624 matches
-
în care se judeca în zilele de astăzi. - Nu, nu de asta este vorba Sebi, ci de ceva cu mult mai grav! -Ce poate fi mai grav de atât? -L-am găsit astăzi la el în cabinet, călare peste secretară, cu nădragii în vine. - Asta-i bună! Cum așa? Ha, ha, ha, începu să râdă bărbatul. Geta îi mai ceru un alt pahar cu apă și după ce bău din el începu să-i povestească lui Sebastian toată tărășenia cu scena horror din
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
cadrul obișnuit creației folclorice universale, folclorul copiilor se apropie mult de fabula cultă: Un țânțar milionar Venea de la dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi. Foarte interesantă este și prezența motivelor baladești cum ar fi acesta, cules de pe meleaguri tulcene: Sus în vărful muntelui E castelul Domnului. Domnul are o fetiță, O fetiță-garofiță. De frumoasă ce era Ilenuța o chema. Într-o
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Folclorul_copiilor.html [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
plotoner” ce se prăpădise pe front la Oituz. Nea Gheorghe, zic și eu cum îi zicea toata lumea, era o huidumă de om cu un bârdăhan de pe care îi luneca mereu brăcinarul, din care motiv își sălta mereu cu coatele nădragii ce-i curgeau în vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umbla cu o bundă de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu ca un cuțit în șale. În picioare purta
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
mâdrețea aia de fată. Mă duc în bucătărie, și găsesc sticla aia verde de un kil care era aproape plină, caut un pahar, scuip în el și-l șterg bine cu poala cămășii pe care mi-am scos-o din nădragi, de nu se vedea nici o pată pe el; găsesc și o farfurioară de „porțolan” umplu paharul cu vârf, că deh, conu Iorgu murea de sete și mă prezint la boier cu sufletul împăcat. De setos ce era, boieru trage un
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Acasa > Redactia > Autori > PĂTRUNDERE DE TOAMNĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1008 din 04 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului PĂTRUNDERE DE TOAMNĂ Eu numai suflet și tu numai trup Eu doar nădragi și tu doar minijup; Cum poate face, măi frate O femeie cât fac toate? Eu numai minte și tu numai vis Eu doar infern și tu doar paradis; Cum poate face, măi vere O femeie cât o bere? Tu numai
PĂTRUNDERE DE TOAMNĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marius_Robu.html [Corola-blog/BlogPost/341192_a_342521]
-
în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
1958 de Armata Roșie, a fost ocupată, între timp - de bunăvoie și nesilită de nimeni - , de trupe americane? Speriați poate de culoarea pestriță a costumelor de camuflaj și de hărmălaia avioanelor, singurii care și-au exprimat protestul, scuturând cu sârg nădragii „ocupanților”, se pare că au fost doar câțiva câini comunitari ce-și apărau teritoriul. Conducătorul statului din vremea celui de-al doilea război mondial, „judecat” de un tribunal-marionetă, aservit regimului prosovietic, a fost acuzat că a permis staționarea Wermachtului pe
DILEME de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Dileme.html [Corola-blog/BlogPost/344851_a_346180]
-
de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia mulți să poarte nădragi de plastic, exagerez un pic, izmene cauciucate dacă e cazul, bani să iasă. Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
vă instruiască cu privire la noile legi mondiale despre condițiile moderne ce trebuie respectate în creșterea animalelor și a păsărilor, precum și tehnologia de preparare a produselor animaliere la standardele impuse de comunitatea europeană, completă un deputat ale cărui șunci se revărsau peste nădragii de la o firmă renumită din străinătate. - Probabil ați aflat de la radio... - Poate de la radio șanț, râse Leta lui Mandache. - Mă rog, de la orice sursă mass-media, își continuă perorația senatorul. Deci, există viruși foarte periculoși pentru organismul uman, cum ar fi
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
Să o mistuie, să-mi ceară Fără graba-ncetinelii Să-i înfoc iară și iară Purgatoriile pielii. Cum nu-mi fie drag de dragii Sânișori ai dragei mele, De găoacea-i ce carnagii Îi stârnește cărnii mele Când îmi leapădă nădragii. Cum nu ea, de dragu-mi stoarsă, Să nu-mi mântuie nesațul În vulcan de carne arsă, Prins în lava ei cu lațul, Când cu fața, când întoarsă... 24.02.16 Referință Bibliografică: Și mi-i drag de Dragobete / Romeo Tarhon
ȘI MI-I DRAG DE DRAGOBETE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1456408945.html [Corola-blog/BlogPost/373384_a_374713]
-
ție, cum mi-e mie vaca lu` nea Foamete de peste drum, care când să pornește-a zbiera, nu mai poate omu` să se odihnească-n ograda lui sau să citească o scrisoare de la muieri d-astea care să bagă-n nădragi și colindă satele zbierând cât le ține gura „Votați-mă pe mine!”. Da`, pesemne cum nu mă poci io lipsi de vaca-asta (că doar îmi mai scapă și mie stăpână-su câte-o sticlă cu lapte, că tot n-are
CANDIDATUL DIN CUTIA POŞTALĂ A ALEGĂTORULUI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Candidatul_din_cutia_postala_a_alegat_florentina_loredana_dalian_1353402707.html [Corola-blog/BlogPost/351924_a_353253]
-
deslușim trei mari etape în dezvoltarea, pe pânză, a amintitei arhiteme: Mai întâi, lumea genezică, cea de dinaintea căderii, sugerată, între numeroase alte creații, de ciclul Peștilor, de o foarte expresivă Compoziție, de Marea la Balcic sau de un Peisaj la Nădrag; apoi, evenimentul crucial, căderea, infățișat, cât de poate de clar, conform Scripturii, de Primul păcat (lucrare definitorie, vezi supra); în fine, lumea de după cădere, cea aruncată de Creator în istorie, o lume complicată și, în esența ei, tristă, prezentă, pe
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
șmecher, mai cool, mai trendy, mai caraghios, mai așa și pe dincolo, mai... etc. Vă invit să-l îmbrăcați și voi, în Photoshop, și să-mi trimiteți pozele pe mail, la adresa simona@simonatache.ro. Puneți-i pampoane, fuste, rochii, căciuli, nădragi, volane, puneți-i ce vreți voi, numai îmbrăcați-l. Nu se mai poate așa. Vă aștept! Mulțumesc! Între timp, o să-i mai compun și eu o ținută. Voi aduna tot ce voi primi într-un post separat.
Să-l îmbrăcăm pe Viorel Lis! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19041_a_20366]
-
tatei și un făcăleț de-al mamei, armele „crimei”. După ore urcam într-un autobuz, coboram într-o stație oarecare și le aruncam la primul coș de gunoi cât mai departe de casă. Multă vreme taică-meu și-a legat nădragii cu sfoară, iar mama nu a mai avut cu ce învârti aluatul. Tot din acea perioadă datează și recunoștința mea față de teatru. Fratele meu își încasa bătaia stoic, dar eu m-am opus. Am făcut o mică regie și i-
Moștenire de la tata. Ne alinia şi la semnalul „Jos ochelarii!” se dezlănţuia infernul by https://republica.ro/moc-tenire-de-la-tata-ne-alinia-si-la-semnalul-zjos-ochelarii-se-dezlantuia-infernul [Corola-blog/BlogPost/338226_a_339555]
-
însoți în permanență” a crăpat fierea-n ea de ciudă! Eu, încă mai eram în grațiile „Savantei”. A început să facă precum trenul țipând pe coridoarele institutului unde era zeița-stăpână: „Ce faceți nebunilor!? Aruncați ștoarfa asta de Brijit Bardu în nădragii lu' curvaru' ăla de Creangă? Să nu o văd pe-acilea! Cum naiba are curajul să calce în România, putoarea dracului!?" Și... argații savantei nu i-au dat viză de intrare în România lu' „putoarea dracului”, Brijit Bardu. Și astfel
EU ŞI... BRIGITTE BARDOT de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_eu_si_br_ovidiu_creanga_1360847776.html [Corola-blog/BlogPost/351887_a_353216]
-
medicul Zeno Ioanovici, călătorind împreună cu motocicleta acestuia, un MZ de 175 cmc, cu câinii purtați în ranițe, pe la Chizătău, unde sunt bălți populate din belșug de diverse înaripate, ori prin diferite alte locuri din preajmă. Mai mergea el și pe la Nădrag, unde era stabilită familia cumnatului său, angajat la întreprinderea de acolo, prilej cu care obișnuia să cutreiere cu pușca pe umăr prin imensele păduri. Odată, se povestește, după mai multe ore de hălăduială, s-a tolănit pe mușchiul de la rădăcina
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1448271011.html [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
de fân din curtea lui Gheorghe Enea ardeau cu vâlvătaie mare, departe de vreo sursă de foc care ar fi putut provoca incendiul. Urletele de groază ale cizmarului Vasile Papuc (după cum era poreclit de săteni), aflat în curte numai în nădragi, așa cum ieșise pentru nevoi și care venea în goană de la căsuța sa din Dealul Șcheii, în sus de satul Goiceni, au dat alarma printre săteni. Aceștia ieșeau de prin case, care cum erau îmbrăcați, alergând în direcția focului. Vasile Papuc
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
din aprilie - mai 1944 PRIMĂVARĂ Ceasul fagilor a venit înapoi. Toți fagii au costume noi, Eftine, fragede, verzi, Numai să le desmierzi. Parca e vorba de nu știu ce protocol În marele pădurii ocol, Până și mărăcinii și fragii Și-au pregătit nădragii. Filosofilor, aruncați ceasloavele, Puneți la cai potcoavele, Ucideți veghea, ucideți casna Și luați-o rasna. O să vă’ntâlniți cu Dumnezeu În muguri, în fluturi, în curcubeu Și o să vă spună el Cât e regatul vostru de mititel. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
două târne. Numai că, la fântână, când să dăm cotul, Sica de peste grădini, când ne-a văzut, în loc de “bună-dimineața”, i-a spus lui tataie: -Unde o iei, bre, pe nepoată-ta așa înțolită? Pământul este moale de la rouă și fără nădragi pe ea, o să se urzice și o să se zgărîie. Ce țața Susana are timp de spălat cu atâta muncă?! M-am uitat la ea să o înghit, iar tataie, simțindu-mi jena, s-a făcut că nu aude și a
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia mulți să poarte nădragi de plastic, exagerez un pic, izmene cauciucate dacă e cazul, bani să iasă. Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită și chișleag Umăru-mi, mai poartă un desag Glasul mi-e ușor mai....cepeleag Când îmi ies vorbe din esofag Tot timpul sunt pus pe furtișag Și pe mine port doar un nădrag Niciodată eu nu prins-am cheag Mi-a plăcut enorm să fiu pribeag Alergând mereu, precum un pag Timpul însă este, necrofag... Pentru toți și toate, are-un prag Când bătrân mă sprijin în toiag În natură îmi cioplește sarcofag
ATRACȚIE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1480848866.html [Corola-blog/BlogPost/383034_a_384363]
-
tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei în macedo-româna (cf. fr. chausses, nădragi
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei în macedo-româna (cf. fr. chausses, nădragi, lit. încălțăminte)]. • Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929): cĭoárecĭ m. pl. (văr. din turecĭ. V. tureac). Vest. Pantalonĭ țărăneștĭ strimțĭ de dimie. V. bernevecĭ, ceacșirĭ, poturĭ. • Sursa: Scriban (1939) | Definiții din dicționare specializate. Aceste definiții pot explica numai anumite
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > RUGĂCIUNE Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului De ce nu vrei ca să mă faci Tu, Doamne, Fără pantofi, cravată, fără haine, Fără nădragi, sau cu, dar fără craci, S-arăt cel mai sărac dintre săraci ?! Și să m-arunci ca pe-un nimic, Părinte, Acolo unde iadu-i mai fierbinte, Pe-o plajă, pe-undeva prin Caraibe, Pierdut s-ajung prin fumul de Cohibe
RUGĂCIUNE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Rugaciune_valeriu_cercel_1386553132.html [Corola-blog/BlogPost/361701_a_363030]