26 matches
-
mângâie, s-o strângă la piept. Se gândi să-i descânte așa cum îi făcea Raluca lui când era mic. -De ce vrei să-ți descânt, glumi el, de diochi, de dragoste, de ceas-rău, de brâncă, de apucătură, de iele, de năjit, de orbaț, de pocitură, de săgetătură, de mușcătură? -Hai, lasă-mă și nu mai glumi cu mine! -Să-ți zic una de dragoste pe care-o știu de la mama: Tu șarpe, bălaură, / Cu solzi de aur, / Cu nouă limbi împungătoare, / Cu
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
respectivă se consuma unsă pe pâine, pe mălai ori pe turte (Teodor Pamfile, „Industria casnică la români”, 1910, pag 241). Mare căutare au avut semințele de cânepă în medicina populară. De pildă, pentru înlăturarea durerilor de urechi, afecțiune denumită popular „năjit”, se practica un descântec care căpăta eficacitate numai dacă era însoțit de expunerea urechii la fumul de sămânță de cânepă, presărată peste cărbuni. Sunt indicii că afumarea cu semințe de cânepă dădea rezultate pozitive și în cazul durerilor de cap
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la Iordache Maftei) Acest descântec era practicat pentru vindecarea durerilor de urechi. În timp ce se spunea incantația, se aruncau în foc bucățile de baligă uscată în prealabil, tot la foc: „Ieși năjit/ Din creierii capului,/ Din fața obrazului,/ Din auzul urechilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la Iordache Maftei) Acest descântec era practicat pentru vindecarea durerilor de urechi. În timp ce se spunea incantația, se aruncau în foc bucățile de baligă uscată în prealabil, tot la foc: „Ieși năjit/ Din creierii capului,/ Din fața obrazului,/ Din auzul urechilor./ Vine lupul de la munte/ Cu gura căscată, cu gura te rupea./ Cu gura am descântat,/ Cu mâna am luat./ Soarele asfințea/ Și năjit în balega de vacă era ./ Iar Costel să rămână
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de baligă uscată în prealabil, tot la foc: „Ieși năjit/ Din creierii capului,/ Din fața obrazului,/ Din auzul urechilor./ Vine lupul de la munte/ Cu gura căscată, cu gura te rupea./ Cu gura am descântat,/ Cu mâna am luat./ Soarele asfințea/ Și năjit în balega de vacă era ./ Iar Costel să rămână curat, luminat/ Ca Maica Domnului ce l-a lăsat’’. În anii când se înmulțeau excesiv șobolanii, localnicii foloseau mijloace specifice pentru combaterea acestora. La miezul nopții sau dimineața, cu noaptea în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
descântat și recuzita folosită îi conferă caracter dramatic. Îl practică numai vârstnicii, mai ales femeile, și se aplică atât oamenilor, cât și animalelor. După scop, d. se împart în două tipuri principale: curative și vrăji sau farmece. Cele curative („de năjit”, „de orbalț”, „de uimă”) sunt strâns legate de medicina empirică și folosesc în general un text literar. Eficiența acestora, reală, se datorează leacurilor provenite din plante și, în bună măsură, autosugestiei. Vrăjile sau farmecele, mai puțin răspândite și practicate după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
august], cerbii se scaldă în apă de izvor, răcind-o prin urina ce și-o lasă în ea, din care cauză nu mai este bună de scăldat. Să nu se spele cineva pe mîni cu apă din gură, căci face năjit* de gingii. Apa cu care se scaldă un mort se varsă într-un loc retras, ca să nu umble cineva în ea, fiind un mare păcat. Ciubărul în care s-au spălat hainele mortului, dacă se spală în nouă ape, e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori un spine, suflă-l în vînt, să nu-ți mai dea și altul. Cînd ți-a dat un ghimpe și l-ai scos, păstrează-l, că altfel îți mai dă și altul. Gingie Dacă ai roșață* la gingii sau năjit*, ia un fir de lînă roșie, udă-l, dă-l prin sare și freacă-te pe gingii joia și dumineca disde dimineață, pînă nu răsare soarele, apoi du-l la ră spinteni* și-l întinde să treacă peste el cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gingii joia și dumineca disde dimineață, pînă nu răsare soarele, apoi du-l la ră spinteni* și-l întinde să treacă peste el cineva. Cînd îl lași jos, zici de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o cheie în mînă. (Gh.F.C.) Cînd fetița e mică, nu-i spui Maria, ci Mica, pentru a izgoni duhurile, că ele vin numai la oameni mari. (Gh.F.C.) Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de năjit. Nălucă Dacă i se nălucește cuiva ceva și are în mînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de năjit. Nălucă Dacă i se nălucește cuiva ceva și are în mînă ceva, apoi să nu lovească cu acel lucru înaintea sa, ci înapoi, și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de năjit. Nălucă Dacă i se nălucește cuiva ceva și are în mînă ceva, apoi să nu lovească cu acel lucru înaintea sa, ci înapoi, și se mîntuie de năluca cea rea. Năpastă După ce s-a spălat, nu se șterge cu mîneca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În iarna anului 1881,... mai mulți din orășeni ne întâlneam la dugheana lui Penea Bulgaru din Ciurchi... În fundul odăiei crâșmei pe un cuptor era o babă de la țară. Creangă auzind-o gemând... grozav, o întrebă ce are. Sânt bolnavă de năjit și nu am liniște deloc, mă doare trupul, vai de mine... Taci, mămucă dragă, lasă că te descânt eu și o să vezi cum are să-ți treacă îndată... Creangă repide înșfacă o ulcică, o umple cu apă, pune doi cărbuni aprinși
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
vecină, că m-a readus la viață. Tata s-a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și mai puțin eficientă? Dacă da, i-aș fi recunoscător autorului articolului cu titlu atât de jucăuș, "Limba lui Ungureanu", să-mi traducă pe loc, fără dicționar, sensul următoarelor cuvinte, nemurite de pana "basarabenilor" Ion Creangă și Sadoveanu: "răzlog", "opsŕs", "năjit", "chiclŕz", "evghenist" și - că tot ne dăm virtuozi într-ale Albionului - "anglěe".
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
de țuică sau tot felul de obiecte casnice. Țigăncile ghiceau fetelor dornice de măritat, citindu-le în cărți, în bobi sau în ghioc trecutul, prezentul și viitorul. Ghicitoarele își asigurau clientele că pot dezlega pricini, lega ibovnicii, descânta de urât, năjit sau puteau profera blesteme împotriva duhurilor necurate. Din aceste servicii, veneau în șatră rachiul și vinul, carnea și pâinea, mălaiul, ouăle și slănina în desagii purtați cu greu de către țigăncile de toate vârstele. * Iorgu Stănescu se gândi să mai stea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fierte. Inhalații cu aburi rezultați din fierberea semințelor de măselariță sau de cânepă, cu fum de măselariță puse pe jar. Legători la gât cu nisip fierbinte, cărămidă pisată fierbinte, huște calde și sare. AFECȚIUNILE URECHILOR Tratamente populare În caz de năjit, afecțiune a urechilor datorată curentului de aer rece și manifestată prin dureri acute, Înțepături, pocnituri În timpane, scurgeri din urechi, febră, dureri de cap și amețeli, În medicina populară, se foloseau tratamente diverse În funcție de gravitatea bolii. În faza incipientă: spălături
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pasăre de curte. Vâjâielile și țiuitul din urechi era tratat cu picături din suc de ceapă, de ulei de migdale, sau prin spălături cu fierturi din flori de mușețel și din planta boașele popii. SURDITATE Pentru otită cu guturai (de năjit), Într-o ceapă scobită, se pun râme spălate În vin alb. Se Înfășoara ceapa În câlți și se pune la copt, În spuză. Când s-a copt bine, ceapa se scoate din sobă sau din cuptor, iar lichidul se picură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe măsele clei de plop sau tutun la măselele găunoase. Când se umflă gura din pricina măselelor, pui la falcă o legătură de sâmburi de măsline pisați. Miros de gură: te speli În gură cu ceai de tarhon sau sacna ? calului. Năjit (durere de urechi): se afumă urechile cu sămânță de cânepă. Negi: se ung cu lapte de ceapă sau cu saramură În care s-a stors zeamă de lămâie. Iei o creangă de măceș, o cioplești În 4 muchii, o Înfirbânți
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lapte dulce cu untură de gâscă. Bei ceai de tărâțe de grâu, de floare de tei, de romaniță, de sunătoare, de coji de nucă. Tragi În piept fum de busuioc aprins. Bei lapte de măgăriță. Urzicare: te freci cu boz. Năjit (otită, alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche usturoi pisat sau să bagi o măslină În urechea bolnavă. Alt leac: râme spălate, cu vin alb, să le pui Într-o ceapă scobită, Învelită În câlți uzi, să se coacă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a stabilit bine și exact terminologia tuturor bolilor, În funcție de cauzele apariției, evoluției și starea lor patologică. Cu câteva excepții Însă, când numele unor afecțiuni diferă de la o regiune la alta sau aceiași denumire este atribuită la două boli diferite: cazul năjitului, de exemplu, prin care se Înțelege otita și durerile de urechi În general, În cea mai mare parte a țării, În timp ce În Maramureș și Muscel, prin năjit se Înțelege gingivita și chiar afecțiunile stomatologice. I. BOLILE ORGANELOR RESPIRATORII 1. Bolile
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
regiune la alta sau aceiași denumire este atribuită la două boli diferite: cazul năjitului, de exemplu, prin care se Înțelege otita și durerile de urechi În general, În cea mai mare parte a țării, În timp ce În Maramureș și Muscel, prin năjit se Înțelege gingivita și chiar afecțiunile stomatologice. I. BOLILE ORGANELOR RESPIRATORII 1. Bolile nasului: Coriză: guturai, gutunar, troahnă, troană, suhărie (În Moldova), buduhală (județele Prahova, Brăila), budihoală (județul Vaslui), cataroi (Bucovina). Epistaxis: curgere de sânge din nas. 2. Bolile gâtului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apă, boală de apă. Scrofuloză: jolnă, scrofuri. Scorbut: studeniță. Cașexie: rast. Gută: podagră. Reumatism articular: mâlcoviță, mărcoviță. Reumatism poliarticular acut: Întâmpinat, Întâmpinătură, Întuchinătură. III. BOLILE APARATULUI DIGESTIV 1. Bolile gurii: Abces alveolar: abubă. Stomatită: studeniță (la copii), pleșniță, mărgăritărel. Gingivită: năjit. Afte: gurar, plesne, pojană, pușchea, acrum. Ranulă: broscuță, broască sub limbă. 5. Bolile de stomac și de intestine: Diaree: urdinare, pântecare, pântecărie, pânticăraie, treapăd, trepădare, cufureală, coliți, pârțuică, mânce-l coca (Transilvania), descuiet, spurcat. Colici intestinale: izdat, surdumași, matrice (la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]