15 matches
-
feciori. La un astfel de argument, Florica n-avea sufletul să-și mai certe fiii. După trei zile de chin ei nu reușiseră să jumulească grâul nici de pe o jumătate de pogon. Lui Traian Ciobanu, ce se întorcea într-o nămiază de pe Burnaz, i s-a făcut milă de copiii nașului său și a băgat cositoarea în lanul lor, terminând lucrarea într-un ceas. Anul trecut, alde Barbăneagră, din cauza paiului scurt, nu putuseră folosi secerătoarea-legătoare. Din aceiași cauză nici Eugen și
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
dragul meu ! Dacă ești cuminte, nu te lasă bunica afară singur, noaptea! - Dar am auzit că lupul vine în sat și ziua... - Stai liniștit, băiatul meu! Ziua nu vine lupul! De când trăiesc în satul asta, n-am văzut lup în nămiaza mare prin sat... Cu vorbele astea, copilului îi mai veni inima la loc. Deci, se poate umbla în liniște prin sat, pe timp de zi. Merseră așa la deal, mai cu greu, mai vorbind, până se văzură aproape de culmea muntelui
PRIMA ZI LA MUNTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1482087802.html [Corola-blog/BlogPost/379959_a_381288]
-
ia adio de la iubita sa și plâng, apoi de la mumă-sa și plâng, în fine de la tot personalul piesei și plâng. Actul întîi. Actul al doilea are două scene. În cea dintâi ofițerul scrie acasă. În a doua are ziua nămiaza mare o viziune și începe un atac turcesc cu mult foc de puști și s-au mântuit. Al treilea act se petrece la ambulanța din Turnul Măgurele. Vine un soldat rănit din ale cărui vorbe se poate deduce că ofițerul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să mai fie cu putință spectacolul sută în sută de necrezut la care am fost eu însumi un actor sau un figurant norocos, acum douăzeci și cinci de ani, cînd prin grădina Sf. Gheorghe ne ațineam după o femelă în dezmăț, ziua nămiaza mare, un cîrd întreg de bărbați, și mai tinerei și mai bătrîiori, și mai spălați și mai nederetecați, dar toți vrăjiți parcă de foșnetul fustelor ei, de legănatul ei obraznic pe șolduri și de mirosurile iuți pe care le lăsa
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
acuma o mie de ani, de la munte spre ostroavele de adăpost ale Dunării; sau când, În squarul Ateneului Român, În fața mândrelor coloane ionice, În jurul grupului de bronz al Curiaților și printre straturile de flori de soi, Canna indica, scurmă, ziua nămiaza mare și În plină libertate bucolică, găinile și curcile megieșilor; sau când, În blocul cu confort modern din strada Jules Michelet 15, mă trezesc și blagoslovesc, În fiecare dimineață, cântatul cocoșilor și guițatul purceilor din fosta ogradă boierească a vecinului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cărora a Înstrăinat partea de moștenire a celor doi copii Înfiați, dar ajunși oameni cum secade până azi, când Îi Întâlnesc după patruzeci de ani; șan tajată cu fotografiile ei În pielea goală; căzută la beție cruntă și dormind ziua nămiaza mare pe mesele laboratorului dat pe mâini străine; Întreținând cu ultimele ei venituri pe un viitor profesor la Drept și priapic notoriu, care, cum se spune În altă parte, sta la masă cu falusul lui erectat lângă farfuria cu mân
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai fie cu putință spec tacolul sută În sută de necrezut, la care am fost eu Însumi un actor sau figurant norocos acum douăzeci și cinci de ani, când prin grădina Sf. Gheorghe ne ațineam după o fe melă În dezmăț, ziua nămiaza mare, un cârd Întreg de bărbați, și mai tinerei, și mai bătrâiori, și mai spălați, și mai nederetecați, dar toți vră jiți parcă de foșnetul fustelor ei, de legănatul ei obraznic pe șolduri și de mirosurile iuți pe care le
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ale noastre să se fi molipsit de relele exemple care ne dădeau ocol zilnic și din toate părțile, ci mai degrabă Îmi vine să cred, ca un moralist fără moralitate ce sunt, că această obișnuință cu spectacolul desfrâului afișat ziua nămiaza mare și ocrotit de autorități a Însemnat un antidot sau un corectiv În viața sentimentală sau sexuală a fiecăruia dintre noi, eu socotind până târziu de tot, și chiar azi, bordelul ca o instituție normală și binefăcătoare sărmanei noastre omeniri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
le Pavillon du Roi”, la rând cu celelalte clădiri, într-un regim de imediată vecinătate și perfectă egalitate imobiliară. Place Royale a devenit numaidecât centrul vieții elegante a marii aristocrații. Aici, sfidând edictul lui Richelieu, s-a bătut în duel nămiaza mare chiar sub ferestrele cardinalului, care locuia la numărul 21, trufașul tânăr Montmorency Bouteville, iluzionându-se asupra impunității pe care-și închipuia că i-ar conferi-o numele său ilustru. Dacă mai ținem seama și de faptul că scuarul putea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pe pat cu mâinile sub căpătâi și urmărea cu tot sufletul mișcările Otiliei, de alături. Îi spunea în gând tot ce nu îndrăznea să-i spună în față. Deodată, Otilia apăru în pragul ușii deschise: - Ce faci tu aici, ziua nămiaza mare? La ce te gîndești? Se așezase pe marginea patului lui Felix, înainte ca acesta să fi avut vreme să sară jos: - La ce te gîndești? La ce te gîndești?Și-i tot răsucea un nasture al hainei. Felix își
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o fi de rece piatra la vremea asta, n-are cum s-o tragă. Da simte că nu mai poate dacă nu stă oleacă jos, o doare și picioarele, o înjunghie și-i vine și-un leșin de la lingurea, e nămiaza mare, a tot colindat și mai nimica n-a băgat în gură. Poate totuși c-apare Ivona, călăreața dracului ! Călăreață a mai făcut-o mă-sa... Ce femeie ș asta, să nu-i placă să șază la casa ei, să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de pe umăr așa de rău?” „Nu știu, mamă Irinuță. Poate.. l-o lovit cineva cu toporu’ sau cu baltagu’ pe la spate, că altfel...” „Petruță, du-te și vezi de cai și vite. Or fi flămânde și însetate”... Trecuse deja de nămiază și lotrul n-a dat nici un semn de viață. Răsufla din ce în ce mai anevoie. Vinețeala se întindea văzând cu ochii. Hangița plângea mocnit, frecându-i fruntea și mâna sănătoasă... Privea la chipul lui, care încet-încet devenea pământiu. Atunci si-a apropiat urechea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
au scos pălăriile și-au suflecat mânecile cămășii și s-au spălat cum se cuvine... Când au fost gata, piranda le-a deschis ușa unei camere, poftindu-i: ― Amu sî cadi sî staț’ la masî, cî s-o făcut di nămiaza mari... Musafirii au intrat... În fața lor au descoperit o Încăpere unde se părea că s-a pregătit un ospăț regal! Piranda, care conducea tot ceremonialul, i-a imbiat: ― Pofiț’ aici În capu’ mesî, ca sî ni stei pețâtorii... La celălalt
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe unde curge o apă; destin = soartă, viitor; trofeu = pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
hrănește din cadavrul animalului mort și-i cresc penele și aripile; apoi când ajunge puternic, ia cuibul acela în care sunt oasele premergătorului ei și, purtându-le pe acestea, zboară din Arabia până în Egipt, în orașul numit Heliopolis. Și ziua, nămiaza mare, în văzul tuturora, zboară la altarul soarelui și pune cuibul cu oasele acolo și apoi se întoarce înapoi. Preoții cercetează cronicile și găsesc că pasărea a venit la plinirea a cinci sute de ani. Mai putem socoti oare mare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]