocupă urmașa Ecaterinei Teodoroiu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42071_a_43396]
-
REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Luând în considerare întinderea mare a Ținutului Argeș, delimitarea Regiunii Argeș, (1960) și a județului cu același nume (1970)1, se explică precizarea făcută de Paul Petrescu referitoare la această regiune: Argeș , zona etnografica greu de delimitat în multe privințe
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
clipe de neuitat în atmosferas micului Orient de pe Dunăre, dar și a celor care vor să cunoască alte moduri de civilizație existente în regiunea actualului Parc Natural Porțile de Fier, până la mijlocul secolului XX. *Expoziție realizată de Măneanu Varvară Magdalena, muzeograf Referință Bibliografica: Ada Kaleh mit și atracție turistică.Expoziție / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul III, 09 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > MĂNEANU VARVARĂ MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului Despre graiul local de Ziua Limbii Române Măneanu Varvară Magdalena Muzeograf Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta Tr Severin Când te gândești la Ziua Limbii Române, poți să ai în minte ceremonialul festiv închinat unei persoane, care cu fiecare aniversare, inevitabil, se împovărează de un număr tot mai mare de ani
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
ne duce cu gândul la frumusețea, pitorescul locurilor natale ale autoarei de unde aceasta primește permanent seva inspirației. Lucrările grupate în cicluri de peisaje și naturi cu flori, trezesc în privitor suave, plăcute stări nostalgice-melancolice sau lirice- reconfortante. Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Referință Bibliografica: LIDIA DONDESI ,Expoziție personală, Toamna-poezia în culori / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1008, Anul III, 04 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LIDIA DONDESI ,EXPOZIŢIE PERSONALĂ, TOAMNA-POEZIA ÎN CULORI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352142_a_353471]
-
coincis și cu debutul său în revista „Gazeta literară" cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de limbile română și latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif" din localitatea Rupea, județul Brașov. Din anul 1965 este muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou" din municipiul Brașov. În anul 1963 debutează editorial cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul anilor 1965-1985, este cadru didactic la Institutul Pedagogic din municipiul
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
lui Mischin -Babă (protectorul insulei, după cum spune legendă ), urma neapărat și locul cel mai vizitat pe insula -Geamia. În ultimii ani în mod vădit, interesul pentru viața izolatului Ada Kaleh s-a reaprins atât din partea oamenilor de cultură, istorici, literați, muzeografi autori ai unor recente lucrări, studii sau articole legate de această temă. Pe de altă parte există interesul pentru Ada Kaleh al unor oameni de afaceri. Aceștia intuiesc prosperitatea unei investiții realizate pe Insula Simian care să valorifice un profil
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
costume. La nivel național se cunosc stiluri autentice de încondeiere, iar la Ciocănești se folosește stilul încondeierii cu ceară de albină naturală, ouă care sunt trecute prin baia de culoare. Cu priceperea gospodinei care a încondeiat ea însăși ouă, doamna muzeograf Marilena Niculiță ne explică etapele încondeierii ouălor. Acestea se golesc cu seringa și se extrage conținutul sau se fac două găuri la ambele capete și se suflă, sunt spălate (degresate), uscate, se acoperă orificiul/orificiile cu un capac de ceară
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Autentic. Tot în muzeu se păstează și macheta Festivalului Păstrăvului, un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost expus pe râul Bistrița Aurie. În muzeu se află și o plută în miniatură. Doamna muzeograf Marilena Niculiță ne dă explicații și despre plutărit. O plută se compune dintr-un număr de minim 2, maximum 10 table. Are o cârmă în față, iar cele lungi au două cârme, una în față și alta în spate. Tabla
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]