4 matches
-
pe firul gândului, până în “Grădina cu pruni: Parcă mă văd cum alergam desculță / Prin iarba-nrourată ce-mi răcorea piciorul! / Eram pe-atunci decât o copiliță / Ce nu știa ce-i grija și ce-i dorul. / În cămășuța de bumbac ‘nălbit / Ce mi-o strângeam pe lângă trupul crud, / Mă așezam pe-un bulgăr înverzit, / Grădina fremătând să o aud”. Alături de imaginea copilei alergând printre pomii înfloriți, poeta vede și chipul mamei care-i cânta cu un glas neasemuit. Dorul “de pe-
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Paulina aprindeau cele două candelabre mari din salon, care luminau toată ograda, iar a doua zi, la masă, ciocneau ouă roșii cu lumea din sat». Descriind acest tablou, pare că rememorează „Paștele" lui Alecsandri. De Paști în satul vesel căsuțele 'nălbite, Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite, Pe care cocostârcii, înfipți într'un picior. Dau gâtul peste aripi tocând din ciocul lor. Un scrânciob mai la vale pe lângă ei adună Flăcăi și fete mândre ce rid cu voie bună
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau de in era „chita”, egală cu 12 bucăți. Începutul cooperativizării agriculturii, în anul 1949, a însemnat și începutul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al contorsionării vegetale: "Cu cât da să se îndrepteze, cu atât se pierdea mai mult prin niște curpeni încâlciți, prin niște viroage în care putrezeau copaci trăsniți și printre niște gropnițe din care ieșeau, cum ies oasele din stârv, rădăcini nălbite și întoarse". Peisajul terestru este reflectat, specular, de un tablou onomatopeic al elementelor dezlănțuite: "furtuna nu crăpa deloc în ploaie sănătoasă, ci se oțelea în spinarea gorunilor, crâșnea, frângea și dădea chiote. Numai niște picături mari și rare fluierau prin
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]