1,340 matches
-
personaj inaparent - la sfeclă, totul recuperează un spațiu în același timp familiar și fabulos. Reprezentate cu o acuratețe care, de cele mai multe ori, trece cu mult dincolo de intențiile de identificare, aceste obiecte par colecționate dintr-o obscură pornire de etnolog, de muzeograf sau de arhivar. Asemenea speciilor pe cale de dispariție, reprezentate patetic prin cîteva exemplare, formele lui Dumitru au ele însele patetismul ultimului exemplar. Puse în pagină agresiv și rupte de orice context, ele sugerează, precum relicvele, realități abisale, narații vagi și
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
se bănuiau lucruri prea puțin onorabile. Pe acest fond de agitație și harababură generală, Andrei Pleșu publică Jurnalul de la Tescani, un succint volum de însemnări din perioada - scurtă, de altfel - în care a avut domiciliul forțat, sub pretextul detașării ca muzeograf, în anul 1989, la Casa Memorială „George Enescu” (în lunile premergătoare revoluției s-a vorbit mult despre această detașare la postul de radio „Europa Liberă”). Or, spre dezamăgirea (N.B. - mărturisită în epocă!) a unora, Jurnalul de la Tescani nu deconspiră numele
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
unei opere, cum doriți ca prezentarea de pe simeze să fie ea însăși artistică? Este un nonsens. Agățarea pe simeze a tablourilor este ea însăși o știință. Această știință ține de o capacitate artistică specială și în muzee și expoziții sunt muzeografi special calificați să prezinte o operă, căci aceeași operă, mă refer la un ansamblu de lucrări, poate fi prezentat în mod diferit, iar în funcție de modul cum știi să alături o lucrare de alta reușita este mai mare sau mai mică
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
față, din calea rătăcită ne salută, în vreme ce plopii tremură din frunze ușor. Un înțelept spunea: „plantele toate-s în somn, în chip firesc fericite. Omului spune-i copac umblător, iar pe copac numește-l om de-a pururi în picioare. ” Muzeografi hirsuți rotesc o lingură de lemn în prânzul arhaic din ceaun (aici cărturăria e un har). Închinăm spre cer fiecare, apoi în pălincie intrăm, curioși să știm cum se face tăria, uitând că suntem dintotdeauna beți, suprema pricepere-i să
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
de Artă. Nici U.A.P. și nici o altă instituție culturală nu au instituit o asemenea formă de recunoaștere pentru acest gen de activitate , a cărui importanță este fundamentală în ceea ce privește dinamica și vitalitatea artelor vizuale. Munca discretă și aproape anonimă a muzeografului este percepută încă drept o muncă administrativă, ignorîndu-se nejustificat rolul imens pe care îl joacă într-un climat cultural normal organizatorul de expoziții. Pentru că o expoziție bine făcută, cu un concept limpede și cu un discurs articulat, este , înainte de toate
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]
-
personaj inaparent - la sfeclă, totul recuperează un spațiu în același timp familiar și fabulos. Reprezentate cu o acuratețe care, de cele mai multe ori, trece cu mult dincolo de intențiile de identificare, aceste obiecte par colecționate dintr-o obscură pornire de etnolog, de muzeograf sau de arhivar. Asemenea speciilor pe cale de dispariție, reprezentate patetic prin cîteva exemplare, formele lui Dumitriu au ele însele patetismul ultimului exemplar. Puse în pagină agresiv și rupte de orice context, ele sugerează, precum relicvele, realități abisale, narații vagi și
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
Marius Chivu Cosmin Manolache este, alături de Ioana Baetica și de Adrian Schiop, unul dintre debuturile Colecției "Ego-Proză" ale Poliromului. Tânăr muzeograf, coautor al volumelor Sărbători românești, Frânturi de versuri țărănești, Arca lui Noe. De la neolitic la Coca-Cola (Ars Docendi, 2002) și Anii '80 și bucureștenii (Paideia, 2004), toate apărute sub egida Muzeului }ăranului Român, prozatorul mai urmează și cursurile Centrului de
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
ușă... În acest caz nu merge așa. Din păcate, după 22 de ani, încă avem președinte-marinar și nu președinte-președinte. Vin iarăși alegeri prezidențiale și nu există nici un candidat pregătit să ia postul de președinte, vom avea iar de ales între muzeografi și mai știu și eu ce... Și ce credeți că vor spune la final... Păi poporul m-a ales, am primit X milioane de voturi! De ce ne lăsăm conduși de amatori habarniști? Pentru că nu avem alții, nu există în țara
Buna guvernare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82412_a_83737]
-
80 lungime și 155 cm înălțime. La evenimentul de inaugurare au participat Dr. Virgil Ștefan Nițulescu, Director general interimar - Muzeul Țăranului Român, Jean-Baptiste Cuzin, Atașat de cooperare tehnică, Adjunct al Consilierului de cooperare și acțiune culturală - Ambasada Franței în România, muzeografi, cercetători, scriitori, precum și o parte dintre voluntarii care s-au înscris în proiect. A fost nevoie de 5 luni, 3 kilograme de adeziv de cotor, 300 de cuie de lemn, rășina naturală de brazi și molizi, 900 de kilograme de
Fără mistrie, numai apă şi hârtie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82574_a_83899]
-
indirect, în alte creații labișiene. Ca să nu mai itinerăm, discuțiile, sfaturile date la cursurile Școlii de Literatură. 10. Am pornit micul meu excurs (cumva critic) despre minunata Opera Magna, la care Nicolae Cârlan trudește de la 1975, când a început, ca muzeograf, reabilitarea și restaurarea casei de la Mălini. 11. Pas cu pas, el, istoricul literar de azi, a cotrobăit arhive - din Suceava, Iași , București - a desfoliat cu hărnicie gazete și ziare, ediții nenumărate, apărute în timpul vieții poetului, dar și mai multe, în
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
germană în provincie"). Ultimul eveniment din anul 2014 a fost lansarea lucrării Așa ne-am petrecut Revoluția, realizată de Sorin Bocancea și Mircea Mureșan, editata de Institutul European, Iași. Evenimentul s-a petrecut la Muzeul Unirii din Iași, fiind moderat de Muzeograful Lăcrămioara Stratulat, Directorul Complexului Muzeal Moldova din Iași. Cartea a fost prezentată de Prof.univ.dr. Daniel Șandru, care a mărturist că a lecturat cartea lui Sorin Bocancea "prin experiență personală, în paralel cu a lui. În 1989 eram în Fălticeni, orașul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Cu certitudine, Milan este imbatabil pe plan național la insignele din domeniile cultural, militar și Cruce Roșie. Deosebit de dragă îi este o insignă emisă la Arad la 18 noiembrie 1918. Tirajul acesteia a fost confiscat de autoritățile maghiare, însă, potrivit muzeografilor de la Muzeul Banatului din Timișoara, se pare că trei piese au scăpat și astfel a ajuns una și la Milan. Pe aceasta este scris: „Hai să dăm mână cu mână”. Dintre piesele sale de rezistență amintim: o insignă a Societății
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
unor aprige confruntări dintre români, turci și austrieci. Șantierul arheologic s-a deschis în 11 august, printr-o colaborare a Liceului Teoretic „Traian Vuia“ Făget cu Asociația Culturală Phantom cu sediul la Berlin. Sub coordonarea lect. univ. Alexandru Rădulescu (Timișoara), muzeografului Răzvan Pinca (Lugoj), a prof. Rumitru Tomoni și a col. (r) Dan Căpățână (București), la săpături au participat studenți de la Universitatea din Alba Iulia și liceeni făgețeni. „Materialul arheologic descoperit a fost mult și adesea spectaculos. Paralel cu lucrările de
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
de artă ale Muzeului Banatului“. Datorită principalului său întemeietor, istoricul și colecționarul de artă Sigismund Ormós, precum și în urma achizițiilor și donațiilor ulterioare, muzeul posedă o valoroasă colecție de gravuri, litografii, lucrări de grafică realizate în diferite tehnici. Expoziția, concepută de muzeograful Marius Cornea, va cuprinde 60 de lucrări care poartă semnăturile unor gravori care au făcut parte din școlile austriacă, germană, maghiară, engleză etc. Expoziția va rămâne deschisă până în 5 august. I. S. Vara excelenței l Pentru The Sisters Demne de
Agenda2003-28-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281227_a_282556]
-
Fiecare liceu poate avea un bibliotecar cu normă întreagă, indiferent de numărul de elevi și de volume. Pentru bibliotecile care dețin cărți de patrimoniu, colecții speciale sau muzee școlare, se poate înființa un al doilea post de bibliotecar, respectiv de muzeograf, cu aprobarea M.E.C.T.
Agenda2004-4-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/281991_a_283320]
-
interesa de noi, și atunci am început bine la Arta Populară. Aveam și export la țesături. În medie, cu tot cu croitorese, am avut 60 de femei. Eu eram șef birou creație. Și fiică-mea lucra cu femeile mele“. Ie și blugi Muzeograful Aristida Gogolan, unul dintre cei mai importanți etnologi ai Banatului, face în câteva cuvinte portretul artistei: „Arta Mariei Jebeleanu are o dublă semnificație în peisajul artistic bănățean. Pe de o parte, ea este etnolog, pentru că, prin creațiile sale, este o
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
în această vară, o sesiune de cursuri de meșteșuguri populare. „Vrem ca fiica doamnei Maria Jebeleanu, Elena, să participe la cursurile de meșteșuguri populare în calitate de maestră. Vrem să fie o tabără de vară destinată elevilor și studenților“, ne-a spus muzeograful Aristida Gogolan. Aceste cursuri fac parte din strategia Muzeului Satului Bănățean de reintegrare în circuitul turistic. Astfel, vor începe lucrările pentru curățirea lacului din incinta instituției, lângă care vor fi montate două mori de vânt, care sunt deja achiziționate.
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
a 1 000 kg lemne de foc, în trei sau patru tăieturi, se va plăti suma de 15 lei“. (Drapelul Roșu din 25 februarie 1954). 25 ani „Etnografia - într-o nouă formă de prezentare expozițională. Reîmprospătată, prin eforturile salutare ale muzeografilor, secția de etnografie a Muzeului Banatului din Timișoara și-a deschis porțile, într-o nouă formulă, urmând strict criteriul științific etnografic“. (Drapelul Roșu din 25 februarie 1979). 5 ani „Transport de persoane. Cu microbuze în regim maxi-taxi. Consiliul Local al
Agenda2004-8-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282086_a_283415]
-
Bega. L. S Calendar pascal după vechi datini l La Muzeul Satului Bănățean Muzeul Satului Bănățean și-a rânduit, după datină, odăile caselor țărănești și bătătura înverzită, ca de Sfintele Sărbători. Expoziția de primăvară, intitulată „Calendarul pascal“ și coordonată de muzeograful Aristida Gogolan, și-a deschis porțile, ispitindu-i pe vizitatorii ce vor zăbovi în liniștea spațiului muzeal de la Pădurea Verde să redescopere vechi obiceiuri populare, dintr-o vreme când veșnicia torcea zile după zile în satul străbunilor. „Din punctul nostru
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
Secară, emoționat, ca toți cei care trec pragul expoziției pe care Secția de Etnografie a Muzeului Banatului din Bastionul Cetății a dedicat-o miracolului Învierii. Expoziția de icoane pe sticlă, ortodoxe și catolice, intitulată „Sărbătorile de Paște“, este îngrijită de muzeograful Andrei Milin. Icoanele înfățișează cele mai importante scene din viața lui Iisus, mai cu seamă Patimile Mântuitorului, Răstignirea, Învierea lui Iisus. Multe dintre icoanele expuse, aparținând colecției muzeului, sunt piese extrem de valoroase, datând din secolul al XIX-lea. Paștele este
Agenda2004-15-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282290_a_283619]
-
strigoi cred”, spune Otilia. „Pot eu să-l taxez pe un om pentru că fabulează? ”, se întreabă ea. Oricum, nu poate suferi filmele cu vampiri. Și o poveste O întâmplare care-i place foarte mult i-a fost povestită de un muzeograf din Ardeal. Într-un sat din județul Sălaj, lactația vitelor scăzuse foarte mult. Oamenii credeau că există un strigoi care vine și le fură vitelor laptele. Cum la marginea localității locuia o bătrână singură, aceasta a devenit principala suspectă. Tradiția
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
marginea localității locuia o bătrână singură, aceasta a devenit principala suspectă. Tradiția și ritualul spuneau că, dacă ea recunoaște că a furat laptele, trebuia să ofere câte o bucățică de pâine omului care vine la ea și-i reproșează furtul. Muzeograful s-a dus și el la bătrână și i-a spus că el nu crede în strigoi și că de ce ea recunoaște că fură laptele de la vite. „Apăi, domnule, poate-l fur eu, dar fără știrea mea”, i-a răspuns
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
cu opere de artă universală și românească, selectate din patrimoniul muzeului. O expoziție va fi dedicată picturii italiene, care este bine reprezentată la Timișoara datorită iscusinței renumitului istoric și colecționar de artă care a fost Orm’s Zsigmond, în îngrijirea muzeografului Marius Cornea. Va fi reluată expoziția sculptorului timișorean Ferdinand Gallas, care de această dată va beneficia și de un catalog tipărit. Dorina Sabina Pârvulescu va elabora o carte de sinteză dedicată icoanelor ortodoxe din Banat. Se va începe mutarea depozitelor
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
pe lângă premiile revistelor literare implicate. Ordine și distincții l La Muzeul Banatului Muzeul Banatului invită publicul la vernisajul expoziției „Ordine și distincții. Secolele XIX-XX“, care va avea loc sâmbătă, 20 martie, de la ora 11, la parterul Castelului Huniade. Coordonată de muzeograful Raoul Șeptilici, expoziția prezintă piese din colecția muzeului și din colecții particulare, decorații din România, Austria, Ungaria, Germania, Franța, Belgia, Danemarca, Serbia, Muntenegru, Cehoslovacia, Bulgaria, Rusia, Turcia și Mexic. Piesele vor fi prezentate de Octavian Dogariu, directorul Muzeului Banatului și
Agenda2004-12-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282196_a_283525]
-
fiind un omagiu postum adus lutierului și omului de știință dr. Cornel Șuboni“, adaugă doamna Șuboni. O vizită la expoziție Ce putem vedea la expoziția „Vioara - o pasiune de o viață“? Ne este îndrumător doamna conf. univ. dr. Rodica Giurgiu, muzeograf principal la Muzeul Banatului: „Expoziția, subliniază domnia sa, prezintă într-un stil modern - și în același timp inedit pentru muzeistică - probleme privind istoria, construcția și fizica viorii. O serie de obiecte și documente - un birou, obiecte personale și fotografii - reconstituie ceva
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]