20 matches
-
Mă consider mai degrabă un artizan al cântecului și un interpret al verbului (...)”- mărturisea artistul. „Am fost cucerit de ideea ce poate fi desprinsă dintr-un text, de așa-zisul cântec poetic. Am avut și am considerație pentru poezie. Am muzicalizat poeme de Romulus Vulpescu, Marin Sorescu, Miron Radu Paraschivescu, Ioana Diaconescu, Adrian Păunescu! Spun versuri din poezia românească și universală (...)” Sergiu Cioiu a fost și protagonistul unui film muzical „Tripticul Brâncuși” de Paul Urmuzescu, film dedicat Ansamblului Monumental de la Târgu
SERGIU CIOIU; SILVIA DUMITRESCU ȘI OANA SÂRBU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480159166.html [Corola-blog/BlogPost/370770_a_372099]
-
universul liricii lui S. rămâne întinderea vastă, mărginită de „munții cu fruntea-n nouri”, „zugrăviți pe zare”, ritmată de „dealuri roșii”, pe care „podgoriile ard”, „câmpul simplu pe care-l ar cu boii”, „câmpul plin de mure și de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
spre parodie. Iată-l așa dar amuzându-se cu clătinarea formelor și silogismelor consacrate, ispitit de îngroșarea liniilor și inițiind în aria lucrurilor mărunte totdeauna din perspectiva unui ironist sentimental. Excelând în relaționări lexicale nemaiîntâlnite, propunând scenarii frapant-novatoare, textualizând și muzicalizând, poemele lui specifice produc o voie bună continuă, un fel de joyeuseté de mare finețe intelectuală. Elegiile lui Emil Brumaru nu sunt neapărat elegii; la rândul lor, texte care se numesc Baladă, Pastel, Imn, Romanță ori Idilă sunt niște variațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Cetatea greacă este mai mult decât modest, inferior, în orice caz, celui al muzicii (salvată de înrudirea cu numerele). La Platon, doar muzicienii sunt îngăduiți printre "oamenii de artă" (Banchetul, 205a); de unde, mai târziu, grija lui Michelangelo de a-și muzicaliza arta: "Pictura bună nu e altceva decât [...] o muzică și o melodie pe care doar intelectul o poate percepe cu mare dificultate"*. Inspirația, entuziasmul, suflul divin îi exclud pe fabricanții de figuri și forme materiale chiar dacă aceste grații pot atinge
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
surmontat doar cu răbdare și stăruință. Cu toate astea, înmuiată abundent în sucuri gastrice, râvna la învățătură devine imbatabilă. Știind foarte bine că reclama e sufletul negoțului, Rică se luă insistent după vânzătorul francez, a cărui zarvă flatant-amuzantă - și, pe deasupra, muzicalizată într-o bășcălie de reclamă - asista golirea tăvii în ritm susținut. Cu urechea-i fină, nu-i veni prea greu să învețe pe de rost într-o oră-două cele câteva fraze cu care tânărul își lăuda marfa pe dinaintea clienților: "à
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
decît un copac pe care se odihnește o vreme pasărea călătoare a vieții”. Dar Voronca este, În Petre Schlemihl, și poetul pămîntului și al „luminii regăsite”, al „vieții ce freamătă În seve”, Într-o atmosferă eterată În care peisajul se muzicalizează, topindu-se În pure reverberații de sunet și culoare: Odaie cu arome a unui han În munte Soarele, naftalină, În rufele din scrinuri, Cu brazi ce-și trec lumina În cerc ca niște unde Ecourile, butii pleznind de-atîtea vinuri, Sau
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ca în Oda (în metru antic): "Poetul este încântat de propria imagine romantică, în iluzia genialității, a eternității: "pururi tânăr". Înaintea confruntării labirintice, el visează în interiorul sferei cosmice, unde "steaua singurătății" este Centrul. Mantia este în Odă simbolul zborului ce muzicalizează cosmic lumea. Poetul se iluzionează a stăpâni timpul și spațiul, ca și cum universul sferei s-ar reproduce infinit în sine [...]. Este un dialog în oglinda în care se proiectează acest tu obsedant. Celălalt care se îndepărtează, căci în imaginea lui Narcis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
decât un copac pe care se odihnește o vreme pasărea călătoare a vieții”. Dar Voronca este, în Petre Schlemihl, și poetul pământului și al „luminii regăsite”, al „vieții ce freamătă în seve”, într-o atmosferă eterată în care peisajul se muzicalizează, topindu-se în pure reverberații de sunet și culoare: Odaie cu arome a unui han în munte Soarele, naftalină, în rufele din scrinuri, Cu brazi ce-și trec lumina în cerc ca niște unde Ecourile, butii pleznind de-atâtea vinuri
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Contraste". Ansamblul "Schönberg" din Olanda s-a definit prin precizia extremă a expresiei iar virtuozitatea inteligență a pianistului Aladar Racz s-a sustras oricărui compromis. Cât despre arta Christinei Ascher de a-si folosi vocea amplă de mezzo-soprana pentru a muzicaliza uluitor orice sunet emis de aparatul fonator, One-woman show-ul ei a fost fascinant, chiar dacă nu toate muzicile prezentate o merită pe ea. Singurul concert simfonic din acest calup de zile a beneficiat de aplecarea deosebită spre descifrarea adevărului artistic
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
în 1942) e o veritabilă ars poetica, în care toate accentele sunt puse intenționat invers, ca să zgâlțâie comoditățile cititorului și să-i schimbe orizontul de așteptare. În loc să se cufunde romantic ,în stele și în nori și-n ceruri nalte", să muzicalizeze simbolist realitatea, acordând-o cu stările interioare, ori s-o epureze modernist de materia ei, până la oasele albe și venele străvezii ale lirismului conceptual, creatorul de-poetizează poezia, îi dezvăluie trucurile și îi spulberă magia. Acum, poemul poate fi narat
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
a operei fiind astăzi punctele de maxim interes: "Limbajul a vrut să schimbe codul fără să reușească în intregime (...) Formulând hermetic, dovedind din mers, ca pentru a-și testa abilitatea și în acest domeniu gingaș, că poate să versifice, să muzicalizeze tot ceea ce vrea să comunice, a violat - fără s-o știe - principiul paralelismului, de parcă ar fi intenționat să slăbească, prin cât mai multe procedee, structura mesajului." Nu resping vocația euristică a Istoriei..., dar încadrarea operei în ecuația acestei teorii mi
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
cînd de-a lungul / cînd de-a latul / și desculț / umblă păcatul...". Cultivînd cu predilecție un discurs frust, ce dă impresia unui zgomot surd ca o surpare de pietre, Ion Mărgineanu dorește de la un timp a-l distila, a-l muzicaliza. Re-pre-zentările magic rustice se conservă, însă încrînce-narea se fluidizează formal, trece în melopee: "Doam-ne, ai putea să-ntuneci / chiar zarul celestei plîngeri, / și oracole, s-aluneci / dalb alai de tineri îngeri, // să mă simt și eu o dată / vis nu truditorul
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
Re minor, de Max Bruch, autor ce a promovat - printre altele - o violonistică de tip romantic, specifică sfârșitului de secol XIX. Lucrarea propune dificultăți solistice greu surmontabile, aspecte depășite cu brio de tânărul maestru; are meritul special de a fi muzicalizat textul acestei lucrări pe drept uitate, lucrare ce nu poate rivaliza cu partitura devenită celebră a primului Concert în Sol minor, datorat aceluiași autor. Dirijorul serii de muzică, maestrul Horia Andreescu, a făcut în ultimele săptămâni un veriabil tur de
Momente și evenimente muzicale bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5670_a_6995]
-
transparență. Aproape tot ceea ce atinge devine muzică. Așa se face că nu numai clarinetul său clădește turnuri de sunete desăvârșite, ce scrutează orizonturi stilistice clare, senine, dar însuși întreg spațiul înconjurător ia forma unei piramide ce sună și răsună, se muzicalizează, pulsând între nodurile și ventrele unor frecvențe miraculoase. Am văzut de curând un film întocmit de Aurelian, având ca punct de plecare câteva poeme plastice ale lui Corneliu Vasilescu și am avut senzația că întregul eșafodaj imagistic era condamnat să
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
cu situația, pentru că musafirii nu beneficiază de gazdă. Contradicție carrollescă, într-adevăr. Regizorul vrea însă să confere o anume continuitate tramei, ca atare nu vrea pauze între numerele de vodevil și replici. Iar o manevră îndrăzneață: în loc să facă un musical, muzicalizează tot filmul. Face tranziția de la discurs la cântec într-un singur cadru. Chiar și atunci când personajele își exersează capacitățile vocale în formații complicate care merg de la trio până la octet. Mai mult, inserează fragmente muzicale peste tot în film. Efectele sonore
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
sticlă, din piele vopsită în culoarea feței omenești. Nu acoperă gura și se fixează după urechi, comod, așa încît nu simți grefa, o accepți imediat. Spre deosebire de altele, ea are ochi. Privești prin ei și lumea se transformă, se colorează, se muzicalizează. Devine maleabilă ca plastilina și miroase frumos, a lac de mobilă și zahăr vanilat." Alina Nelega - ultim@ vrăjitoare, Editura Paralela 45, Pitești, 2001, 149 pag., f.p. Trebuincioase au ba Reeditarea poemului lui Florin Șlapac - Zăpodie, publicat pentru prima dată în
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
pe mai multe voci strania dispariție a nasului umblător. Nasul e istoria unei „emigrări corporale“. Numai că organul atât de necesar revine la purtător fără să fie expulzat. Ada Milea și Bobo își pun tot corpul la bătaie pentru a muzicaliza scriitura lui Gogol. Nările lui Bobo scot cele mai ciudat-hilare sunete, tot așa cum nasul lui Bobo, mișcat, scobit, întărâtat și calmat, devine protagonistul unei proiecții care-ți lasă gura apă. Bobo amestecă cu lingura o ciorbă fierbinte care nu te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
în el“. În trei seri - toate spectacolele au început la ora 21.00, după terminarea celor franțuzești -, actorii Odeonului - Dorina Lazăr, Oana Ștefănescu, Antoaneta Zaharia, Ionel Mihăilescu, Gelu Nițu, Mircea Constantinescu și Pavel Bartoș - au vitalizat crochiul absurd, l-au muzicalizat și i-au potențat „românismul“ cu bătaie lungă. Spectacolul - un studiu al evoluției absurdului Cinci piese scurte este spectacolul îmblânzirii absurdului, normalizării lui în așa fel încât tot nonsensul cu care este, de cele mai multe ori, asociat să pară la locul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
să-l facă celebru. Nici poemul său nu e, încă, un Tzara veritabil, ci doar mimarea — fără stridențe — a unui envoi epistolar, o piesă de cameră în care bovarismul provincial e privit cu ironie tandră, ușor amuzată, iar versul liber muzicalizează grațios, improvizînd ludic rime interioare. Prin 1913 sau 1915 — nu putem preciza cu certitudine data — tînărul autor exersa însă pseudonimul Tristan Ruia, ales pentru un proiectat volum de versuri, Hamlet, dar într-un alt manuscris, datat 1915, putem citi deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
asupra aspectului scabros al existenței, pe dimensiuni nesfârșite, și dîndu-ne, sub înrîurirea lui Dostoievski, o mahala idealizată, prea cultivatoare în prostituție de idei morale. Scriitorul aplică o metodă poetică, intolerabilă în roman, analizând prin divagații metaforice. El numește asta "a muzicaliza". N. M. Condiescu a lăsat un pasabil jurnal de călătorie în Orient, onuvelă satirică, Enache, și niște pagini cvasi-autobiografice, Însemnările lui Safirim. Nuvelele lui Ion Dongorozi conțin fapte diverse în stil familiar, Ioachim Botez (Însemnările unui belfer) și Dinu Nicodin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]