94 matches
-
am greșit luând această decizie, de a veni în această călătorie. Marius îmi prezintă toate piațetele, teatrul, operă, catedrală catolică, biserica sârbească, sinagoga, clădirile în stil baroc și secession, Muzeul de Artă. Îmi face cunoștință cu prieteni de-ai lui, muzeografi, începem un periplu îndrăzneț prin muzee. Orașul capătă ușor, ușor, un aer familiar și foarte prietenos și îmi devine prieten cu aceeași ușurință cu care mi-a devenit prieten și Marius cu o zi înainte. Străbatem culoare încărcate de istorie
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > MĂNEANU VARVARĂ MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului Despre graiul local de Ziua Limbii Române Măneanu Varvară Magdalena Muzeograf Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta Tr Severin Când te gândești la Ziua Limbii Române, poți să ai în minte ceremonialul festiv închinat unei persoane, care cu fiecare aniversare, inevitabil, se împovărează de un număr tot mai mare de ani
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
clipe de neuitat în atmosferas micului Orient de pe Dunăre, dar și a celor care vor să cunoască alte moduri de civilizație existente în regiunea actualului Parc Natural Porțile de Fier, până la mijlocul secolului XX. *Expoziție realizată de Măneanu Varvară Magdalena, muzeograf Referință Bibliografica: Ada Kaleh mit și atracție turistică.Expoziție / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul III, 09 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
costume. La nivel național se cunosc stiluri autentice de încondeiere, iar la Ciocănești se folosește stilul încondeierii cu ceară de albină naturală, ouă care sunt trecute prin baia de culoare. Cu priceperea gospodinei care a încondeiat ea însăși ouă, doamna muzeograf Marilena Niculiță ne explică etapele încondeierii ouălor. Acestea se golesc cu seringa și se extrage conținutul sau se fac două găuri la ambele capete și se suflă, sunt spălate (degresate), uscate, se acoperă orificiul/orificiile cu un capac de ceară
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Autentic. Tot în muzeu se păstează și macheta Festivalului Păstrăvului, un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost expus pe râul Bistrița Aurie. În muzeu se află și o plută în miniatură. Doamna muzeograf Marilena Niculiță ne dă explicații și despre plutărit. O plută se compune dintr-un număr de minim 2, maximum 10 table. Are o cârmă în față, iar cele lungi au două cârme, una în față și alta în spate. Tabla
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
lemn, rame pentru icoane, tablouri, stative, brai, obiect cu care se bătea brânza frământată. Într-o cameră este amenajată o stână tradițională care cuprinde toate obiectele de păstorit. Într-o altă sală se află o expoziție de fierărie și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Chiar mulți din locuitorii comunei au numele Ciocan. Unele ateliere de fierărie din comună
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
ne duce cu gândul la frumusețea, pitorescul locurilor natale ale autoarei de unde aceasta primește permanent seva inspirației. Lucrările grupate în cicluri de peisaje și naturi cu flori, trezesc în privitor suave, plăcute stări nostalgice-melancolice sau lirice- reconfortante. Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Referință Bibliografica: LIDIA DONDESI ,Expoziție personală, Toamna-poezia în culori / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1008, Anul III, 04 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LIDIA DONDESI ,EXPOZIŢIE PERSONALĂ, TOAMNA-POEZIA ÎN CULORI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Lidia_dondesi_expozitie_pers_varvara_magdalena_maneanu_1380884928.html [Corola-blog/BlogPost/352142_a_353471]
-
au pus interesele Bisericii și ale Țării mai presus de dorințele unora. Și bine au făcut pentru că, grație și acestor mănăstiri am fost și suntem cunoscuți în întreaga lume. Vă spun ca cel care am fost timp de un deceniu muzeograf la Mănăstirea Putna și care am vorbit zecilor de mii de pelerini din țară și străinătate despre aceste nestemate ale țării noastre. Oamenii trebuie să înțeleagă că, de fapt, catedralele nu sunt un moft al cuiva, ci ele sunt o
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
copil și pe cel de-al treilea fiu al domnitorului, născut în urma unei relații extraconjugale ale acestuia cu o cântăreață din București”. Spre clarificare publică, iată ce scrie Marian Malciu, autorul monografiei “RUGINOASA - istorie, credință și cultură”, preluat de la profesoara muzeograf Simona Ionescu, și aceasta preluând începutul de la prof. Theodor Râșcanu, autorul romanului istoric “Ruginoasa”, Editura Vremea, București, 1939, ca și Editura Porțile Orientului, Iași, 2002, despre cele de mai sus, p. 203-211: „Cu mult înainte de anul 1800, Ruginoasa era una
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
face în tot postul Paștelui, dar culminează cu duminică Tomii. Acum 20-30 de ani, de exemplu, în satele mai îndepărtate de orașele din Transilvania nu se sărbătorea această zi sau nu aveau loc evenimente în cimitir“, a explicat Janeta Ciocan, muzeograf etnolog pentru emaramures.ro. Sărbătoarea a fost preluată și de către ortodocși, în special în Transilvania, acolo unde influență catolică a fost mai mare. „Pentru ortodocși este ceva mai nouă, cred că a început să se generalizeze întâi la oraș, pentru
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-ce-fac-credinciosii-in-aceasta-zi-obicei-vechi-de-secole/ [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
coincis și cu debutul său în revista „Gazeta literară" cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de limbile română și latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif" din localitatea Rupea, județul Brașov. Din anul 1965 este muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou" din municipiul Brașov. În anul 1963 debutează editorial cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul anilor 1965-1985, este cadru didactic la Institutul Pedagogic din municipiul
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
facă Tudor? Așteptarea este grea, mai ales când ai treburi importante de rezolvat. Noroc că, în aceeași dimineață, l-a sunat secretara ilustrului muzeograf Nelson Harmon de la asociația internațională “Clorofila“, la care ceruseră audiență mai demult, și abia acum bătrânul muzeograf putea să-i primească. Așa că, Tudor îl luă pe Mihăiță și, împreună cu colivia cea cu misteriosul “miriapterix“-ul, s-au teleportat îndată la sediul asociației, cheltuind alți bănuți dintre cei pe care îi mai aveau. Bătrânul muzeograf îi aștepta deja
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_miriapterix_ul_viorel_darie_1389335502.html [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
abia acum bătrânul muzeograf putea să-i primească. Așa că, Tudor îl luă pe Mihăiță și, împreună cu colivia cea cu misteriosul “miriapterix“-ul, s-au teleportat îndată la sediul asociației, cheltuind alți bănuți dintre cei pe care îi mai aveau. Bătrânul muzeograf îi aștepta deja. De cum i-a văzut și, mai ales, după ce i se prezentă și cușca cu ciudata pasăre, bătrânul specialist, în calitatea sa de președinte al asociației, începu cu o introducere lungă, cu fraze multe și întortocheate, încât abia
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_miriapterix_ul_viorel_darie_1389335502.html [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
poate oare natura asta să fie așa de perfectă în formele ei... Nu sunt în măsură să-mi exprim toată recunoștința acelor generații de cercetători anonimi care n-au precupețit eforturile... care va să zică și-acuma îmi aduc aminte... După cum începu bătrânul muzeograf disertația, Tudor și puștiul său înțeleseseră repede că n-au nicio șansă să ajungă la capăt cu lămurirea misterului. Își făceau probleme cum să plece cât mai repede de acolo, că oricum nu vor putea afla nimic nou și de
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_miriapterix_ul_viorel_darie_1389335502.html [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
reprezintă cea mai curată formă de spirit național și prin ceea ce a creat, și prin implicarea lui în lucrurile ce afectau țara, că este Poetul care trebuie să facă parte din patrimoniu. Viața Luciei, prin natura lucrurilor (poziția ei de muzeograf ctitor al muzeului Eminescu) i-a fost dominată de Eminescu și astfel a reușit să-l cunoască cel mai bine, cel mai de de aproape spre a-i putea aprecia calitățile umane, creative, de simțire pentru țară. Și teii pe
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent by http://uzp.org.ro/lucia-olaru-nenati-o-scriitoare-puternic-implicata-in-prezent/ [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
destui plasticieni obtuzi, rigizi. Simți acut dezamăgirea când unul din breaslă disprețuiește muncă altuia. Bună sau rea, daca este sinceră, munca altuia este un punct de vedere. Iar acesta este imposibil să nu te surprindă și nu vorbesc acum că muzeograf, ci că plastician. Ai simțit vreodată că „ai dat lovitura”, financiar vorbind, cu o lucrare? Niciodată. Acum vorbeste-ne puțin despre MIS și despre Pierre Soulages. Adică despre modele. Amândoi sunt printre modelele mele, pentru că afinitățile sunt mari. Înaintând în
Interviu cu Anca Tofan by http://www.zilesinopti.ro/articole/3156/interviu-cu-anca-tofan [Corola-blog/BlogPost/97353_a_98645]
-
REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Luând în considerare întinderea mare a Ținutului Argeș, delimitarea Regiunii Argeș, (1960) și a județului cu același nume (1970)1, se explică precizarea făcută de Paul Petrescu referitoare la această regiune: Argeș , zona etnografica greu de delimitat în multe privințe
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
și forma sprâncenelor, încondeiate, groase, arcuite, a genelor lungi, răsfirate, a ochilor mari. Nasul este drept iar părul o adevărată podoabă, reprezentând o sinteză a frumuseții feminine românești.” Cine este autorul cărții „Cristale de gând” Gheorghe Clapa din Barlad? Profesor, muzeograf, istoric, publicist, etnolog, eseist, s-a născut la 2 februarie 1942, în Bârlad, jud Tutova și are publicate opt cărți ce cuprind peste o mie de pagini, nenumărate articole de specialitate, eseuri, cronici de carte, distincții și diplome ca scriitor
O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE GÂND” EDIT Editura Pim 2015 (GHEORGHE CLAPA) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1431886832.html [Corola-blog/BlogPost/343393_a_344722]
-
lui Mischin -Babă (protectorul insulei, după cum spune legendă ), urma neapărat și locul cel mai vizitat pe insula -Geamia. În ultimii ani în mod vădit, interesul pentru viața izolatului Ada Kaleh s-a reaprins atât din partea oamenilor de cultură, istorici, literați, muzeografi autori ai unor recente lucrări, studii sau articole legate de această temă. Pe de altă parte există interesul pentru Ada Kaleh al unor oameni de afaceri. Aceștia intuiesc prosperitatea unei investiții realizate pe Insula Simian care să valorifice un profil
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_a_varvara_magdalena_maneanu_1368775945.html [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
18. domnului Cusiac S. Dragoș, muzeograf, Muzeul Tehnicii Populare Bucovinene, Rădăuți; 19. domnului Dascalescu N. Gheorghe, muzeograf, director, Muzeul de Artă "Ion Irimescu", Fălticeni; 20. doamnei Diaconescu Gh. Aurelia, cercetător științific, Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș; 21. doamnei Diaconescu Speranța, muzeograf, Muzeul Municipiului București; 22. domnului Duicu Sebastian, istoric, muzeograf, Muzeul Național Cotroceni; 23. doamnei Dulgheru C. Lia Maria, muzeograf; 24. doamnei Dumitriu St. Luminița, cercetător, Muzeul Național de Istorie a României; 25. domnului Georgescu-Gorj Dan-Mihai, tehnician, Muzeul Național Cotroceni; 26
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155971_a_157300]
-
Bucovinene, Rădăuți; 19. domnului Dascalescu N. Gheorghe, muzeograf, director, Muzeul de Artă "Ion Irimescu", Fălticeni; 20. doamnei Diaconescu Gh. Aurelia, cercetător științific, Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș; 21. doamnei Diaconescu Speranța, muzeograf, Muzeul Municipiului București; 22. domnului Duicu Sebastian, istoric, muzeograf, Muzeul Național Cotroceni; 23. doamnei Dulgheru C. Lia Maria, muzeograf; 24. doamnei Dumitriu St. Luminița, cercetător, Muzeul Național de Istorie a României; 25. domnului Georgescu-Gorj Dan-Mihai, tehnician, Muzeul Național Cotroceni; 26. doamnei Gumă N. Nicoleta, muzeograf, Muzeul Județean de Etnografie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155971_a_157300]
-
doamnei Isfanoni C. Doina Virginia, cercetător științific, Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", București; 34. doamnei Lupu Elenă Gabriela, muzeograf, Muzeul Național Cotroceni; 35. doamnei Macri P. Spiridonia, restaurator textile, Muzeul Național de Istorie a României; 36. doamnei Marcu Elenă, muzeograf, Muzeul Municipiului București; 37. domnului Masek Lucian, muzeograf, Muzeul Municipiului București; 38. domnului Neagu F. Marian, muzeograf, director, Muzeul Dunării de Jos, Călărași; 39. domnului Novac Gh. Vasile, cercetător științific, Muzeul Județean Argeș, Pitești; 40. domnului Oprea Ștefan, redactor, Muzeul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155971_a_157300]
-
materie; Asigurarea accesului larg al publicului la muzee și colecții prin acțiuni promoționale adecvate și anunțarea planurilor expoziționale cu cel puțin doi ani înainte; ● Introducerea unor module speciale la nivel universitar și post-universitar pentru pregătirea și formarea continuă a specialiștilor muzeografi și în management și marketing cultural; ● Menținerea în stare optimă a exponatelor și stabilirea unor programe clare, cu ordine de priorități, pentru lucrările necesare de întreținere și restaurare; Diversificarea sferei de activități a așezămintelor muzeale pentru a prelua unele dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
Orchestrei de Cameră a Inginerilor; 11. domnului Ionescu-Galați Ilarion, dirijor Orchestra Națională Radio; 12. domnului Marinescu D. Alexandru, muzeograf, Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa"; 13. domnului Oostveen Robbert Peter, Regatul Țărilor de Jos; 14. doamnei Păulean L. Doina, muzeograf, Muzeul de Artă, Constanța; 15. domnului Paradaiser Claudiu, cercetător științific, Muzeul Național Moldova, Iași; 16. doamnei Popa Gr. Gabriela, muzeograf, director general al Muzeului Național Peleș; 17. domnului Solomonovici Teșu, ziarist, Statul Israel; 18. domnului Turcu Vasile, inginer, director general
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155996_a_157325]
-
al Muzeului Județean Vaslui; 8. doamnei Popescu Gheorghe Eugenia, profesor-muzeograf, Muzeul Județean Argeș (Pitești); 9. doamnei Rotaru-Popov Constantin Mihaela, muzeograf, Muzeul Tehnic "Profesor inginer Dimitrie Leonida" (București); 10. doamnei Schobel George Dorina-Nicolița, muzeograf (București); 11. domnului Șova Dragomir Constantin, biolog muzeograf (Bacău); 12. domnului Matei Ioan Ștefan, muzeograf (Cluj-Napoca). Articolul 11 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria I - "Arhitectura", domnului Marian Alexandru Alexandru, inginer constructor, vicepreședinte, Asociația Europeană a Antreprenorilor Restauratori de Patrimoniu Arhitectural AEERPA de pe lângă Consiliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163650_a_164979]