802 matches
-
tăios și intransigent însă cînd ceva sau cineva i se pune de-a latul sau strîmb gîndirii sale. Am văzut o parte din spectacolele sale - Unchiul Vanea, O noapte furtunoasă, Pescărușul, Neînțelegerea (la Freiburg) - din filmele sale (înghițitorul de săbii, Năpasta). L-am văzut pe 22 decembrie, în balconul revoluționarilor din C.C. , pe urmă în imaginile din zilele acelea, în diferitele guverne ce s-au succedat rapid în funcție și s-au prăbușit cam tot atît de iute. A fost director
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
Aveam să-mi duc în altă parte cîntecul meu amar. Așa cum există cîntece de pierzanie, există și o pictură de pierzanie." Acidul este mai ciudat decît o culoare. Chipul fiindu-i ars, cunoscuții nu-l mai puteau recunoaște. Dintr-o năpastă, a făcut o șansă. Schimbîndu-și înfățișarea, s-a dus la Bruges unde s-a apucat de furat. S-a dus la Anvers fără să-l știe nimeni și acolo iarăși a furat. Fura, dar încă o iubea. În chip inexplicabil
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
toamna anului 2000, minusurile s-au dovedit, însă, a fi mai numeroase decât plusurile. De pe atunci mi s-a conturat bănuiala că între aparența U.D.M.R.-ului și esența lui se interpuneau câteva stridențe. A trebuit să cadă peste țară năpasta pesedismului pentru ca intuițiile de acum câțiva ani să devină certitudini. Sper din tot sufletul să greșesc, dar cred în acest moment că U.D.M.R.-ul nu e nici pe departe un organism obsedat de democrație - așa cum ar trebui să fie
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
taurului adevărat cu omul-urs, prin repetarea fazelor exercițiului magic, berevoiul e contrariat că taurul "nu primea provocarea", privea cu prudență la adversar. Cuvântul prudență, caracterizând o atitudine de expectativă, de inacțiune, își are noima lui în scenariul simbolic și explică "năpastele căzute asupra neamului" de-a lungul istoriei. Greșise magul ceva? sau "magia se istovise în om", când vânătorile în munte se făceau cu arme de foc? O revelație pregătește finalul: "Teatrul magic vrea bărbăție adevărată, potrivnic viu, nu o sperietoare
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
infernului": "Trăiam la Veneția, departe de judecata de apoi,/ și stînjenei țîșneau din gura mea./ Sub luna de smoală pluteau palatele/ ca niște vulturi negri cu pliscul prins în dantelă./ Nu știu nici acum dacă era o vestire ori o năpastă de seamă./ Bancherii rîvneau să-ți atingă încheieturile gotice/ sau să-ți cumpere o șuviță de păr./ Mă lăsai îmblînzit lîngă ceafa ca o Capelă Sixtină,/ cu tatuaje ce se învălmășeau,/ mireasma ta era de sepie venețiană/ cu zece mii de
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
și ultimele apariții sau puneri în scenă ale pieselor lui Caragiale, în anunțuri publicitare, articole de întâmpinare sau cronici teatrale, note despre traducerile sau reprezentațiile comediilor în străinătate, articole ce descriu cu lux de amănunte procesul de plagiat pentru drama Năpasta intentat de Caion sau chiar în interviuri contrafăcute. Provincia și capitala, pe de o parte, conservatorii și liberalii, pe de altă parte, vor aborda însă un ton unanim la moartea dramaturgului, publicând în masă articole elogioase și portrete sau inițiind
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
unui proletcultism cras, revenind tîrziu, mai mult sau mai puțin limpezitor, la poezia neîngenunchiată ideologic”. Alexandru Lungu a fost părtaș la acea scurtă, intensă, zbuciumată perioadă literară dintre 1944 și 1947, „răstimpul de beatitudine dintre colții și copitele a două năpaste ce au căzut peste noi”. Din care pricină efervescența creației în chestiune avea o notă dramatică pe care o putem reconstitui fără greutate. Funcționau pe atunci cîteva însemnate cenacluri liteare: Sburătorul postlovinescian, prezidat, prin rotație, de Felix Aderca, Șerban Cioculescu
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
politicii si-ale economiei lumii libere? Cine altcineva, decât cei care au intrat în războiul eel mare, pretextând salvarea Poloniei, dar lasind apoi Polonia, ca și România, ca și multe alte țări, la discreția unor descreierați. În mizerie Și-n năpasta comunistă. Fără să clintească un fir de păi pentm a le sări în ajutor. Ba dimpotrivă, intrând în cârdășie cu cei care ne stăteau cu bocancii pe grumaz și cladin-du-si nemsinata lor bunăstare prin vânzarea și abandonarea noastră. Între timp
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
șocante trăsături din acest portret al îngerului (mereu în schimbare, scăpînd mereu descrierii) este că, judecat după criteriile noastre imperfecte, îngerul ne-ar putea asigura și răul, nu numai binele: “Nimeni nu se roagă să capete vreo încercare aspră, vreo năpastă, vreun eșec. Și nimeni nu crede că asemenea neajunsuri pot veni prin intermediul îngerului, consacrat, îndeobște, ca un produs de cofetărie. Îngerul ca pedagog drastic, dispus, la nevoie, să inducă dezastrul, nu intră în iconografia noastră mentală, deși e unul dintre
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
după romanul omonim de Philip Roth. Evident, nu pot suprima o înțepătură la adresa traducătorilor, care deformează în așa hal titlurile: ce or fi avut cu Pata umană? Nici al treilea lungmetraj despre care voi vorbi n-a scăpat de această năpastă: Dirty Pretty Things s-a tradus prin insipidul Viața în Londra. Dar ce să le faci... Oricum m-a entuziasmat ideea de a vedea un roman de Philip Roth ecranizat, numele lui fiind o garanție a originalității poveștii. Plus Nicole
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
săi romăni.) În 1929, la Bratislava a fost întemeiat Cercul Româno-Cehoslovac, o filială a Institutului Cehoslovaco-Român, înființat la Praga cu doi ani înainte. Sub egida Cercului s-au prezentat pe scena Teatrului Național de la Bratislava cîteva piese de teatru românești: Năpasta de I. L. Caragiale, Allegro ma non troppo de I. Minulescu și Meșterul Manole de Oct. Goga. Mai ales ultima piesă, a cărei premieră a avut loc în cadrul sărbătorilor oficiale de 9 mai, în 1934, a trezit în rândurile publicului slovac
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
Sub cerga muta, iarna mai vorbește Din fir ne toarce-n umbre pe ștergar Ne-mperecheaza-n snopuri de poveste Ce-s macinate-n grabă de-un morar. Dar eu, i-oi colinda dasaga În Ajun Și-n cozonac mi-oi Îngropa năpasta, Mi-oi pune-n brad doar lacrimi ce apun Și nu mă lasă Bunul Domn În iarna asta. LA STEAUA LUI VIERU urca-n cer poeții, unul cate unul, poate e mai bine printre flori de ler. pe Pamant ne
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
superficial pentru nivelul de astăzi al criticii, Horia Petra-Petrescu analizează comicul de situație, comicul de limbaj, satira socială, originalitatea personajelor, tehnica dramatică. Nuvelele Păcat și O făclie de Paște, punând în lumină "excepționala gradare psihologică a sentimentelor" (p. 189), drama Năpasta sunt plasate judicios în contextul naturalismului francez și rus. Orizontul comparatist este cea mai frapantă dintre calitățile tezei, dacă luăm în seamă și tinerețea exegetului și pionieratul lucrării. Avea dreptate Caragiale să remarce, în scrisoarea pe care am citat-o
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
bani nici pentru electricitate. Dar de ce nu au găsit primarii metodele de a-i convinge să iasă, din pur spirit civic, la muncă? Sunt chiar atât de naivi, încât să excludă posibilitatea ca, odată și odată, să dea peste ei năpasta? Firește că nu sunt. Dar egoismul s-a înrădăcinat atât de mult, indiferența a atins asemenea cote, munca de mântuială e atât de înrădăcinată încât nu mai e nimic de făcut. E forma cea mai primejdioasă a corupției care domină
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
faptul că rigida mască nu le îngăduie și alte roluri. De unde, bovarismul dramei la comicii prin excelență. Un Nenea Iancu, de exemplu, ce se dă drept "sentimental", - în nu mai știu ce situațiune. Or, după D'ale carnavalului, să zicem, Năpasta e de-a dreptul o "năpastă". Nu prea te ia nimeni în serios când nu mai ești ce-ai fost: un neserios. Seriozitatea unui comic constă în propria-i neseriozitate. Ceea ce, în rest, se știe bine... Ar mai fi și
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
îngăduie și alte roluri. De unde, bovarismul dramei la comicii prin excelență. Un Nenea Iancu, de exemplu, ce se dă drept "sentimental", - în nu mai știu ce situațiune. Or, după D'ale carnavalului, să zicem, Năpasta e de-a dreptul o "năpastă". Nu prea te ia nimeni în serios când nu mai ești ce-ai fost: un neserios. Seriozitatea unui comic constă în propria-i neseriozitate. Ceea ce, în rest, se știe bine... Ar mai fi și altă explicație a amărăciunii acestor măscărici
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Lucia Bercescu, s-a dovedit un gest singular, egalat peste decenii la Opera de Stat din Viena doar de Ioan Holender. Este adevărat că nu i-a fost ușor dirijorului să-i susțină pe compatrioții săi, fiindcă și-a găsit „năpasta” în dirijorul de duzină, Constantin Țurcanu, care l-a șicanat cât a putut de mult. Întreaga bogăție de angajamente, venite ca un potop, imediat după debutul său la Scala, se află în scrisorile/document ale dirijorului nostru. Comparația cu mentalitatea
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Doina Cernica poate fi definită ca o Vitoria Lipan (din celebra capodoperă a lui Mihail Sadoveanu: Baltagul), plecată în căutarea bărbatului său, hotărâtă să facă ea dreptate, nemaiașteptând justiția divină -, Maria Toacă poate fi privită aidoma necruțătoarei protagoniste din drama Năpasta a lui I.L. Caragiale: Anca. Despre crimă este vorba în Baltagul și în Năpasta -, și tot împotriva unei crime (genocid cultural, identitar) - comisă, de astă-dată, samavolnic, cu un arsenal de arme subtile, machiavelice, imperialiste - au pornit la drum Doina Cernica
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Mihail Sadoveanu: Baltagul), plecată în căutarea bărbatului său, hotărâtă să facă ea dreptate, nemaiașteptând justiția divină -, Maria Toacă poate fi privită aidoma necruțătoarei protagoniste din drama Năpasta a lui I.L. Caragiale: Anca. Despre crimă este vorba în Baltagul și în Năpasta -, și tot împotriva unei crime (genocid cultural, identitar) - comisă, de astă-dată, samavolnic, cu un arsenal de arme subtile, machiavelice, imperialiste - au pornit la drum Doina Cernica și Maria Toacă. Primele 268 de pagini ale volumului sunt trăite și scrise de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
birou, așezîndu-se în jețul lui dîn piele de Cordova. Apoi, fixîndu-l pe chirurg, desfăcu brațele-n lături: - O dată ce boala cetitului a pus stăpînire pe un organism, îl slăbește în așa hal încît îl preface într-o pradă ușoară pentru cealaltă năpastă, care-și are sălașul în călimară și se coace în pană... zice Virginia Stephen. Vezi, aici totul e perfect. Aici rămîn eu. Opera mea e viața mea. Viața mea, singura mea operă... Gestiunea propriei violențe nu înseamnă castrarea acesteia. Ci
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
abia aștepta un astfel de subiect, să-l dezbată pe toate părțile, doar avea o potențialitate publicistică fără precedent. Dacă la început se bucurase că-i venise Gilda la mână, acum realiza că prezența ei pe navă era o adevărată năpastă. După astfel de calcule, îi dispăru pofta amorului. Chiar dacă s-ar fi oferit de bună voie, ar fi refuzat-o, căci diabolice-i erau metodele, pentru a-l distruge. Ca și cum semnase un contract cu cineva pentru a-l scoate din
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
fel treburile, ca numele lui să nu piară odată cu făptura sa carnală. Din orice inițiativă voia să aibă un profit, ca falimentul să nu-l pândească niciodată. Mai existau și alți întreprinzători, de vreme ce orașul colcăia de case de toleranță, dar năpasta cădea doar pe el, căci existau oameni care-i declaraseră război pe viață. îl vânau, îl fugăreau. Gilda îl putea accidenta mortal. în ochii ei zărea deja săbiile ce urmau să-i străpungă inima, pentru a-l răpune cât mai
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
a sculptat în Poem - toată vina DEMISIE obosit - bolnav și lânced - răstignit pe valuri vreau arsura unei stele - dincolo de maluri am vâslit spre nemurire - ciung și făr' de-aripe în priviri frământ ruine - înfrângeri - risipe... am scârbit în ceruri zeii - exhibând năpasta m-am scârbit pe mine însumi - străpungându-mi coasta nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare MITOLOGIA AMURGULUI îngerii din cetini zboară - cântul lumii curme orb e cerul peste piscuri - munți pustii
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
și a continuat să lupte. Cu greutățile și destinul. Era conștient de faptul că trebuia să-și ajute copilul, pe care îl avea alături. Ca și când toate astea n-ar fi fost de ajuns, de curând o altă nenorocire, o adevărată năpastă s-a abătut asupră-i. Din pricina aceleiași boli, a rămas și fără celălalt picior. Ca o ironie a sorții, el, Petru, care cândva fusese tare ca piatra, a ajuns, practic, o „legumă”... Îl citez, pentru că respectându-i demnitatea pe care
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
elaborat desene tehnice, studii, lucrări“. (Temesvári Hírlap din 8 iunie 1928). „Primirea lui Sabin Drăgoi la Timișoara. Ieri, s-a întors din capitală directorul Liceului de Muzică din Timișoara, compozitorul Sabin Drăgoi, care a prezentat cu mult succes opera lui, «Năpasta». Drăgoi a fost primit cu mii de flori“. (Temesvári Hírlap din 9 iunie 1928). 50 ani „Înființarea Asociației de cultură fizică «Recolta»... Asociația de cultură fizică «Recolta», organizată după exemplul asociațiilor sportive colhoznice din Uniunea Sovietică... are ca scop atragerea
Agenda2003-23-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]