10 matches
-
prioecturile nu i-s coapte" ( p. 343); Eu nu vă grăiesc din teorie,/ ci din practeca de toate zilele" ( p. 331). Regret că nu a fost urmată întrebuințarea infinitivului lung în poezie, atât de plăcută în Țiganiada: Apoi cu toții îl năpădire:/ Care de mâni, cari de picioare" ( p. 214); "Care-a sprijinire nu putură/ Năvala muntenilor iuțită" ( p. 222); Atunci numă și eu m-aș plecare" ( p. 306). Iată și delectabile sintagme: "soarte scârbeață ( p. 253); "gură vorbeață " ( p. 363); "Norocul
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
și prin interes fiecărui cetățean, avem dreptul să cerem și noi de la izraeliți. Mai este un rău. Nepăsarea, cetățenilor, a guvernelor din trecut și p-alocurea - mai cu osebire peste Milcov - o ne 'nfrînată poftă de câștig, au ajutat la năpădirea satelor de către o mulțime de străini cari n-au nici o meserie și se fac numai cîrcimari și esploatatori ai sătenilor. Avem legi care lovesc această esploatare chiar în cauza ei: opresc stabilirea în sate a acestor oameni. {EminescuOpXII 375} Găsesc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fac, în adevăr, acești confrați în sânul nostru ca să lupte contra cotropirii maghiare? Nimic. Generațiunea de azi venită de peste munți nu s-a însemnat decât prin Maiorești și Lauriani, cari ne-a scălimbat limba prin pedantismul lor și au încurajat năpădirea în țară a compatrioților lor, cari, cum am zis, uitară interesele patriei mume pentru satisfacerea nevoilor lor private. Pericolul cel mai mare amenință esistența națională a Transilvaniei prin aplicarea noii legi a instrucțiunei, și confrații noștri veniți aci de peste Carpați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
teoria contactului văzut ca o în-tâlnire de gradul III, am spune astăzi, ca o ciocnire și aromire reciprocă între două lumi diferite. Voluptatea era, în cadrul acestui model erotic, o tehnică cognitivă intensă. Momentul de apogeu era atunci când se ajungea la "năpădirea cărnii de către spirit", când corporalitatea era spiritualizată prin elementul cunoașterii absolute și constructoare. Fiind creatorul unui asemenea model erotic cognitiv, Hadrian refuzase, totuși, postura de seducător, nedorind să fie perceput ca un Don Juan avant la lettre. El înțelesese că
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
boala însă le face loc. Pe măsură ce roade din viață, absolutul înaintează. Nu e revelator că-n infinitul muzicii și-n infinitul morții se topește totul în noi, că materia își pierde marginile, că ne sfărâmăm granițele pentru a oferi întinderi năpădirii sonore și mortale? Fiecare purtăm, în grade diferite, o nostalgie a haosului - și care se exprimă în dragostea de muzică. Nu-i aceasta universul în starea pură a virtualității? Muzica este tot - minus lumea. Boala - acces involuntar al absolutului. Luciditatea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
decât oblic spre cer. Dacă ochii aveau o relație perpendiculară cu el, istoria ar fi luat altă înfățișare. Boala? O calitate de transcendență a corpului. Cât privește sufletul, el e bolnav prin simplul fapt că este. Patologia se ocupă cu năpădirile psihice în țesuturi. Nori care gândesc și care par a fi tot atât de străini de pământ ca și de cer... Ruisdael. Totul e posibil din clipa în care ai pierdut frânele timpului. Folosește-te de rațiune până mai e vreme. Este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de Dumnezeu și de neant. Fericiți sânt doar acei cărora dragostea le e un tot ce nu le dezvăluie nimic; care iubesc într-un freamăt de neștiință și perfecțiune. Din zarea lumii, Dumnezeu e tot atât de departe ca și neantul. Acea năpădire vastă și copleșitoare a anumitor dimineți, când pari a te trezi în știința ultimelor taine, într-o înfrigurare istovitoare de cunoaștere și de vedenie finală - sau acele nopți subțiate într-un violet tremurător, care ni se oferă moleșitoare și perfecte
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
obosește pe semeni și este obosit de ei. Decepțiile repetate presupun ambiții inumane. Oamenii cu adevărat triști sânt acei care, neputând răsturna totul, s-au acceptat ca ruină a idealului lor. Timpul este crucea pe care ne răstignește plictiseala. În năpădirea de farmece și-n suflul de extaz ce-mi risipește rosturile pe latura nemărginirii, scârba de mine e singurul meu stăvilar. Ce să mai fac cu atât eu? Bach e un decadent în sens ceresc. Numai așa se explică descompunerea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vis pe care-l depeni din priveliștea Absolutului, o nălucire a înstrăinării tale de toate. Cum luneci așa, pe panta rosturilor nemărginite, și prin vagi instincte trebuie să te mai ții de lume, contradicția soartei tale e mai dureroasă ca năpădirea primăverii într-un cimitir de țară. Omul e un naufragiat al Absolutului. Nu se poate înălța în acesta. Doar să se înece. Și nimic nu-l îneacă mai adânc în el decât marile oboseli, acele oboseli care deschid spațiul într-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Omul se joacă cu pisica, sau pisica se joacă cu omul? MONTAIGNE Când prima pisică binișor-binișor a urcat pe o stâncă din Paradis, a băgat în seamă toate ființele din jur. Închizându-și ochii din pricina soarelui revărsându-se prin lacoma năpădire a verdelui, își lingea labele din față, își freca urechile, își unduia coada în jur și torcea: "Ei bine, acesta se va numi 'Om', aceea, 'Femeie'. Așa se cade cu două animale dragi din grădina mea. Ele îmi vor servi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]