33 matches
-
Cu strălucirea lor rotundă// Ca fulgerarea din secundă// Când sufletul plecat în sus/ Cu însemnări luate-nseamă/ Din când în când, cu-aceeași teamă,// Când soarele-n nehotărâre/ Trece mereu ca o târâre/ Pe bolta cerului ce are/ Și coborâre și-nălțare...// Atunci întreb: “Cine m-anină,/ Firavă sfoară de lumină,/ La oiștea din Carul Mare,/ Pereche Stelei Călătoare?” (Steaua călătoare) Iubirea intră și ea în rezonanță cu întreg Universul: “Prin aerul de zgură, cu străluciri stelare,/ Doi îngeri duc pe aripi
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
ea avem o dorință arzătoare de izbândă. Când timpurile oarbe Uitând de-a noastră torță Dorind să se afirme Reprimă a noastră forță Atunci să știi, Dio ,că ne rămâne Gândul și inima prin stele. Voind ca să arate Idee de-nălțare . Prin Orizont de timpuri noi vom Rămâne veșnic mai tari decât granitul Eterni în astă lume așa cum am dorit Lăsând în urma noastră un dor ne prețuit! 74. Amintiri personalizate : STRĂTEANU VIOREL La începutul micei mele "lucrări", n-am să-ți
DEŞERTUL DE CATIFEA (71-74) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363897_a_365226]
-
și-a ales Ierusalimul pentru Marele-mpărat Muntele Sion și munții unde Domnul s-a rugat și-a plâns Într-o zi se vor umplea de rouă și de roade doar de strâns. Munții lui Israel, munți de fericire și ’nălțare, lupte și izbânzi Moștenirea celor care-n luptă și-ncercare au fost blânzi... Domnul vine, pașii Lui se-aud cum sfarmă pietrele-arzând Fericit va fi poporul ce veghează și trăiește așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
a iubirii, Si odele lui Voiculescu, mântuirii, Si mucegaiul lui Arghezi din Baudelaire... Ah, binele și răul lui Voltaire! Dacă se mai vedea lumină în Stănescu Și deseori în cel ce-a fost Marin Sorescu, Tot ce-am numit vreodată nălțare și lirism, S-a stins contemporan, în cel mai crud cinism. Ați împușcat piciorul metric, șchiopătează O poezie, azi aflată-n metastaza, Și văd cum ritmul versului se duce, Dintr-un condei, punându-i poeziei cruce. * Se pare că-i
SUNTEM IAR EPIGONI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350013_a_351342]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > E TOAMNA ASTA Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului pictor: Mihai Olteanu E toamna asta o-nălțare spre ale cerului culori În inimă, doar viață are, și-n minte aripi pân’ la nori E toamna asta primăvara în care m-am născut opac Mi-a amorțit în gând chitara sculpatată-n frunza de copac E toamna asta infinitul
E TOAMNA ASTA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366186_a_367515]
-
cu sori peste sufletul meu./ O fi departe, aproape, acel Dumnezeu?//...// Aud lebăda/ în roșul amurg -/ cântecul trecerii/ de pe urmă./ Cocorii străpung văzduhul de nea,/ fiarele urlă și scurmă./ Nu deslușesc fereastra,/ e troienită de vis,/ Veni-va curând și-nălțarea -/ori,/ poate, căderea-n abis?/ Aproape,/ departe,/ aproape,/ lebăda cântă mereu./ Sfâșie norii cei negri/ un obosit,/ prea bătrân,/ curcubeu.// Și totuși nige,/ ninge cu sori/ peste sufletul meu.” Pasărea Phoenix este „verticală nălucă/ spre nemărginire”, în glasul cerbului se
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
e floare-albastră a iubirii, Și odele lui Voiculescu, mântuirii, Și mucegaiul lui Arghezi din Baudelaire... Ah, binele și răul lui Voltaire! Se mai vedea lumină în Stănescu Și câteodată-n cel ce-a fost Sorescu, Tot ce-am numit vreodată nălțare și lirism, S-a stins contemporan, în cel mai crud cinism. Ați împușcat piciorul metric, șchiopătează O poezie, azi aflată-n metastază, Și văd cum ritmul versului se duce, Dintr-un condei, punându-i poeziei cruce. * Se pare că-i
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
de tristeți sufletești e trăirea-n sărbătoare, când nu ai cui să dăruiești de 8 Martie, o floare! Femeia însingurată, de-ar avea bani și avere, vitregită e de soartă când nu are mângâiere! Că-i prilej de bucurie si-nălțare sufletească, sărbătoarea-n armonie, prin trăirea pământească! 8 Martie Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI Prin rânduială creștină, în primăveri se așteaptă Sfinții Mucenici să vină cu tradiție păstrată. Din făină se frământă
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
Cu-n singur scop, să Te slăvesc pe Tine. Sunt doar un om, dar când privesc zenitul, Văd timpul care nu are hotare, Ating prin crezul meu chiar infinitul, Căci Tatăl Sfânt, Yehova-Preaiubitul, Mi-a pus în suflet dorul de-nălțare. Sunt doar un om, ce binecuvântare! Sunt limitat în spațiu-timp o vreme, Dar conștient de-o viață viitoare, De-o veșnicie plină de grandoare, Pot să zâmbesc, chiar dacă trupul geme. Și doar ca om pot să-nțeleg lucrarea, Ce a
SUNT DOAR UN OM de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352948_a_354277]
-
cunosc, dar nespus mă atragi, Ce pot să vorbesc e că nespus îmi plăci! E noapte și viața asta mare și atât de grea, Ca prin ceață vrea să sfarme această stea, În 'căințe dușmănoase vor să ne piardă, Și-nălțări înstelate îndatorii vor să ceară! Referință Bibliografică: Chipul ce străluce... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1193, Anul IV, 07 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CHIPUL CE STRĂLUCE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354060_a_355389]
-
până la miez,/ până la/ inima/ incendiind/ poemul-lumină,/ iubirea/cea limpezită de tină !/ Aud lebăda/ în roșul amurg -/ cântecul trecerii/ de pe urmă./ Cocorii străpung văzduhul de nea,/ fiarele urlă/ și scurmă./ Nu deslușesc fereastra,/ e troienită de vis./ Veni-va curând și-nălțarea - ori,/ poate,/ căderea-n abis? Aproape,/ departe,/ aproape,/ lebăda cântă mereu./ Sfâșie norii cei negri/ un obosit,/ prea bătrân,/ curcubeu./ Și, totuși, ninge,/ ninge cu sori/ peste sufletul meu” (Poezia „Șah la rege”). Este o lumină creștină în acestă poezie
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
întreg bagaj de figuri de stil cunoscute, dar și unele invenții lingvistice proprii, care dau substanță și esență poeziilor. Ex. “Degere focul răimea”; Visul împlumbat în vise”; ș.a. Ca procedee stilistice, autorul folosește: metafora, repetiția, oximoronul: Ex. “Sunt aripi de-nălțare și cădere / În lunga noastră scurtă viață ... ” (Rugă fără sfîrșit - 5). “Sunt rupt în două ca o trestie la mal” - spune poetul, în lupta dintre pământesc și ceresc, eterna dispută a omului. Faptul că participă la ridicarea unui edificiu spiritual
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
Cu roua răstignită-n floare - steme Pe frunți, petale - muguri de-mplinire. Din depănarea vremilor, cuminte, De cade-arar o scamă de-ntristare Și prăvălește înspre lut, fierbinte, Sfielnic dor și-un dram de tulburare, Răscolitor, aducerile-aminte Zidesc cuvinte - trepte de ’nălțare. Se lasă înserarea peste grinduri Se lasă înserarea peste grinduri Rostogolindu-și umbrele-n amurg Ruinele trudesc prin vechiul burg Să rânduiască liniștea din turnuri În șoapte line ce spre-abisuri curg. Îmbălsămând tăcerea din adâncuri Sărută pulberi și cenuși de
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
întreg bagaj de figuri de stil cunoscute, dar și unele invenții lingvistice proprii, care dau substanță și esență poeziilor. Ex. “Degere focul răimea”; Visul împlumbat în vise”; ș.a. Ca procedee stilistice, autorul folosește: metafora, repetiția, oximoronul: Ex. “Sunt aripi de-nălțare și cădere / În lunga noastră scurtă viață ... ” (Rugă fără sfîrșit - 5). “Sunt rupt în două ca o trestie la mal” - spune poetul, în lupta dintre pământesc și ceresc, eterna dispută a omului. Faptul că participă la ridicarea unui edificiu spiritual
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
lunii - dulcea călăuză, Te-așteaptă iar cu muguri de verbină Printre mușcatele-nroșite-n glastre. Tu pribegești printre tăceri albastre, Când doar vioara plânge în surdină... IUBIRI În umbre de ceasloave prăfuite S-au risipit iubirile stelare - Brodate-n psalmi, zidire și-nălțare - Dar urme desuete, surghiunite În turle reci, lovesc în matca nopții Cu clopote de-argint bătând a vină. Străfulgerări de palidă lumină, Plângându-și armonia-n pumnii sorții Râvnesc la chinul dulce-al strălucirii Din ochi rotunzi, iviți din sânul
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > FLORI DE MĂR Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului Din cremene de rouă scântei scot pomii veseli ai lunii mai corvoadă de-nălțare albă scuturându-și visul de scumpă floare dalbă în palma prea deschisă-n lumina de soreli Din creanga stupidoasă, cu iriși de-ndrăzneală curg - în dantele moi -, culori senine parcă și inima de lemn a noastre inimi cearcă înduioșind în
FLORI DE MĂR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344064_a_345393]
-
mine puiul de cuvânt Să-l slobod peste zări în dimineață Ca o trezire-a gândului la viață Să mă iubești ca pescărușul marea Să te ador ca ochii depărtarea Să mă aștepți pe-o aripă de vânt Ca o-nălțare pură prin cuvânt! Să-ți fiu și eu din ce-s atât cât pot Iubirilor un pui de Herodot Să te păstrez cu nopți, cu tot cu zile, Gravat în alb pe suflet roșii file. **** Cenușa trandafirului Te-ai rupt din mine
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
în urmă, Te-aș asculta, căci glasul Tău regretele îmi curmă. Eu știu că drumul mi-e trasat prin mila Ta, Preasfinte, Căci sunt un fiu răscumpărat și am nouă sorginte. Și dacă-mi zici să spun ceva-nainte de-nălțare, Cu duh zdrobit Ți-aș mulțumi, pentru iubirea-Ți mare. Picioarele Ți le-aș spăla cu lacrimi nesfârșite, Căci ce-aș putea dori mai mult, în clipele-mi finite? Și dacă n-aș putea gândi, răpus de suferință, Te rog
PRIN DUHUL SFÂNT NE DAI PUTERE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374579_a_375908]
-
Stă trează-n perete și bea rânduială. * Părinte Duhovnic prea mare-i lucrarea Mă caut pe mine în locuri ciudate Nu-s visul nici boala sunt azi visătoarea Din Lumile-nalte în cer nestemate Plec tâmpla spre tine simbol de-nălțare Pământul mă cheamă să-mi mângâie fața În laț de păianjen îmi simt provocare Alerg către tine tu ești interfața. Părinte Duhovnic e camera goală În care-al meu suflet se zbate-ntre ziduri Mă poartă-n lumină mă poartă
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
meu suflet se zbate-ntre ziduri Mă poartă-n lumină mă poartă-n sfială Să nu-mi las credința uitată-ntre riduri Se-apropie zorii spre altă-ncercare Pășind lângă tine o liniște cade Începe-voi rugă cu drag de-nălțare Lăsa-voi în urmă tristețile fade. * Oh Doamne credința e cât un grăunte S-ar vrea înmulțită își cere tainul Un om fără cârmă și-arată veninul Iar altul bea lacrimi în doze mărunte O Doamne te simt în adânc
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
ochiul minții, Privind în zări spre astru, Spre muze sau spre sfinții... Ce sprijinul trimit Și-l curg în vârful penei. O muza preafrumoasă Cu chipul Cosânzenei... Închide pleoapa care Se zbate peste ape, Clătind tot orizontul, Cuprinsul cât încape... Nălțări de ciocârlie, Din lanul cel de grâu ; Dansu-i o melodie În zboru-i fără frâu... Seninul o primește, Că notă muzicală, Văzduhul ce-l plutește, Cu triluri îl presoară Spărgând nemărginirea Tabloului pictat, Iar cântu-i e solirea A norului chemat. Un
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
stea, până la miez, până la inimă incendiind poemul-lumină, iubirea cea limpezita de țină! Aud lebădă în roșul amurg - cântecul trecerii de pe urma. Cocorii străpung văzduhul de nea, fiarele urlă și scurma. Nu deslușesc fereastră, e troienita de vis. Veni-va curând și-nălțarea - ori, poate, căderea-n abis? Aproape, departe KING CHESS Sun snow showers on my soul... Will that God be far away or close-by? Oh, how I wish I could split the star-like heavenly body, white and thin, to reach to
AMOR PROHIBIT / FORBIDDEN LOVE (POEME) 1 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374239_a_375568]
-
Toba din Miazănoapte o-aud. Sculați! Aud un fîsîit de flamuri înfășurîndu-se. 150 Balaurii cei din Miazănoapte armurile-și pun; Spre marea de la Răsărit se-ndreaptă far' ocol. Lucirea hamurilor de pe cai a nopții bolta o-ntinează. Să oprim nói nălțarea Regelui slăvit: dați pinteni, dați pinteni nourilor voștri-ai Morții! O, toba de la Miazănoapte, trezește-te! O, mină de fier, bate 155 Din toba de la miazănoapte! Acúm porniți în iureș! cu vitejie-ntunecați De dardele-nghețatei grindini. Întindeți iarăși arcul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
planul adîncei întocmele Cu care-și mișcă sorii. În sâmburul de ghindă E un stejar. Cum dânsul din proprii rădăcine, Din planul vieții sale ascuns în colț obscur Își crește trunchiul aspru - așa, poporul meu, În tine e puterea-ți, nălțarea-ți și pieirea-ți. Eu cred că tot ce este menit de a fi mare Să-și înnăsprească trebui superba rădăcină Prin viscole turbate, prin arșiță și-ngheț. Mai tare e-acea stâncă ce a trecut martiră Prin vijelii mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
social, de depășire a egoismului, Maiorescu identifica ș( arta, datorită acțiunii moralizatoare a acesteia. "Dacă ni se pune (ntrebare: arta (n genere ș( (n special arta dramatică are sau nu are ș( o misiune morală? contribuie ea la educarea ș( (nălțarea poporului? Noi răspundem fără șovăire: da, arta a avut totdeauna o (naltă misiune morală, ș( orice adevărată operă artistică o (ndeplinește" (Maiorescu, 1966, p. 422). Cum sublinia Lovinescu, "...se acorda, așadar, (nsăși artei o valoare critică, educatoare chiar, (n domeniul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]