76 matches
-
finii dumitale! Acuma-mi pare bine că i-am cununat... DUMITRAȘ: Apoi am știut eu la cine m-am prins naș... (strigă) Fină Ilincă, oare s-ar mai găsi pe undeva o oală nouă și plină? ILINCA (din culise): Îndată, nănașule, se poate?! (vine din dreapta cu o oală, toarnă celor doi.) NIȚĂ: Lasă oala aici... ILINCA: O las, părinte. Când mai aveți trebuință de ceva, chemați-mă. Îndată-i gata și mâncarea. (iese grăbită) NIȚĂ: Sanatate, dom' șef! DUMITRAȘ: Noroc, părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cât cele mai mici smochine de la trapeza din mijlocul Raiului, care-mi pare cum nu se poate mai rău că n-am cum îți trimite și sfinției tale măcar câteva, să le cunoști gustul. Și ne bucurăm aici cu toții, și nănașul Dumitraș e om șugubăț, și Rada, și Safta, și Luța, și Fira m-au rugat să-ți spun că vă așteaptă pe toți de pe-acolo să poftiți pe la noi. Iară acuma mă grăbesc, că-i gata masa... CORTINA ÎNTOARCEREA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mă aibă la pat, escrocul dracului mi-a promis că mă va lua tot fuga de nevastă. Da. Norocul lui, porumbeilor, a fost că, chiar și lipsită de șmecheria femeilor versate, n-am rămas gravidă. De rămâneam, își găsea el nănașul cu mine. Escroc sentimental ce e! 7. Pentru amândoi, dar mai ales pentru Iozefina, această veste fusese un mare șoc. Iozefina nu mai avea de-a dreptul, cuvinte. Nu mai putea vorbi. Nu se mai putea ridica de pe scaun. Obrajii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
emis aprobarea și s-ar fi tradus oficial din limba ungurească a statului În româna Bisericii greco-catolice, răstimpul bu clucaș de o lună ar fi trecut de mai multe ori, iar apoi, nunta era deja rînduită peste o săptămînă, cu nănași aleși, cu nuntași poftiți, cu muzicanți tocmiți. Preotul a hotărît să țină de ochii lumii o scurtă slujbă, nu de cununie, ci de bine cuvîntare cu sănătate și de Întărire a credinței pentru cei puțini de față, Însurățeii, părinții lor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu nuntași poftiți, cu muzicanți tocmiți. Preotul a hotărît să țină de ochii lumii o scurtă slujbă, nu de cununie, ci de bine cuvîntare cu sănătate și de Întărire a credinței pentru cei puțini de față, Însurățeii, părinții lor și nănașii, ca peste o lună, sub cuvînt că vor păstra taina cu toții, să-i cunune pe cei doi cu adevărat. PÎnă atunci Însă, sub jurămînt, tinerilor le era oprit să se atingă unul de altul. — Tu, fată, pînă la vreme, Îi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că nu vă merge cu un poslușnic superior ca mine, care am venit cu Tudor Vladimirescu, mă! Eu vă lichidez pe toți! Eu vă scot toți dinții și măselele din gură. Eu îs dictatura proletarului aici în zonă! Eu îs nănașul vostru! și a schițat un prim gest ce sugera intenția de a-și elibera de la centură câteva obiecte din dotare. Pentru început a scos la vedere doar nagaica amenințătoare... Îngroziți, oamenii aceștia cu nume românești, au început să se disculpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ce dai, De unde ești și unde stai Te văd malac și cam plăvan Oi fi vre-un neam de Corsican? - Sunt Mondial, și sunt oltean Și am parai. Așa că spune cum îi vrei, În Euroi, Dolari sau Lei ? Te pui nănaș la puradel Să-l ții în brațe, doar nițel Și după ce-l lași jos pe el Pe mine să mă iei. - Nepotul eu ți-l creștinez, Că-i mic, și n-o să mă forțez Dar nu știu, tu ești mult
ÎNREGISTRĂRI MIRCEA BĂSESCU. Vezi parodia care face înconjurul internetului din România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29039_a_30364]
-
un poet sensibil, cu o delicatețe extraordinară în exprimarea sentimentelor sale (Nuntă în cer): Atrasă ca un flutur de Lumina sfântă/ Te-ai dus în ceruri să-ți gătești dalbă cunună,/ Să te prezinți smerit, mireasă pentru nuntă,/ Cu îngerii nănași ținându-te de mână. Cu certitudine, versurile frumos alcătuite, dragostea cu care poetul împărtășește trăirile, vor acapara cititorul pe o poiană plină de soare, o lectură plăcută și aureolată de învățăminte. Lăsăm cititorului avizat de poezie plăcerea descoperirii glăsuirii din
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
și oftează / În timp ce pe cherșin se-așează. Nu știu, cherșinul a crăpat / Sau lupul o fi strănutat Când să se-așeze a voit, / Căci numai ce l-a auzit Pe iedul mijlociu cum spune: / „Să ai noroc și toate bune, Nănașule! Să ai de toate! / Hai la mulți ani și sănătate!” Dacă spinarea l-a mâncat / Sau de păcatul l-a-ndemnat, Nimeni nu știe, negreșit. Poate așa i-a fost sortit, Ca astfel lupul să-l găsească. / Când început-a să vorbească
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
de păcatul l-a-ndemnat, Nimeni nu știe, negreșit. Poate așa i-a fost sortit, Ca astfel lupul să-l găsească. / Când început-a să vorbească, Lupul îndată a ghicit / Că este sub cherșin pitit. „Ei? Ghidi, ghidi! Aici ești? Hai la nănașul! Te codești? Hai să te văd cât ai crescut, / Că de mult timp nu te-am văzut!” Lupul apoi a ridicat / Cherșinul și l-a înhățat Pe bietul ied, nenorocit. / Apoi, cu poftă l-anghițit Lingându-și botul cu plăcere. / „Pe
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
horn, și ușa a trântit, Trăgând zăvorul. S-a uitat / Apoi în jur, înspăimântat, Plângându-i pe ceilați doi frați, / Care au fost de lup mâncați. „Vai! Dragii frățiori ai mei! De nu s-ar fi-nduplecat ei Ca să deschidă ușa-ndat’, / Nănașul nu i-ar fi mâncat! Vai ce necaz! De bună seamă, / Nimic nu știe biata mamă! Ce-a zice când are să vină?” / Iedul simți cum că leșină De-atâta plâns și tânguit. / În urmă, capra a venit De la pădure, încărcată
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Și-atunci? Haide, vorbește-odată!” - Îl îndemna capra mereu. / „Atunci, în horn m-am ascuns eu, Iar mijlociul sub cherșin. / Cel mare-atunci, de sine plin, Merge la ușă, după care / Trage zăvorul cela mare.” „Și-atunci, ce s-a mai întâmplat?” / „Nănașul - lupul - a intrat În casă-ndată! Vezi matale? / E chiar cumătrul dumitale!” „Cine? Tocmai cumătrul meu, / Cel care s-a jurat mereu Pe părul său că niciodat’ / Copiii nu-mi va fi speriat?” „Mămucă, vezi și pe pereți, / Cum i-
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită și de
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
ciucuri de boarbafir Iar la masă cine șade, Hoi lerui, Doamne! Iar la masă cine șade? La întâiul colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade Bunul Dumnezeu! La al doilea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade Ioan, Sfântul Ioan, Nănașul lui Dumnezeu, Hoi lerui, Doamne! Nănașul lui Dumnezeu! La al treilea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade bătrânul Crăciun! La al patrulea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade gazda acești domni buni Și mi-și bea și mi-
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
cine șade, Hoi lerui, Doamne! Iar la masă cine șade? La întâiul colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade Bunul Dumnezeu! La al doilea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade Ioan, Sfântul Ioan, Nănașul lui Dumnezeu, Hoi lerui, Doamne! Nănașul lui Dumnezeu! La al treilea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade bătrânul Crăciun! La al patrulea colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade gazda acești domni buni Și mi-și bea și mi-și petrec Hoi lerui, Doamne! Și
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Și închină dintr-un pahar, Dintr-un pahar galben de aur Hoi lerui, Doamne! Ce mi-l țin de oaspeți buni, Oaspeți buni, oameni bătrâni Hoi lerui, Doamne! Cum e Bunul Dumnezeu Și cu Ioan, Sfântul Ioan Hoi lerui, Doamne! Nănașul lui Dumnezeu Și cu bătrânul Crăciun Hoi lerui, Doamne! Și cu gazda acești domni buni, Sus în vestea lui Hristos, Hoi lerui, Doamne! Să-mi fiți domni buni sănătoși! După o scurtă pauză grupul colindă gazdele, soțul și soția, după ce
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
fără scut și la răsărit de soare să-mi iasă mândra-n cărare și la răsărit de lună, țuc-o, doamne, pe nebună ! că din zori pân’la chindie așa dragă mi-a fost mie... doamne, nu mă adormi, că nănaș ție ti-oi fi, și de-o fi să fie-așa, florile m-or năpădi, păsările m-or nunti, teiul se va legăna, floarea își va scutura peste umbrulița mea, frunza-n dungă mi-o cânta: cetioară, dragule, acolo sus
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
cânte sau să-i recite, după obiceiurile străvechi, transmise de la o generație la alta. Dumitru Sinu, în retrospectiva făcută asupra vieții satului natal își amintea cum la nunți, de exemplu, femeile descântau și de cele mai multe ori ținta cimiliturilor lor era nănașul ori soacra: Faceți-mi o țâr’ de drum, / Să mă duc la domnu’ nun, / Să-i sucesc mustățile, / Să-i placă nevestele, / Să-i sucesc mustața bine, / Să mă placă și pe mine, sau alt descântec, de data aceasta pentru
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
pâine, puțină hrană... (avea pe ea totuși o blană ... Tu, șefule, te-ai descurcat de când te știu, și ai dispus ... , te-ai îngrijit, nu te-ai uzat, ai fost zgârcit și chibzuit, nu te-ai zbârcit căci nu ai abuzat ... Nănașul La Fontaine te-a menajat pe creanga ta de sus din fabula-poveste ... Alura (de sfrijit) tot tânără îți este, tot sănătos la ten, tot strălucite penele și bărbătoase venele la ghearele-ți vânjoase cărând poveri gustoase (aluzii la mult râvnitul
RETROFABULĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360571_a_361900]
-
Baia Mare, în cadrul căruia au evoluat și soliștii vocali Ioana Chimbriș, Ileana Bumbar, Marioara Galbunea și instrumentiștii: Marin Mureșan, Dumitru Dobrican, au interpretat cântece, au executat dansuri și au îmbrăcat costume populare de pe tot cuprinsul țării. Grupul de umoriști „Vaida și nănașii”, alcătuit din Marcel Mureșan, profesor de fizică la Liceul din Jibou și Liviu Petric, directorul Casei de Cultură din Jibou, au adus pe scenă hazul de necaz, exprimat cu vigoare și inteligență. Maramureșenii vor să-și păstreze colțul lor de
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
anonim imaginează o catastrofă de proporții cosmice. Ca un laitmotiv apare în multe variante descrierea podului („pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod de-argint / preste pământ, / pod de ceară / preste țară”). Imaginea nunții („Sfântul Soare, nănaș mare, / sfânta Lună, mare nună, / stelele drușcuțele, / luceferii vătăjeii”) este prezentă și în Miorița. Astăzi balada Soarele și Luna se întâlnește mai rar. Ea circulă mai mult fragmentar, observându-se tendința trecerii spre o altă categorie tematică, cea a baladei
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
vorba de biv vel căpitanul Pavăl, care la 25 mai 1707 (7215) scrie într-un zapis: „am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor”. Căpitanul primise acea vie „de la nănași” și o dăruiește mănăstirii „pentru sufletele părinților,... și nănașilor și ale noastre”. Numai că se găsește cineva care să încerce a răsturna toată binefacerea căpitanului „Pavăl” cu dosul în sus. Așa că la 18 martie 1708 (7216) vodă Mihai Racoviță spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai 1707 (7215) scrie într-un zapis: „am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor”. Căpitanul primise acea vie „de la nănași” și o dăruiește mănăstirii „pentru sufletele părinților,... și nănașilor și ale noastre”. Numai că se găsește cineva care să încerce a răsturna toată binefacerea căpitanului „Pavăl” cu dosul în sus. Așa că la 18 martie 1708 (7216) vodă Mihai Racoviță spune: „s-au pârât de față înainte domniei mele și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Că șed în casă de zid Să mânc prefont tot plângând, Prefont acru nesărat Su picioare frământat Și cu fontul măsurat. Țipai zăbon de postav Luai patrăntaș cu prav, Țipai zăbonaș cu bumbi Luai patruntaș cu plumbi; Pătruntașu mi-i nănașu Și borneu taic'a meu Și pușca mi-i soră dulce, Băinetul frate - de - cruce. 188 De la Dunăre pe vale Merg trei sute de cătane, Cu un căpitan călare Și grăi cătă dubaș 219 {EminescuOpVI 220} Să bat - un dinărariu - marș
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de versurile vornicului. În semn de recunoștință, mirii dau nașilor „colacii”. Într-o covată se pune făină albă, zahăr, ulei, sare, colaci, prosoape și pânză, din care nașii își vor face haine, zicând: „Bună vreme, bună vreme La dumnevoastră cinstiți nănași! Noi finii, nu v- aducem parale, Ci ne arătăm cu colaci Foarte buni și frumușei, Colăcei de grâu frumos Să vă fie de folos Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]