80 matches
-
reală, fiind atribute ce caracterizează eroii, la Al.Brătescu-Voinești ei cunosc și copii văduviți de o adevărată copilărie: Nicușor; Niculăiță Minciună; Gheorghiță al Anghelinei, ș.a. Și Mihail Sadoveanu evocă sensibil copilăria chinuită a unor ființe prematurizate ca Niculăieș( ,,Un om năcăjit'') și ,,Tovarășul Moise'', din povestirea cu același titlu. Drama copilului sărman, într-o societate nedreaptă, se ilustrează la fel de elocvent prin: ,, Fetița cu chibriturile'', de Hans Cristian Andersen și tabloul prezentat, în care eroina fără nume este reprezentativă pentru toți copiii
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
locului, spurc de joavine era prin pădurile astea, trebuia să te ații cu pușca, altfel coborau mistreții și-ți râmau prin grădină. La Crivina, satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o fost dat să văd și eu prima oară cum mănâncă mistrețul cucuruz, retează mai multe tulpini cu colții și le dă la pământ, apoi le hăpăie știuleții cu boaba
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
cu flori, să te cer de muiere... Cumpărai și sofabedîîîîîî, ca să ne culcăm amândoi pe el și tu murișiiiiii! Ce mai fac eu cu el acumîîîîîîî?!...” Și așa, fată, auzi tu?... ‒ Aoleoo, fată, săracu Silviu al lu’ Năcăjitu, cât de năcăjit trebuie să fie!!!... Referință Bibliografică: DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -proză scurtă umoristică- / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1737, Anul V, 03 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
pe alții, să joc teatru, am fost mereu pe scenă la Căminul Cultural din sat și la Suceava, în spectacolele prezentate de liceu. Îl port și acum în firea și-n toată ființa mea pe Niculăieș din povestirea ,, Un om năcăjit” de M. Sadoveanu, rol care mi-a adus mare succes. După absolvirea liceului, am dat admiterea la București, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Am făcut aceasta și pentru că mi-a plăcut să fiu pe scenă, dar, mai mult
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ionel_Davidiuc.html [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
faci numai glumi triviali? Cum adicî și dansezi morcovielu’ lu’ Știefan pentru mini? Crezi ci mii di așa ceva îmi ardi? Fati, tu știi ci io tocmai m-am întors din Africa, undi am fost cu UNICEF-ul, si ajut copiii năcăjiți? Și ci, di cînd m-am întors, nu ma gîndiesc dicît la cum aș putea și li riaduc zîmbietul pi buzi? Pientru că - nu-i asa? - o mini întinși ți poati ajuta și primiești z/ua di mîini cu mai
Scrisorile Andreei Marin catre Mihaela Radulescu se intoarce 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21206_a_22531]
-
a Jiiului, dar în Mehedinți trăiesc atîția Bănățeni de naștere, veniți de la "Unguri"; în schimb o întreagă parte din populația Banatului e alcătuită din acei Olteni ai secolului al XVIII.lea, câri, de altfel, au trimes prisosul unei lumi țerănești năcăjite, pe valea Timocului, pana adînc în Balcani. De pe la 1740 ei s'au așezat, în număr de "vre-o 15.000 de familii" în privilegiatele regiuni de colonisare ale Coroanei habsburgice. Și unul care-i cunoaște, d. Damian Izverniceanu, spunea la
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
Coresi, București, 1993. [119] MARIN, VITALIE, Gramatica istorica a limbii române, manual pentru lectiileseminar, Lumina, 1993. [120] MĂNUȚĂ, CONSTANTIN, Puiu Filipescu, Constantin Bostan, Ora de limba română. în: NR, 1, nr. 9, 1993, p. 7. [121] MĂNUȚĂ, CONSTANTIN, Un om năcăjit de Mihail Sadoveanu (comentariu literar). în: NR, 1, nr. 11, 1993, p. 15. [122] MIHAILOV, RALUCA, Metafora drumului în proza lui Mihai Eminescu și Ion Creangă, în: ȚVN, nr. 7-8, 1992-1993, p. 3-5. [123] MIHALI-FILIP, FLORICA. Culegere de exerciții gramaticale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pălit oaia nu~l cunoști? - Nu-i din sat de la noi, nu-l cunosc. - De ce nu te-ai Întors repede să spui lui tatu-tău ? - Tatuca nu-i acasă; a ieșit la arat cu cei mari." (Mihail Sadoveanu - „Un om năcăjit”) EXERCIȚII ȘI TEME DE CREAȚIE CLASA I 1. Combinați literele În cuvinte, apoi alcătuiți cu ele propoziții simple: a, a, u, n, e, i, r, m, l, c. 2. Alcătuiți propoziții cu cuvintele următoare: silitor, este Îmbelșugat, curge, citește, se
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
consum. De ce or fi atât de multe? Scade producția, scade consumul, dar prosperă băncile. Îmi poate explica cineva fenomenul? Sunt defetist, mi se va spune, contribui la scăderea Încrederii În UE. Așa e, mă simt mai aproape de suferințele unui „om năcăjit” cum e Costel decât de abstracta doamnă care-și zice UE. (09.02.2009) O nație de „acomodanți”? Adjectivul „acomodant” Înseamnă caracter conciliant, indulgent, adaptant, ajustant, comod, conciliant, binevoitor, compliant, sociabil, suplu, convenabil, tolerant; semnifică disponibilitate pentru ceva, se referă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
numere din Revista Asociației Înv. din România (pentru școala Românească din Macedonia). Are un ficior Todiriță Danielescu, preot În Com. Grumăzești, jud. Neamț, care vă poate trimite fotografia lui. Dar toți acești elevi ajunși mari (...), Teodor Danielescu bătrân și f. năcăjit, nu l-au ajutat nici unul cu nici un ban macar. Câți Învățători sau Români din țara Întreagă fac asemenea fapte de mare bunătate? 2) Petre Ghiorgheasa, Înv. decedat, absolv. al șc. Nor. „V. Lupu” 332 C.p. trimisă din Vatra Dornei, de către
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Sarea în bucate; Nicolae Labiș: Bunica, Vara; Alexandru Mitru: Povești despre Păcală și Tândală, Tatăl și cei zece feciori; Octav Pancu-Iași: Iedul cu trei capre; Mihail Sadoveanu: Dumbrava minunată, Făt-Frumos Măzărean,Un om năcăjit; Ioan Slavici: Spaima zmeilor, Doi frați cu stea în frunte; Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei; G. Dem Teodorescu: Ghicitori; George Topârceanu: Rapsodii de toamnă, Rapsodii de primăvară, Balada unui greier mic, Acceleratul, Câți ca voi!, Bivolul și coțofana, Boierul și argatul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa, lelițo? Ia mă uit și eu, că tare mai sunteți năcăjiți..." Tot drumul femeile es cu apă și cu fructe în calea flăcăilor obosiți de drum pășind greu sub raniță prin praful șoselei și zăpușala văzduhului. La o haltă, un soldat din a 6-a companie începe a cânta din fluer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Scarlat Radovici, un băet de sama noastră, care ședea și el acolo pe un scaun. Acuma îl revăd: I-am auzit numele rostit și bag de samă că-i și beteag de picior cum era în copilărie. Are o figură năcăjită, chinuită și îmbătrânită. Parcă ar fi și epileptic ori alcoolic. Profesia telegrafist. Mi se pare prost îmbrăcat pentru asemenea slujbă. Wagner a fost achitat, ș-a plâns după verdict. Într-al doilea proces apar țărani dela Ceplenița. Moș Ion Ursu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe care a spus-o odată cu mult tâlc, în parlamentul dela Iași. Această anecdotă întrucâtva se potrivește și acuma provinciei Moldovinești. Doresc să nu i se mai potrivească în curând. E o anecdotă ovreiască. Era odată un jidov sărac și năcăjit cu numele Nuhăm, care avea de hrănit o balabustă și o mulțime de copii și neamuri. Trăia cu toți ai lui, într-o căsuță alcătuită dintr-o singură încăpere. În jur, nici ogradă nici șură. Ținea dinaintea ușii trei ființe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zi se înfățișează iar. Ei? ai vârât cucoșul în casă? Am vârât. Și cum vă simțiți? Rău. Așa? Atunci să duci și capra în casă. Și să vii să-mi dai de știre cum merge. Hm! Bine. Am să viu. Năcăjitul urmează porunca țadicului. Pe urmă, după douăzeci și patru de ceasuri, vine cu fața mai prelungă, scărpinându-se la tâmplă, subt zulufi. Ei? acuma cum o duceți? Rău, țadic, foarte rău! Vai de capul nostru. Mai rău nici nu se poate. Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cu ce-am greșit eu, învățătorule, înaintea lui Dumnezeu, de-am ajuns la asemenea pedeapsă? Acuma nu mai am de ce trăi! Trebuie să mă pun jos și să mor. Altceva nu-mi mai rămâne de făcut așa de ticălos, de năcăjit și de înghesuit. Vai și iar vai! Rabinul stă cu un deget la tâmplă și cugetă. Pe urmă zice: Știi ce, omule? Dumnezeu ne-a lumina mai bine dacă așa va fi voia lui. Până atunci, eu te sfătuiesc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Acuma ce trebuie să mai fac? Acuma eu zic să scoți afară și vaca. Bun, am să scot și vaca. Pot să mă duc cu fuga acasă? Da, idală, poți să te duci cu fuga. Când s-a întors acuma, năcăjitul zâmbea ca și soarele. A îngenunchiat și s-a închinat: Astăzi, învățătorule, pot să spun că mă pot socoti printre oamenii fericiți de pe pământ. Pot în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rămâi sănătos și eu m-oiu duce, după cum ne-a fost învoiala. Meșterul Meșterul Perdaf. Hulubița a întrebat pe șerpe: De ce te târăști? Ca să pot mușca. Sfatul muierii, muierilor folosește. Puneți pe dracul să tragă cu săgeata. Cât sunt de năcăjit, să dau în mine cu cuțitul, sânge nu iese. N-ai să îndrepți tu lumea cu umărul. Ți-ai întins vrejul ș-ai umplut lumea de castraveți. Mamă și tată nu găsești; muieri, câte vrei. (lui Ionuț, când se duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici la mine pentru purcesul la războiu și să vie molifta ta îndată ca să binecuvintezi poporul. Deci scoală-te și vină, sminteală să nu faci, ca să nu fie pentru Vodă întârziere. Noemvrie 10." (alineat tăiat) Comisoaia Ilisafta sfătuiește pe o năcăjită de muiere părăsită de bărbat să nu deie moliftă la Sf. Mina, ci să se roage la Maica Precista, care mai degrabă o crede fiind parte femeiască; pe când Mina e bărbat și corb la corb nu scoate ochii. (alineat tăiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu văl Sevda iubire Olum moarte Cu trei zile înainte de ramazan hogea oficiază o slujbă de zi Mikabelè și una de noapte Teravè Ramazan Bairamî Trei zile de petrecere după post Soker Bairamî (Zahar) deli nebun Seitan drac Ajutor oamenilor năcăjiți. Oameni prigoniți, dați ajutor! (ebraică) La pădurarul dela Conțești. Cu oameni în satul unde ajung, în ținutul Botoșani sfaturi despre năcazari ale muncitorilor și nacafale boierești. Spăriată că o dorește un boiernaș de acolo, Lisaveta determină pe Florea să fugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
encore être consommateurs de marchandises et de fabrications coûteuses; comme toute l'Europe nous ne sommes encore de bons clients. Alors nous sommes bien coupables. [NOTĂ]*1 948 Un pensionar bătrân de la 1877 vine într-un birou cu o cerere. Năcăjit și amărât. Cererea lui o urmărește de ani de zile și o repetă în oficiile statului, fără nici un rezultat. Se întâmplă că șeful serviciului e un om de treabă. Înțelege năcazul bătrânului și-i pune o apostilă favorabilă imediat, trimițându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pescar și mi-a dat unele informații despre știucă și costrăș okuna. Ivan Ivanovici mi-a povestit o legendă despre lacul de la Soci în Caucaz. În vremea de demult acolo se găsea o regiune secetoasă, în care viețuiau greu oameni năcăjiți, în cea mai mare parte păstori. Le lipsea acelor năcăjiți apa, pe care o aduceau de la mari depărtări, în burdufuri, pe spatele asinilor. Într-un rând a intrat în acel loc depărtat și pustiu un imam bătrân, ca să cerceteze pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
costrăș okuna. Ivan Ivanovici mi-a povestit o legendă despre lacul de la Soci în Caucaz. În vremea de demult acolo se găsea o regiune secetoasă, în care viețuiau greu oameni năcăjiți, în cea mai mare parte păstori. Le lipsea acelor năcăjiți apa, pe care o aduceau de la mari depărtări, în burdufuri, pe spatele asinilor. Într-un rând a intrat în acel loc depărtat și pustiu un imam bătrân, ca să cerceteze pe binecredincioșii lui Mahomet. Localnicii l-au primit cu dușmănie. Suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Costea a lucrat pentru potolirea spiritelor. A vorbit cu oamenii, i-a sfătuit. Începutul de mișcare s'a stâns. Ca instigator n'a fost arestat, dar primarele și ceilalți i-au făcut procese și felurite mizerii. N. Costea, Moțca Retras, năcăjit, cu copii și nevoi. Și-a făcut și el datoria, împreună cu Todicescu și Țântilă. Oamenii l-au ascultat și au stat liniștiți. Al. Vasiliu, Tătăruși Știe să vorbească oamenilor. Le vorbește limba lor și poartă portul lor. Satul îl ascultă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
așa cântau de frumos. Cine lua parte la sărbătorirea patronului lui Iorgu Mironescu? Dl.Costică Mălinescu, om foarte frumos și de petrecere, cu Dna lui, Maria, tot frumoasă. Ea era fiica Anicăi Berendei, care era moașă împărătească, măcar că moșea fimei năcăjite și de mare sărăcie și necaz. Vasile cumnat cu Mălinescu, soția sa Natalița era tot fiica Anicăi Berendei. Dar nu era frumoasă și cu picioarele haitișe 18 și ea și el. El era funcționar C.F.R. la îngrijirea drumului de C.F.R.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]