15 matches
-
nici nu mai ziceți nu știe nimeni e frumos discuții ustură a flata peste tinerețe o comuniune om coagula congratularea n-ai fi și tot te-aș cunoaște cine ce mai aduce de acasă din tinerețe toți plecați în apropiere muzicalizare sufletului * rămân anunțului corectitudine gutuia soarelui lumină dantura ultimilor meteoriți calendă miasma ce te fugărise din dosul șoldului stâng nu clor camfor * nu era țigan că e alb cuțitul în mână i l-am pus toți ucigașii n-au culoare
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_anca_1479626141.html [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
minusculă de bijuterie, unul dintre scaunele desfăcute pe jos și, în cele din urmă, propriul ei corp gol, întins, cu ochii închișii și fredonând, fără să deschidă gura, timp de 2-3 minute. De la obiecte se ajunge, printr-un efect de muzicalizare a spațiului, la corpul<a href="# ftn2" name=" ftnref 2">[2]</a>„sonor, vibrant, care-și dansează la orizontală nemișcarea”. La Ribot inovează substanțial la nivelul reconstrucției dinamicii corp-spațiu, revitalizând radical distanța dintre performeri și spațiu. Vera Mantero. O
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
123 3.2. Elemente descriptive, normative, funcționale și prioritare / 131 Capitolul 4 Abordarea conținuturilor / 137 1. Verbalizări / 137 1.1. Mișcarea conversațiilor / 137 1.2. Tipuri de discurs analizate / 142 2. O abordare monografică: muzică și societate / 145 2.1. "Muzicalizarea" socialului / 145 2.2. Consum și practici creative / 148 2.3. Joc și transă / 150 3. Aspecte schematice și iconice / 153 3.1. Figuri, reprezentări prin imagini și sens / 153 3.2. O procedură de analiză a imaginilor / 158 4
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lor specifice (cf. capitolul 5), aplicarea tehnicilor statistice care studiază relațiile între unități și subiecți chestionați pot aduce mai multă lumină în privința mecanismelor de construcție a unor astfel de universuri semantice. 2. O abordare monografică: muzică și societate 2.1. "Muzicalizarea" socialului Asistăm în Franța, și nu numai, de cîteva zeci de ani, la elaborarea unui proces de "muzicalizare" a interacțiunilor sociale, în principal sub influența unor curente sau stiluri electronice, "pentru tineri" și cu scop distractiv sau rebel. Cum trebuie
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai multă lumină în privința mecanismelor de construcție a unor astfel de universuri semantice. 2. O abordare monografică: muzică și societate 2.1. "Muzicalizarea" socialului Asistăm în Franța, și nu numai, de cîteva zeci de ani, la elaborarea unui proces de "muzicalizare" a interacțiunilor sociale, în principal sub influența unor curente sau stiluri electronice, "pentru tineri" și cu scop distractiv sau rebel. Cum trebuie definită această mișcare ce pare să corespundă unei forme de "a fi în lume" a diverselor generații din
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
implicării afective, culturale, problema apartenenței statutare, a gusturilor eventuale ale cercetătorului și a modului de construcție a categoriilor de analiză a datelor. De unde și caracterul de neînlocuit al abordărilor monografice pe aceste obiecte de studiu. Dacă ar trebui să caracterizăm "muzicalizarea societății", am percepe o linie de fugă sau de separare de spațiul de dialog sau de discurs public. Ar implica și o formă de traducere estetică a nevrozelor, visurilor și angoaselor colective. În cadrul stilurilor populare de muzică, mai mult sau
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ale cercetării comparatiste, în care sunt valorificate atât elemente conceptual-teoretice, cât și analize pornind de la opera lirică propriu-zisă” (Alexandru Ruja). Titlurile capitolelor lămuresc dinamica de ansamblu a demersului: Contextul inovator, Spre un nou ideal estetic. Cucerirea modernității. Atitudinea față de tradiție, Muzicalizarea. Poetica implicitării, Retorica analogiei, Criteriile limbajului liric, Verslibrismul. Efortul de fixare a aspectului doctrinar, ideologic și teoretic al simbolismului poetic românesc se întreprinde nuanțat, în deplină cunoștință de cauză. Dificultățile sunt relevate de V. de la bun început, atunci când își caracterizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
simți purtat ca de un vânt de estetism înveselitor, te conformezi realității, o accepți deci. Cristian cântă din liră necontenit. Iubește femeia. O cântă în versuri sonore. Cântă lucrurile, oamenii, peisajele. Viața lui e un bun prilej pentru versificare și muzicalizare. Ne-a citit versuri. Am glumit. Ne-am înțepat. Ne-am legat de o fată frumoasă care stătea alături de noi. Cu o oră sau două înainte să se lumineze, asta dacă nu era vineri sau sâmbătă, când își mai prelungea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
degajare de balastul erudiției, printr-o inspirație mai liberă, o anume detașare de obiectul evocării sau al contemplației. Tablourile sunt obținute prin aceeași elaborare, însă au o luminozitate mai sudică, iar liniile desenului câștigă în suplețe, schițând o tendință de muzicalizare. Lui P. îi reușesc profiluri grațioase, vrednice să ornamenteze vase grecești. Funciar parnasiene, poemele sunt lucrate deseori cu o tehnică simbolistă. Vocea de pe proră din grupajul Ecouri marine, de exemplu, e transmisă cu mijloacele lui D. Anghel. Unul dintre Sonetele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
aparținut inițial acestuia. Nu e unica poezie de inspirație autohtonă anterioară fazei tradiționaliste, de vreme ce Balta, Seară la Miorcani se înscriu în aceeași linie. Noutatea nu e doar de decor și se exprimă într-o subiectivizare sporită, originală, a tablourilor, în muzicalizarea picturii, în lirism. E interesant cum, pe măsură ce se emancipează de influențe, inclusiv de cele simboliste, P. devine cu adevărat simbolist. Henri de Régnier, Albert Samain și Francis Jammes mai ales sunt asimilați personalității proprii, în sfârșit definitiv conturată, iar simbolismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
sărbătoritului. De amicitia - ciclu de lieduri pentru voci de soprană și mezzo-soprană, violoncel, cor și orchestră (în prima audiție absolută) - restituie, sub forma dedicației, o afectivitate ivită din memorabile întîlniri cu persoane care i-au împodobit unele clipe ale vieții. Muzicalizarea textelor poetice (aparținînd lui Octavian Goga, Radu Stanca, Lucian Blaga, Tudor Arghezi orin Iuliana Paloda) surprinde posibile rădăcini rituale ale sincretismului artistic. Cuvintele înseși în zborul lor vorbit devin sunete, iar sunetele în aventurile lor îmbrățișează cuvintele pe care le
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
efect al romantismului ce se regăsește plenar abia în modernism. După ce, la începuturile sale, patosul romanticilor s-a arătat tributar retoricii clasiciste, înlocuindu-i doar "conținutul", individualismul își cere drepturile "prin interiorizare, prin părăsirea oratoriei, prin decăderea plasticei evidente, prin muzicalizarea savantă și prin biruința iraționalului și a subconștientului". "Clarității solare" a discursului clasic i se subsitutie un limbaj dificil, eliptic și aluziv, care poate fi numit ermetic. Se produce un fel de încețoșare a poeziei, o "împînzire" a ei cu
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
vizuală în primul rând, trecea prin apele derizorii ale unei imaginații de circumstanță. La ora actuală, legătura cu plastica pornită pe o traiectorie similară se mai menține într-o măsură. Dar principala aliată a redevenit muzica. Nu vorbesc aici despre muzicalizarea limbajului poetic.” (p. 22) Mai cu seamă acest al doilea citat mă interesează acum. El anticipează întrucâtva traiectoria internă a volumului-poem (de fapt pohem, cum se subintitulează) Tatăl meu obosit (1972). Care începe astfel: „Tatăl meu obosit folosea privireagândire// Izbea
Salvarea speciei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5518_a_6843]
-
leit- motive reprezentănd întămplări (leit-motivul morții lui Liviu va fi quasi omniprezent) fapte, oameni, acțiuni a căror împletire le transformă în teme importante, atât existențiale cât și abstract-spirituale. Momentele de echilibru pasager -însemnănd chiar și o reevaluare autobiografică- sunt deschise muzicalizării : „În mod straniu, pe neașteptate, timp de câteva clipe mi s-a părut că aud muzica sferelor. Doar niște acorduri vagi, imprecise, așa cum am mai auzit uneori în stările mele de reverie.”(<footnote Idem. pag.93 footnote>) Alteori, când trăirile
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
sonorizare mă obliga să-i suport!). Bruitism sonor -, iată timbrul ce l-aș lipi pe această misivă componistică, altminteri profesionist și operativ adusă nouă, destinatarilor de la "Atelier répertoire - Centre Pompidou", de către fagotistul Brice Martin, eminent discipol a lui Pascal Gallois. Muzicalizarea zgomotelor (în așa fel încât să nu mai pară, vorba lui Schopenhauer, drept cele mai obraznice dintre întreruperi), acusmatizarea fagotului (deghizat într-un combatant feroce), se constituie în procese restitutive de o complexă dificultate pentru un interpret. în definitiv, Brice
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]