108 matches
-
Pe când o ediție electronică? Dincolo de produsele specifice activității membrilor ei, imaginea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România se reflectă și prin două reviste: Muzica și Actualitatea Muzicală. Prima, apare o dată la trei luni și conține cu precădere articole cu profil muzicologic - studii, analize etc. Cea de-a doua are ca obiect mai cu seamă evenimentul interpretativ, fie el instrumental sau componistic, și în raport cu toate genurile muzicale (nu doar cele academice). După cum se intitulează, Actualitatea muzicală dorește să ne prezinte cât mai
Pe c?nd o edi?ie electronic?? by George Balint () [Corola-other/Journalistic/83613_a_84938]
-
diversificarea conținutului și prin creșterea efervescenței de idei, păstrând încă o anumită sobrietate a formei, seria pe care o aniversăm astăzi strălucește prin ingeniozitate conferind publicației atributele unor adevărate PAGINI AURII. Câtă pasiune, inventivitate, ce explozie de resurse în plan muzicologic, beletristic, grafic ne oferă astăzi revista fixând pentru viitor ACTUALITATEA MUZICALĂ. Felicit din inimă colectivul de redacție, pe colaboratori, și urez tuturor în continuare mari succese. Vasile TOMESCU
Adev?rate pagini aurii by Vasile Tomescu () [Corola-other/Journalistic/83614_a_84939]
-
și profesionalism. Sunt onorată să pot fi colaborator al acestei prestigioase publicații și sper ca ea să împlinească idealul pe care George Enescu l-a așezat în muzica românească nu doar prin arta sa componistică, dar și prin ideile sale muzicologice și organizatorice privind destinul ei. Petruța MĂNIUȚ
Generozitate ?i profesionalism by Petru?a M?niu? () [Corola-other/Memoirs/83621_a_84946]
-
anilor ’70 menționez: “Muzica pentru coarde” (1971), “Sonata pentru clarinet” (1972), “Piese pentru orchestra” (1973). Dar, în mod cert, capodopera sa rămâne opera “Cântăreața cheală” (1992 - 1993), după Eugen Ionescu, pentru care aprimit premiul UCMR în 1994. Iar, în plan muzicologic, ofertele sale majore se regăsesc în cărțile “Fuga bachiană” și “Polifonia barocului”. Am mai putea adăuga, pe direcția creației muzicale, “Liturghia pentru voci egale” (1996), cât și cele “9 sonate pentru flaut solo” editate, pe hârtie, în 2007, de către Editura
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
Americii (Chicago, Saint Louis, Virginia). Este deținătoare a mai multor premii dintre care amintesc: Premiul 1 și 2 la faza națională a Concursului „Cântarea României (1986-1988), Premiul 2 la Concursul de pian „Hariclea Darclée“ Pitești (1989), Premiul 2 la Concursul muzicologic în cadul Universității „Transivania” Brașov (1991), Premiul 2 la Concursul Internațional de Compoziție Siegburg-Germania (2008) și Diplome de onoare ca profesor de pian la Concursul Internațional de Studii St. Georgen-Germania (2009 și 2010). *** Loredana BALTAZAR: Cum se face și ce
INTERVIU CU MUZICIANA CORINA UNGUREANU-KISS de LOREDANA BALTAZAR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Loredana_baltazar_interviu_c_loredana_baltazar_1359628170_osu89.html [Corola-blog/BlogPost/348913_a_350242]
-
Eu înțeleg acest succes ca pe un fel de prielnicie necesară. El arată că romanele mele sunt cărți necesare. F. P.: Stimate domnule Mihail Diaconescu, l-ați evocat într-un amplu studiu, fundamentat de o riguroasă perspectivă biografică, istorică și muzicologică pe Ioan Căianu-Valachus, personalitate ilustră a artei sunetelor în epoca barocă, respectiv în Transilvania secolului al XVII-lea. L-ați evocat pe Ioan Căianu-Valachus și în romanul Marele cântec apărut până acum în trei ediții. Ați scris, de asemenea, cronici
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” by http://uzp.org.ro/fenomenologia-epica-a-spiritului-romanesc-este-o-creatie-necesara/ [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
contractante vor sprijini contactele directe dintre grupurile de muzică profesioniste, ansamblurile și instituțiile care își desfășoară activitatea în domeniul culturii, precum și prezentarea creațiilor originale ale autorilor din celălalt stat, încurajând totodată schimburile de materiale cu caracter informativ și de literatură muzicologica. Articolul 19 Părțile contractante vor sprijini colaborarea directă dintre biblioteci, în baza unor înțelegeri, prin schimb de specialiști, participare la simpozioane, întâlniri de lucru și prin schimb de documente, inclusiv de purtători electronici de date. Articolul 20 Părțile contractante vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146304_a_147633]
-
școlare de profil muzical, material didactic muzical pentru toate specialitățile și pentru toate gradele de învătămînt; - editarea de lucrări de muzicologie, originale și traduceri, din domeniile istoriografiei muzicale, etnomuzicologiei, bizantinologiei, lexicografiei, esteticii, criticii muzicale, educației muzicale și a altor lucrări muzicologice destinate uzului didactic; - editarea de române și lucrări literare originale și traduceri cu tematică muzicală, enigmistica muzicală, cărți poștale cu tematică muzicală, cărți de colorat, jocuri muzicale. Articolul 2 Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România va funcționa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121070_a_122399]
-
Criteriile de atribuire a indemnizației de merit în domeniul creației muzicale sunt următoarele: a) compoziții muzicale prestigioase în genurile: opera, balet, opereta; muzică simfonica (simfonii, concerte); muzică de cameră (cvartete, sonate, lieduri); muzică corala; muzică ușoară și jazz; ... b) creații muzicologice de anvergură cu profil: bizantinologic, istoriografic, analiza creație, eseistica, lexicografie, folcloristica, cronică muzicală; ... c) premii naționale și internaționale; ... d) distincții, medalii, decorații, titluri; e) prezente internaționale; ... f) participări la concursuri, jurii, festivaluri; ... g) vechime în domeniul creației; ... h) discografie; ... i
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151244_a_152573]
-
urmează studiile de doctorat la Facultatea “Pedagogie Muzicală” a Universității Pedagogice din Moscova la renumitul savant, teoretician în pedagogia muzicală Olga Apraxin. În anul 2004 i se conferă titlul de doctor habilitat în pedagogie, în urma susținerii tezei „Fundamentele psihopedagogice și muzicologice ale educației muzicale”. Are o fiică Daniela, care a moștenit dragostea tatălui pentru muzică, este licențiată în Pedagogie muzicală, magistru în Muzică, cadru didactic în discipline muzicale. 1960-1969 Școala de 8 ani din s. Onișcani, Călărași<br> 1969-1973 Școala Pedagogică
Ion Gagim () [Corola-website/Science/324837_a_326166]
-
clasic se dau prin menționarea tipului de ambitus (registru) pe care-l are artistul, împreună cu timbrul. De exemplu soprană, soprană de coloratură, mezzo-soprană, altistă, tenor, bariton dramatic, bas ș.a. Studierea ambitusului unei lucrări, a unei înregistrări (în interes folcloric sau muzicologic), poate ajuta la formularea unor concluzii privitoare la gradul de evoluție al unei muzici sau al unor aspecte ale muzicii (caracteristicile unui instrument de epocă, îmbătrânirea unei mari voci din trecut ș.a.). În ce privește „evoluția”, se va ține cont de vechimea
Ambitus () [Corola-website/Science/309848_a_311177]
-
de muzicologie la Christian-Albrechts-Universität din Kiel. De asemenea, a fost membru al Comisiei UNESCO din Germania. Din 1964 până la pensionarea sa în 1972 a fost profesor de muzicologie la Universität des Saarbrücken. Wiora a activat în multe zone de cercetare muzicologică: cântecul folcloric și folclorul muzical; estetica muzicală și istoria conceptului de muzică; perioade individuale și țări; genuri (mai ales liedul); specii de muzică (de exemplu, muzica absolută, muzica cu program); și compozitori (Josquin, Brahms). Lucrările sale se caracterizează prin atenția
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
țări; genuri (mai ales liedul); specii de muzică (de exemplu, muzica absolută, muzica cu program); și compozitori (Josquin, Brahms). Lucrările sale se caracterizează prin atenția pe care o acordă fiecărui aspect în parte: a materialului în dezbatere, metodelor de cercetare muzicologică și a examinării obiectivelor. Metoda de bază în cercetarea sa a fost dezvoltarea unui sistem al "cercetării esențiale", care privește procesele tradiționale, precum și factorii constanți și principiile de dezvoltare în evoluția istorică a muzicii. Această metodă încercă să combine muzicologia
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
(n. 17 februarie, 1932) este un compozitor, muzicolog, scriitor și ziarist român. Născut la 17 februarie 1932, personalitate completă a muzicii românești, ce are o activitate componistică și muzicologică susținută. Preocupările sale se extind totodată în domeniul literar, unde scrie numeroase poezii cu vers alb, și în ziaristică, lucrând ca jurnalist muzical pentru Săptămâna între anii 1970-1990. A studiat la Conservatoarele din Timișoara și București cu Liviu Rusu, Mihail
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]
-
veche - cea a renașterii europene sau monodia bizantină -, cât și în modernismul secolului 20. Important de semnalat este traseul său atipic în compoziție, pornind de la avangardismul limbajului serial-dodecafonic, în tinerețe, și orientându-se treptat către o direcție neoclasică. <br> Opera muzicologică este cuprinzătoare, numără de la eseuri până la monografii, și tratează subiecte variate - muzica românească, perioade istorice muzicale, compozitori etc. În prezent este profesor de istorie a muzicii la Universitatea Spiru Haret și se preocupă cu organizarea evenimentelor muzicale ce au ca
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]
-
românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică”, București, nr. 7/1957 "„Codex Caioni” și unele probleme ale istoriei muzicii românești", în „Steaua”, Cluj. nr. 8/1958 "Artă lui Haydn
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației populare - sarcină de frunte a muzicologiei noastre, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii românești. Cercetări de istorie și folclor, vol. 5; Pedagogie muzicală, învățământ: Observațiuni relative la învățământul muzical din școala secundară, în: Muzica; O catedră
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
editura UNMB, anul 2006," ediție bilingva. Studiile de compoziție și lucrările pe care le-a realizat au avut drept țintă cunoașterea mecanismelor de organizare a muzicii în vederea reliefării în interpretarea muzicală a elementelor semnificative care particularizează opera muzicală serioasă. "Cercetările muzicologice" le-a direcționat spre cunoaștera fenomenelor specifice care apar în ansamblurile muzicale în momentul interpretării muzicii din punct de vedere al intonației, dinamicii, mișcării și timbrului și constituie contribuții importante la clarificarea modalității de construcție a ansamblurilor muzicale. Pașcu-Rădulescu, Dorel
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
permanent ca model, profesorul Ion Bârsan a întreprins investigații exhaustive în arhive și biblioteci din țară și străinătate spre a găsi documente și mărturii privitoare la itinerariul spiritual și creator al lui Dimitrie Cuclin. Studierea cu minuțiozitate a operei sale muzicologice, filosofice și literare a contribuit la recuperarea și reabilitarea unui creator de anvergură aflat în imediata apropiere a lui B.P. Hasdeu și Constantin Stere, spirite afine, provenite din același perimetru spiritual. Cartea lui Ion Bârsan, Convorbiri cu Dimitrie Cuclin - filosof
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAȘ Suita de tip nouba O definiție muzicologică contemporană a noubei ar fi cea a unei suite de piese cântate, acompaniată instrumental și concepută pe baza unor poeme având forme și structuri diverse. Între piesele vocale sunt intercalate piese instrumentale, ce pot avea structuri metro-ritmice libere sau măsurate
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
pe continentul European. Interferențele sale cu cultura europeană începând din perioada renascentistă sunt recunoscute și studiate intens pe cele două maluri ale Mării Mediterane. Tematica muzicii arabo-andaluze reprezintă un subiect de studiu extrem de actual nu numai din punct de vedere muzicologic, dar și din punct de vedere social sau istoric. Cercetările efectuate în țările arabe, în Europa sau în America și Canada devin din ce în ce mai numeroase și mai aprofundate, ramificațiile acestora fiind de multe ori inter disciplinare. În acest sens, cercetătorul orientalist
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Muzica Arabo-Andaluză (I) Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAȘ În sec. XX, arta muzicală de factură orientală a cunoscut o dezvoltare fără precedent, constituind mai mult ca oricând un subiect predilect de analiză muzicologică, istorică sau socio-culturală. Această preocupare pentru muzica orientală nu este prezentă numai în spațiul istorico-geografic locuit de către popoare de sorginte orientală - Orientul Mijlociu și Apropiat sau Africa de Nord. Tot mai mulți cercetători europeni și americani se specializează pe studiul și pe analiza
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
anumite structuri și motive melodice sau chiar serii de sunete care definesc modurile respective. Adoptarea notației muzicale europene a favorizat răspândirea și cunoașterea muzicii de factură orientală în cadrul altor culturi muzicale, nefamiliarizate cu particularitățile acestui gen muzical. Totuși, în cercurile muzicologice din țările arabe există o permanentă nemulțumire față de adaptabilitatea și fiabilitatea sistemului de notație occidental, considerat a fi - pe bună dreptate - neadaptat la necesitățile muzicale și artistice ale muzicilor de tip oriental. Se merge pe ideea partiturii ca suport schematic
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
cu Prof. Dr. Schütz de la Universitatea Erlangen. Lucrarea conține în primul volum atât facsimile cât și transcrierea întregului manuscris din notația muzicală veche cu neume (Kriuki) în notația muzicală actuală. In volumul al doilea sunt studiate din punct de vedere muzicologic toate cântările religioase din Oktoih. Lucrarea poate fi cercetată la : Lucrarea a fost recenzată în 1989 de către Prof. Dr. Christian Hannick (Catedra de Filologie-slavistica a Universității Trier), in reviste de specialitate din Germania.
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
BIOGRAFICE și MUZICALE Sanda Hîrlav Maistorovici Comunicarea de față își propune să pună în evidență, pe baza unor documente, legăturile evidente care s-au stabilit voit sau fortuit, de-a lungul timpului, între aceste personalități ale culturii muzicale românești. Demersul muzicologic se axează pe triunghiul isoscel în care vârful este considerat Paul Constantinescu, iar vectorii ce se dezvoltă din acest punct sunt considerați ca fiind relațiile rezultate din intersectarea traiectoriilor vieții și creației acestuia cu traiectoriile celorlalți doi, Enescu având ascendentul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]