76 matches
-
Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită și de
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
cânte sau să-i recite, după obiceiurile străvechi, transmise de la o generație la alta. Dumitru Sinu, în retrospectiva făcută asupra vieții satului natal își amintea cum la nunți, de exemplu, femeile descântau și de cele mai multe ori ținta cimiliturilor lor era nănașul ori soacra: Faceți-mi o țâr’ de drum, / Să mă duc la domnu’ nun, / Să-i sucesc mustățile, / Să-i placă nevestele, / Să-i sucesc mustața bine, / Să mă placă și pe mine, sau alt descântec, de data aceasta pentru
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
fără scut și la răsărit de soare să-mi iasă mândra-n cărare și la răsărit de lună, țuc-o, doamne, pe nebună ! că din zori pân’la chindie așa dragă mi-a fost mie... doamne, nu mă adormi, că nănaș ție ti-oi fi, și de-o fi să fie-așa, florile m-or năpădi, păsările m-or nunti, teiul se va legăna, floarea își va scutura peste umbrulița mea, frunza-n dungă mi-o cânta: cetioară, dragule, acolo sus
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407570513.html [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
Baia Mare, în cadrul căruia au evoluat și soliștii vocali Ioana Chimbriș, Ileana Bumbar, Marioara Galbunea și instrumentiștii: Marin Mureșan, Dumitru Dobrican, au interpretat cântece, au executat dansuri și au îmbrăcat costume populare de pe tot cuprinsul țării. Grupul de umoriști „Vaida și nănașii”, alcătuit din Marcel Mureșan, profesor de fizică la Liceul din Jibou și Liviu Petric, directorul Casei de Cultură din Jibou, au adus pe scenă hazul de necaz, exprimat cu vigoare și inteligență. Maramureșenii vor să-și păstreze colțul lor de
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
un poet sensibil, cu o delicatețe extraordinară în exprimarea sentimentelor sale (Nuntă în cer): Atrasă ca un flutur de Lumina sfântă/ Te-ai dus în ceruri să-ți gătești dalbă cunună,/ Să te prezinți smerit, mireasă pentru nuntă,/ Cu îngerii nănași ținându-te de mână. Cu certitudine, versurile frumos alcătuite, dragostea cu care poetul împărtășește trăirile, vor acapara cititorul pe o poiană plină de soare, o lectură plăcută și aureolată de învățăminte. Lăsăm cititorului avizat de poezie plăcerea descoperirii glăsuirii din
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1413700138.html [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
ciucuri de boarbafir Iar la masă cine șade, Hoi lerui, Doamne! Iar la masă cine șade? La întâiul colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade Bunul Dumnezeu! La al doilea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade Ioan, Sfântul Ioan, Nănașul lui Dumnezeu, Hoi lerui, Doamne! Nănașul lui Dumnezeu! La al treilea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade bătrânul Crăciun! La al patrulea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade gazda acești domni buni Și mi-și bea și mi-
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
cine șade, Hoi lerui, Doamne! Iar la masă cine șade? La întâiul colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade Bunul Dumnezeu! La al doilea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade Ioan, Sfântul Ioan, Nănașul lui Dumnezeu, Hoi lerui, Doamne! Nănașul lui Dumnezeu! La al treilea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade bătrânul Crăciun! La al patrulea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade gazda acești domni buni Și mi-și bea și mi-și petrec Hoi lerui, Doamne! Și
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Și închină dintr-un pahar, Dintr-un pahar galben de aur Hoi lerui, Doamne! Ce mi-l țin de oaspeți buni, Oaspeți buni, oameni bătrâni Hoi lerui, Doamne! Cum e Bunul Dumnezeu Și cu Ioan, Sfântul Ioan Hoi lerui, Doamne! Nănașul lui Dumnezeu Și cu bătrânul Crăciun Hoi lerui, Doamne! Și cu gazda acești domni buni, Sus în vestea lui Hristos, Hoi lerui, Doamne! Să-mi fiți domni buni sănătoși! După o scurtă pauză grupul colindă gazdele, soțul și soția, după ce
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
pâine, puțină hrană... (avea pe ea totuși o blană ... Tu, șefule, te-ai descurcat de când te știu, și ai dispus ... , te-ai îngrijit, nu te-ai uzat, ai fost zgârcit și chibzuit, nu te-ai zbârcit căci nu ai abuzat ... Nănașul La Fontaine te-a menajat pe creanga ta de sus din fabula-poveste ... Alura (de sfrijit) tot tânără îți este, tot sănătos la ten, tot strălucite penele și bărbătoase venele la ghearele-ți vânjoase cărând poveri gustoase (aluzii la mult râvnitul
RETROFABULĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Retrofabula_romeo_tarhon_1327560848.html [Corola-blog/BlogPost/360571_a_361900]
-
și oftează / În timp ce pe cherșin se-așează. Nu știu, cherșinul a crăpat / Sau lupul o fi strănutat Când să se-așeze a voit, / Căci numai ce l-a auzit Pe iedul mijlociu cum spune: / „Să ai noroc și toate bune, Nănașule! Să ai de toate! / Hai la mulți ani și sănătate!” Dacă spinarea l-a mâncat / Sau de păcatul l-a-ndemnat, Nimeni nu știe, negreșit. Poate așa i-a fost sortit, Ca astfel lupul să-l găsească. / Când început-a să vorbească
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
de păcatul l-a-ndemnat, Nimeni nu știe, negreșit. Poate așa i-a fost sortit, Ca astfel lupul să-l găsească. / Când început-a să vorbească, Lupul îndată a ghicit / Că este sub cherșin pitit. „Ei? Ghidi, ghidi! Aici ești? Hai la nănașul! Te codești? Hai să te văd cât ai crescut, / Că de mult timp nu te-am văzut!” Lupul apoi a ridicat / Cherșinul și l-a înhățat Pe bietul ied, nenorocit. / Apoi, cu poftă l-anghițit Lingându-și botul cu plăcere. / „Pe
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
horn, și ușa a trântit, Trăgând zăvorul. S-a uitat / Apoi în jur, înspăimântat, Plângându-i pe ceilați doi frați, / Care au fost de lup mâncați. „Vai! Dragii frățiori ai mei! De nu s-ar fi-nduplecat ei Ca să deschidă ușa-ndat’, / Nănașul nu i-ar fi mâncat! Vai ce necaz! De bună seamă, / Nimic nu știe biata mamă! Ce-a zice când are să vină?” / Iedul simți cum că leșină De-atâta plâns și tânguit. / În urmă, capra a venit De la pădure, încărcată
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Și-atunci? Haide, vorbește-odată!” - Îl îndemna capra mereu. / „Atunci, în horn m-am ascuns eu, Iar mijlociul sub cherșin. / Cel mare-atunci, de sine plin, Merge la ușă, după care / Trage zăvorul cela mare.” „Și-atunci, ce s-a mai întâmplat?” / „Nănașul - lupul - a intrat În casă-ndată! Vezi matale? / E chiar cumătrul dumitale!” „Cine? Tocmai cumătrul meu, / Cel care s-a jurat mereu Pe părul său că niciodat’ / Copiii nu-mi va fi speriat?” „Mămucă, vezi și pe pereți, / Cum i-
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
barghinoc” (rozmarin), iar „stegașii” (băieții de onoare) aduc: „bota”‚ „zurgălauăle” („țurgalauă”) - clopoței, verdeață și câteva cuie. Din rândul drujbelor, mireasa desemnează „drujba cea mare”, iar mirele pe „stegașul cel mare”. Ei vor conduce întreg ritualul nunții: cusutul steagului, mersul după nănași, ducerea miresei la biserică etc. Se lucrează colectiv atât la casa miresei cât și la casa mirelui: vinerea (în ajunul nunții), după masă, drujbele se adună la casa miresei și își pregătesc podoabele pentru steag, iar stegașii se adună la
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
pe hol. După câtva timp am înțeles că nici un miracol nu mai era posibil. Timpul se oprise în loc. Inima-mi bătea năvalnic. Sângele-mi zvâcnea la tâmple. Întreaga ființă gemea în adâncuri, neputincioasă. Bițu fratele și prietenul cel mai apropiat, nănașul în seama căruia fusesem lăsat, specialistul în drumuri și poduri, care vreme de patru decenii fusese implicat în realizarea și modernizarea întregii rețele rutiere din sudul Bucovinei, într-o viziune nouă, ființa cea mai dragă, care pentru mine însemna prelungirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de versurile vornicului. În semn de recunoștință, mirii dau nașilor „colacii”. Într-o covată se pune făină albă, zahăr, ulei, sare, colaci, prosoape și pânză, din care nașii își vor face haine, zicând: „Bună vreme, bună vreme La dumnevoastră cinstiți nănași! Noi finii, nu v- aducem parale, Ci ne arătăm cu colaci Foarte buni și frumușei, Colăcei de grâu frumos Să vă fie de folos Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bolile, fertilizează femeile. Copilul apare Într-o poveste În urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel fabricat. La trei ani devine flăcău și Își cere darul de la nănaș, o vacă neagră. În Fata mamei mărei, o babă care locuia singură Într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a Îmbrăcat-o și a așezat-o la fereastră, zicându i . Un fecior de Împărat i-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Pomul acesta se pune pe dinaintea nunilor și Însemnează că atât Însurățeii cât si familia lor să aibă pe cealaltă lume un pom sub care să se poată odihni. După ce s-a Închinat pomul și după ce nuntașii au jucat În jurul lui, nănașul Începe a-l scutura, adică a-l Împărți Între aceia pe care Îi află el demni, de regulă Însă Între neamuri. Mărul este prezent În multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate În mere de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la opt boi. De aici alaiul pleca după mire pocnind din pistoale și chiuind. La casa mirelui poarta era Încuiată și până ce starostele nu dădea vinars, nu i se deschidea poarta. Apoi urma un dialog versificat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că marea revelație a momentului a fost Portretul domnișoarei T. Flondor din Comănești, nașa pictorului - „deși credem noi... se poate să-i fi fost și fină..., fină în sensul folclorului nostru, adică: Lelea albă cum îi cașu Se iubește cu nănașu”... „Eminescu și folclorul”, studiul lui Aurel Vasiliu este interesant și pentru că aduce în primplan și valorifică amintirile lui Stefanelli, coleg de școală și studenție cu cel care ne-a lăsat să înțelegem „Continuități bucovinene la Viena”. Cât privește Eudoxiu Hurmuzachi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
jos. Moș Mihai tace. Îi este frică. Dacă cinu' Costică chiar nu poate să-l scoată? Georgică a coborît la Darabani și acum n-are cu cine să mai vorbească. La Dorohoi deșartă papornița în bucătăria lui cinu' Costică. Lasă, nănașule, că te scot eu cumva, îl asigură finul. Moșul a fost impresionat de judecător. Ce om de treabă! Ce frumos vorbea! Du-te acasă, moșule! O să primești acasă tot ce trebuie. În autobuz moșul iar vorbește. Mare om cinu' Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație lungă. Când tinerii plecau la cununie, ca și în prezent, se făcea "iertăciunea" de cineva care știa bine versurile. Lui i se dădea o năframă și un pahar de rachiu sau vin. Nașa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Dimensiunea cosmică a evenimentului, proprie mentalului românesc, este cerută de mireasă ca ultimă probă a abilităților pețitorului și, în același timp, ca certificare a moralității care nu tulbură ordinea universului: „Eu atuncea mi-oi veni,/ Când tu mie mi’aduce:/ Nănaș mare -/ Sfântu Soare;/ Nănașă -/ Găinușa,/ Găinușa maheșa;/ Și fetele -/ Stelele;/ Ficiorii -/ Luceferii!”. Viziune familiară din Miorița, cântecele ritual-ceremoniale și bocetele, antropomorfismul aștrilor făcuți părtași la gesturile umane prin roluri bine delimitate în procesul nupțial pun în permanentă relație omul arhaic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau să cheme preotul acasă ca să-i citească slujba de molitvă și să primească în acest fel slobozenia sau dezlegarea, intrând astfel în rândul celorlalte femei, având dreptul să facă treburi ce-i fuseseră interzise până acuma. În acest timp nănașii, cum li se spune pe la noi celor ce i-au cununat cândva pe părinții pruncului, se îngrijesc de tot ritualul ce se obișnuiește a se înfăptui cu ocazia botezului. Adică nănașa vine în ziua programată înfăptuirii tainei botezului, îl îmbracă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]