10 matches
-
În rest, puteam respira lejer, nu mă stânjenea nimic. În cadă, apa curgea peste mine, împroșcând faianța, iar aburul ce se ridica înecăcios din baie acopereau pereții și oglinda. Brusc apa începu să miroase a praf iar trupul prinse o năclăială cenușie care se scurgea lăsând în urmă dungi verticale. Ce dracu mai e și asta...?, mi-am zis încercând să închid robinetul. Aparent am reușit să-l închid . Însă apa continua să curgă din ce în ce mai murdară și mai fierbinte. Aburii se
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
Rațiu? că tu ești din Piață? și jap!, jap!, jap! cu bâtele pe capul bieților bucureșteni, că de-aia te-a trimis tac-to la facultate? și răstoarnă și sparge și urcă pe scări, răgnind, puțind a rachiu, a mahoarcă, a năclăială, a transpirație... Marian îi filmase din pod cum se năpustiseră ei cu bâtele ca-n timpurile preistorice hoardele tătărăști spre cele trei intrări prin spate și-i auzea cum urcă la etaj, cum răpăie și cum sparg geamuri, cum răstoarnă
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingerii_si_demonii_revolutiei_ion_ionescu_bucovu_1355767235.html [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
tocmai pe mine, care nu îmi doresc nimic mai mult decât să pătrund în ficțiune și să mă dematerializez. Dar, mai știi, poate că tot ce trebuie să fac este să împletesc ficțiunea cu realitatea pentru a mă descotorosi de năclăiala mediocrității. Așa o fi? E târziu, iar eu încă nu am încropit nimic. Te rog, ajută-mă să scriu prima pagină! Numai tu mă poți inspira! îmi întinzi mâna, grav, și mă tragi după tine. Ești îmbrăcat în același palton
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
închisă ermetic într-o baie de șampanie. După ce a plecat am simțit că n-am să mai pot dormi niciodată. Băusem multă cafea și multă șampanie. Capul îmi bubuia și starea de bucurie tâmpă fusese înlocuită dintr-odată de o năclăială din ce în ce mai pronunțată și mai lipsită de sens. îmi mușcam buzele de indignare. Cum de m-am lăsat atât de ușor pradă unei iluzii, tocmai eu, care mă consider atât de deșteaptă și de lucidă? Cum am putut să cred că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cum să se producă în anul 2000 pentru bunul motiv că ea a fost ratată la 1900. Și uite așa, fără Apocalipsă și fără tăria senzațiilor colaterale, am pășit ferm în mileniul trei, avînd încă pe cerul gurii aburul de năclăială și gustul cîlțos al mileniului doi. Asta, doar dacă ne raportăm comod și previzibil la anul fatidic 2000, pentru că, dacă luăm în calcul, așa cum se cuvine logic și calendaristic, anul 2001 ca început al noului mileniu, atunci lucrurile se mai
Apocalipsa n-a mai avut loc? by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6936_a_8261]
-
arătau ca niște rusoaice bașoldine. S-au dezbrăcat apoi, dansând, până au rămas iar în costumele de baie. De la un timp râdeam, cântam și fluieram și eu o dată cu toți ceilalți. Conștiința mea se topise ca zahărul și se amestecase în năclăiala generală. Niciodată nu mai băusem atât de mult. Fruntea mi-era înghețată și umedă și îmi simțeam tensionat tot inelul muscular din jurul gurii. Culorile începeau să depășească linia obiectelor, să se întindă de la unul la altul. Cea mai mică lucire
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
borcane cu murături neatinse de cel puțin trei ani și cărți surghiunite pe rafturi de pal ieftin, strepezit în așchii moderne și ude. Era mereu inundată pivnița din Intrarea Vâlcului, mereu victimă a țevilor sparte, a lumii de mâzgă și năclăială pe care o vizitam cu lanterna, copleșit de importanța masculinității mele infantile, definit de expertiza genetic determinată în arta instalațiilor supurânde, niciodată sub control, niciodată corect diagnosticate. O lume abject muzeală, de vizitat numai cu cizme de cauciuc. Mi-o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
era, săracu’, mai mult mort decât viu, vânăt ca ciuma și cu țeasta crăpată. Și că ar fi fost o minune să mai apuce dimineața. Acum era deja spre prânz, prin geamurile groase pătrundea o lumină gălbuie care lăsa o năclăială mălăioasă pe părul smucit al bărbatului. El ridică din umeri, nu era niciun scaun, îi făcu loc pe țambalul tare, de șipci negeluite, care ținea loc de pat. Se așezară unul lângă altul, cu privirea înainte și mâinile pe genunchi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
e pomenită doar de câteva ori, ea plutește ca o uriașă aripă neagră deasupra Întregului text. Sub forma timidității excesive, maladive, la Început („Mă simțeam bolnavă. Nu puteam vorbi dacă Îmi adresa cineva cuvântul. Vocea Îmi era Înțepenită În gât, năclăială și câlți.”), a lucidității cucerite mai apoi, dar cucerite doar spre a mai crea un handicap. Limitată prin datele biologice, Sylvia Plath suferă cumplit că Într-o lume din care convențiile Încă n-au dispărut (suntem În anii ’50) trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
bahluvioți", vreun prozonimeni de-o cinzeacă-n plus, o fac adesea). E vorba de artele plastice. Chiar dacă paradigma unora din manifestările anului încheiat contravine, cumva, gusturilor noastre, credem că boarea aceasta de noutate face oricum bine simțirilor pîndite, endemic, de năclăială. Medi(a)terra 2000. Festival și Simpozion Internațional de Artă și Tehnologie. Organizată anual la Athena, manifestarea s-a impus deja ca una dintre cele mai importante platforme de promovare a culturii digitale, vizînd cu prioritate Europa de Sud-Est și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]