110 matches
-
aceeași aulă despre om și artist cu înțelegerea intelectualului care a trăit multe experiențe culturale, literare și umane. Au urmat Adrian Iorgulescu (Ministrul Culturii), Octavian Lazăr Cosma (Președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - rețin propunerea înființării unui ,Institut de cercetări muzicologice"), Valentina Sandu Dediu (Universitatea Națională de Muzică) și Laura Manolache (coordonatoarea ediției actuale; în fine și o altă generație preia unele frâne în familie!). Trebuie citită, pentru a o defini în întreaga subtilitate savantă, comunicarea profesorului estetician Alexandru Leahu despre
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
am profoundly grateful to the B.B.C., for it is the thing closest to my heart: to save my works"... Radiofonia românească este evocată în documente prezentate de Olga Grigorescu. De asemenea, România... la Elena Bulai, Franz Metz, Constantin Stan. Știința muzicologică rafinată se împlinește, cum era de așteptat, la Clemansa Firca, Elena Zottoviceanu, Valentin Timaru, Dan Voiculescu, Laszlo Ferencz). Căutările mai individualizate sunt la Alina Stanciu (Etosul amintirilor lui Enescu și Creangă), Jörg Sieperman (Germania - Colecții iconografice și crearea folclorului), Laura
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
de alta, modificarea esențială a metodologiei, ca o consecință necesară a spiritului contemporan și a vastei bibliografii de specialitate din Europa sau S.U.A. Dar acest tip de monografie informativă sau de istorie a muzicii reprezintă doar primul instrument în cercetarea muzicologică, la fel ca și enciclopediile muzicale importante. Mai departe, demersurile specializate în analiză, estetică, semiotică, stilistică muzicală (ș.a.m.d.) se lasă (și ele) încă așteptate, poate nu din vreo lipsă a potențialului creator, cât mai ales din nesiguranța unei
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
instrumentala de mari proporții. Spre deosebire de ortodoxie, care și-a supus reperele estetice istoriei duratelor lungi, aceasta a acceptat trendul timpurilor, adoptând formule stilistice în uz și acordandu-si imaginea sonoră la evoluția generală a artei sunetelor. Este adevărat că cercetarea muzicologica a semnalat moștenirea această bogată în sinteze sau studii punctuale despre tezaurul de muzică îngropat în arhive, sub formă de manuscrise; dar distanță dintre studioși cu textele lor savante și public este mare și mult prea puțin din acest repertoriu
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
de lucru s-au sincronizat cu demersurile actuale din muzicologia internațională și românească. Experiența aceasta, îmbogățită de lecturi și audiții de muzică nouă, se regăsește și în Muzica românească între 1944-2000. Aprecierea creației cercetate se întemeiază deopotrivă pe o perspectivă muzicologică europeană și pe o cunoaștere dinlăuntru a culturii autohtone. Obiectivitatea și subiectivitatea actului critic se împletesc aici și se echilibrează. Comentariile se sprijină pe surse istorice sigure, riguros consemnate. Textul se menține la o elegantă ținută intelectuală, chiar și când
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
redacțiile radiofonice provin din rândurile studenților/ absolvenților de la pedagogie muzicală. Cum sunt ei selectați? Iată o întrebare la care nu sunt în măsură să răspund. Mă pot gândi însă la modul în care acești tineri cu sau fără educație specific muzicologică își pun problema unui stil de muzicologie radiofonică. Nu există un îndrumar, un îndreptar, un curs academic, ci doar adaptarea la o realitate și găsirea unor modele imediate printre colegii mai experimentați din redacțiile radiofonice. Poate că știm cu toții ce
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
palier al limbajului muzical, susceptibil de a fi fixat într-un hic et nunc parcimonios, în egală măsură restrictiv și coercitiv. în plus, Horia Surianu este un muzician laborios, pritocindu-și îndelung lucrările, chiar și atunci când e vorba despre scrierile muzicologice. O strădanie alături de care răgazul pare un rest minor; un foc fără fumul de care se face atâta caz de cele mai multe ori. Și totuși, Horia Surianu nu a primit, așa cum ar merita, răsfățul publicului. Poate pentru că, după cum se obișnuiește, Parisul
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
lingvistic cu denumirea franceză, preluat de la Andrei Șerban, când în practica culturală românească eroul lui Sofocle este de mult cunoscut ca Oedip?). Este, fără îndoială, o idee originală și, personal, nu-mi amintesc să fi întâlnit, cel puțin în literatura muzicologică, o asemenea carte-document. Ea adună în paginile ei toate datele existente, inclusiv textele integrale ale cronicilor de la toate versiunile scenice sau concertante ale capodoperei enesciene, pe parcursul a peste 70 de decenii, timp în care treptat ea și-a cucerit locul
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
caracter miniatural. Mă refer la minunatul clarinetist Aurelian Octav Popa, artist de o cuceritoare dezinvoltură, secondat de această dată de mai tânăra pianistă Valentina Sandu Dediu, muzician ce probează remarcabile direcționări atât în domeniul performanței scenice, cât și a celei muzicologice. Pe aceeași scenă, un concert de o cu totul altă trimitere stilistică - concertul "Grupului de percuționiști din Haga" - a fost organizat de Asociația A.R.F.A., de Ambasada Olandei la București, de Fundația olandeză "Gaudeamus", un concert ce a probat profesionalism
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
proces de dereticare, de asanare a ornamentelor gratuite sau a obezității ideatice și conceptuale. Recursul la esență, la austeritate nu elimină însă subtilitatea, uneori acidă, alteori alcalină, nici prea spumoasă, nici prea severă a figurilor de stil. Rezultatul? Un discurs muzicologic expus sistematic, subiectiv, voluntar, "doctrinei neglijente" capabilă să-l cristalizeze atunci cînd este pîndit de lichefiere și să-l fluidizeze atunci cînd riscă să se gripeze. 4) E ca și cum ai strivi în cerul gurii o căpșună lăsînd nectarul să îți
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
ci într-o severă orînduială, deloc retoric, dar cu adecvare și eficiență. Benoît Duteurtre, George Steiner, Ulrich Dibelius, Hans Zender, Clemens Kühn, Hannes Böhringer, Ulrich Dibelius, Stephan Wehowsky, Claus-Steffen Mahnkopf, Miller Puckette sunt doar cîțiva dintre autorii de frugale exegeze muzicologice ori de succinte crochiuri eseistice, cele mai multe aparținînd ultimului deceniu, cărora Dan Dediu le oferă, grație convocării în paginile cărții sale, șansa de a accede și de a se rostui în literatura noastră de specialitate. în definitiv, Radicalizare și guerrilla seamănă
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAȘ Suita de tip nouba O definiție muzicologică contemporană a noubei ar fi cea a unei suite de piese cântate, acompaniată instrumental și concepută pe baza unor poeme având forme și structuri diverse. Între piesele vocale sunt intercalate piese instrumentale, ce pot avea structuri metro-ritmice libere sau măsurate
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
pe continentul European. Interferențele sale cu cultura europeană începând din perioada renascentistă sunt recunoscute și studiate intens pe cele două maluri ale Mării Mediterane. Tematica muzicii arabo-andaluze reprezintă un subiect de studiu extrem de actual nu numai din punct de vedere muzicologic, dar și din punct de vedere social sau istoric. Cercetările efectuate în țările arabe, în Europa sau în America și Canada devin din ce în ce mai numeroase și mai aprofundate, ramificațiile acestora fiind de multe ori inter disciplinare. În acest sens, cercetătorul orientalist
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
BIOGRAFICE și MUZICALE Sanda Hîrlav Maistorovici Comunicarea de față își propune să pună în evidență, pe baza unor documente, legăturile evidente care s-au stabilit voit sau fortuit, de-a lungul timpului, între aceste personalități ale culturii muzicale românești. Demersul muzicologic se axează pe triunghiul isoscel în care vârful este considerat Paul Constantinescu, iar vectorii ce se dezvoltă din acest punct sunt considerați ca fiind relațiile rezultate din intersectarea traiectoriilor vieții și creației acestuia cu traiectoriile celorlalți doi, Enescu având ascendentul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
celelalte trei categorii sunt în zona plurivocalității. DAT MUZICAL - fenomen, fapt, obiect, valoare ◦ Tabloul reperabilității Pe acest eșafodaj teoretic ne propunem să contribuim cu câteva noi concepte, sau cu unele perspective inedite asupra unor concepte cunoscute, utile, credem noi, practicii muzicologice și/sau componistice, în perspectiva unei interpretări teoretice a datului muzical (DMz). DMz este un concept generic, descriptibil printr-un complex de repere și coordonate. Obiectual, DMz este configurabil printr-un limbaj tehnic-compozițional, pe coordonatele de: spațiu - ca intensitate, timbru
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
formal-particulară - prin aspectare configurativă: fond-nuanță (c-d); III. interpretativă - prin aspectare personală (subiectivă) sau expresivă: estetică/stil-tehnică (e-f). Nivelele de ordonare enunțate mai sus - 4 repere; 6 coordonate; 3 moduri de abordare - oferă, deopotrivă investigatorului și conceptorului, un instrumentar muzicologic necesar atât definirii toposului (gen, specie etc.) Vf, cât și al unei imagini de interfață teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Muzica Arabo-Andaluză (I) Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAȘ În sec. XX, arta muzicală de factură orientală a cunoscut o dezvoltare fără precedent, constituind mai mult ca oricând un subiect predilect de analiză muzicologică, istorică sau socio-culturală. Această preocupare pentru muzica orientală nu este prezentă numai în spațiul istorico-geografic locuit de către popoare de sorginte orientală - Orientul Mijlociu și Apropiat sau Africa de Nord. Tot mai mulți cercetători europeni și americani se specializează pe studiul și pe analiza
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
anumite structuri și motive melodice sau chiar serii de sunete care definesc modurile respective. Adoptarea notației muzicale europene a favorizat răspândirea și cunoașterea muzicii de factură orientală în cadrul altor culturi muzicale, nefamiliarizate cu particularitățile acestui gen muzical. Totuși, în cercurile muzicologice din țările arabe există o permanentă nemulțumire față de adaptabilitatea și fiabilitatea sistemului de notație occidental, considerat a fi - pe bună dreptate - neadaptat la necesitățile muzicale și artistice ale muzicilor de tip oriental. Se merge pe ideea partiturii ca suport schematic
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
în care se regăseau epoci distincte marcate de destinul european al culturii, al artei. Muzica sa, personalitatea sa, au fost prezente în mari festivaluri din întreaga lume. A conferențiat de la catedrele unor importante universități europene și nord-americane. A făcut cercetare muzicologică fundamentală observând și formulând concepte comune în matematică și în muzică, concepte revelate cu magistrală pertinență științifică, cu impresionantă intuiție, în lucrarea Cartea modurilor. Anatol Vieru a compus mult, în genuri dintre cele mai diferite, lucrări de dimensiuni diferite, de la
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
școlărești de corale luterane în piese de Edison Denisov, Valentin Silvestrov ș.a., sau unei de altminteri acribice analize a concertelor lui Miroslav Skorik) problematizarea lui Peter Andraschke asupra Muzicii pentru copii de Silvestrov. Autorul nu se limita la a analiza muzicologic o miniatură pianistică, dar o și punea în contextul european, alături de piese similare de Helmut Lachenmann, bunăoară. Spre asemenea paralele ar trebui să tindă nu doar muzicologia ucraineană, dar și cea românească, atunci când țintește spre a-și scoate în evidență
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
secundară Concursul coral interșcolar; în: Muzica, București, An. III, nr. l, ianuarie 1921, pp. 7 - 8; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 252 - 254; footnote> . Acest debut în revista de specialitate, a fost dublat de cel muzicologic, pe următoarele pagini apărând un scurt portret al marelui muzician, Gheorghe Ștephănescu, anticipând deschiderea enciclopedistă a muzicologului<footnote Breazul, George (Diac, George) - Gheorghe Stephănescu - Un mare nedreptățit; în: Muzica, București, An III, nr. 1, ianuarie 1921, p. 9; Republicat în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
o „probă de erudiție, în care, pornind de la o melodie atribuită lui Dimitrie Cantemir, realizează o incursiune fascinantă în lumea muzicii baroce și clasice”, autorului aparținându-i descoperirea lui Daniel Speer<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr. 6 (417), iunie 1987, p. 12; footnote> . Un interes deosebit l-a prezentat compozitorul rus M. I. Glinka. La 1 iunie 1954 va susține sub auspiciile Academiei Române, conferința M. I. Glinka - întemeietorul școlii muzicale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
care se dezvoltă muzica românească în evoluția ei diacronică. - deschiderea enciclopedică, amplificată și confirmată în anii studiilor de la Berlin, prin contactul direct cu străluciți reprezentanți ai muzicologiei germane; - necesitatea de a găsi explicațiile multora dintre fenomenele investigate, din necesități critice, muzicologice și didactice; - căutările didactice, determinate de calitatea de autor de manuale sau de profesor de istoria și de enciclopedia muzicii; Printre cele 17.000 de fișe necatalogate, intrate în fondul de aur al Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, am găsit
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor muzicologiei contemporane (...) purtând polemici de rezonanță, cu dârzenie și patos”, proclamat de un important director de ziar „primul critic științific român”<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr. 6 (417), iunie 1987, pp. 11 - 12; footnote> . Cele mai multe dintre aceste materiale amintesc marile sale împliniri, Patrium Carmen, antologia de Colinde, volumele La bicentenarul lui Mozart, Un capitol de educație muzicală, manualele didactice, monografia
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
recunoașteri binemeritate și datorate unor autorități ale vremii, evoluția lui Breazul va avea de înfruntat și momente dificile, determinate de conflictele îndelungate cu Constantin Brăiloiu, conturate într-o sinteză excepțională a muzicologului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Distorsiuni muzicologice Constantin Brăiloiu - George Breazul, I; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIX, nr. 3 (75), iulie - septembrie 2008, pp. 12 - 35; II - în: Muzica, București, Serie nouă, An XX, nr. 1 (77), ianuarie - martie 2009, pp. 39 - 58; footnote>. Acestor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]