169 matches
-
Bagdadului și respectiv Washingtonului?" " Așa e la război", declară Petrișor. Pe scurt, noi vedeam la t.v. ori citeam în ziare cu mult mai multe decît putea vedea cu ochiul liber Petrișor. Lucru firesc: televiziunea irakiană nu era atît de năroadă, încît să dea imaginile culese de televiziunile străine iar ziarele locale sînt scrise într-o limbă necunoscută lui Petrișor. Ceea ce el vedea cu ochii lui era, pe deasupra, exact ce doreau irakienii să vadă: de pildă, un spital cu civili răniți
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]
-
ai răbdare... să mai strâng, să-mi fac „zestre” ! Și vedem noi! * * * - Bă, moș Gogule, lasă copiii cu ale lor! - a strigat Matei al lui Ghici. Mai bine spune drept!...Bă , dar drept, baba ce zice, mai vrea? - Bă, nene, nărod ai fost de când te știu și așa o să și mori! Sunt ei aici, că ți-aș spune eu... - Și cine te ține? Ăștia, din ziua de azi, știu mai multe decât noi! Crezi că mai e ca pe vremea lui
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
mare, până... ehe, În noaptea nunții? Și, a doua zi, să mai scoată și cămașa În văzul lumii?! - Bă, Matei, ce vârstă ai, mă nene?... - Nu cât dumneata, dar de avut, am! Dar de ce? - Uite, așa, să văd cât de nărod ești și dacă mai ai timp să-ți revii! Dar să zicem că mai și glumim, și că gluma e tot un fel de vorbă! Treaba aia, cu cămașa, și mie mi s-a părut o prostie! Un fel de
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
ai băgat pe toți În ceață! Eu una Întreb și dumneata alta zici... Spune, bă, drept, mai poți sau ba?! - Ptiu! Bată-te să te bată! Dar păcătos mai ești! - Acum, să nu crezi că n-am priceput, sunt eu nărod, dar nu și prost! Însă vezi dumneata, fiecare vede lumea de pe locul său! Eu, de la anii mei, copiii, de la vârsta lor! Și, de-acolo, fiecare cu dreptatea lui! Dar, lasă asta, văd că nu ne Înțelegem. Cu politica aia, cu
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
1946: Ce pot avea eu comun cu politica?") pînă la "o întreagă existență" închinată exemplar analizei și sancționării unei epoci "desfigurate de această religie degradată și degradantă care a fost marxismul". Exilul i se înfățișează la început mistuitor, stăpînit de "năroada" dorință de reîntoarcere în patrie, "la început în fiecare săptămînă, apoi lună de lună, și în sfîrșit an de an", pînă la "estomparea" treptată a simțămîntului: "Visai deci că te-ai întors în țară fără să-ți dai seama ce
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din pământ din iarbă verde" -Poruncă năroadă - „înnoadă, Desnoadă Șarpele ce se mușcă pe sine de coadă!" Din toate ieși cu bine și faci dovadă, La Templul Mamei, la Izvorul de Lapte și la Izvorul de Miere Mi-ai așezat pocalul sub sânul unde pruncul se cere
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
mamaie! Bazaconii... Cică o fi și o păți... iar femeia lui: ,,bă, Gheorghe, bă, ai dat în mintea copiilor! Aoleo! Vai de capul tău!" Păi află că a dat! Of, of, câte a mai tras și femeia asta cu ăl nărod! O lună mai târziu, în fața porții, înainte de a sosi autobuzul, bunica plângea, lui moș Gheorghe i se înnodau lacrimile sub barbă, iar mie mi se pusese un nod în gât. Nici mami nu era prea departe, însă cineva trebuia să
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
servită. Nimeni însă nu o bagă în seamă. Reta (mahmură): Bă Gârlici, intră și la tine, aici, după o sută de ani, un om cu carte și... Măria (ironică): Cunoaștem! Un om bine pus, la ditamai Editura Fâs! Reta: Fă, năroada târgului, Sus! Măria: A, da, cunoaștem! După cum vrea clientul! Când fâs, când sus! Reta (iritată): Reiau: bă Gârlici, intră și la tine, aici... Iar tu te uiți la dracu în praznic! Gârlici (aproape fără să clintească): Coană mare, de data
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
mea. Parcă mă văd. Pe vremea aia, nici chiloți nu aveam. Doar o cămășuță tivită pe poale și... Măria (curioasă): Cuculețul? Gârlici: Atârna, ca și acum! De-aiurea!... Cam cum atârnă toate în viață! Reta: Fir-ai al dracu de nărod! Cu bodega ta cu tot! Ca să vezi!! Când prea, prea, când nu prea... Cucu, parcă-i atârna... Mda! Hiii! Să-mi notez inspi rația. Ăștia de sus, mai știi, mi-or plăti măcar halba asta... Măria (cu aceeași curiozitate): Domn
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
altfel?! Când a văzut pupăza ăștia... Fâl, fâl, evident, cu ceva puf pe ea... Atunci și el cu ciocul sus și: cu-cu! Altfel spus, cucu și pupăza! Și uite... Măria: E, care va să zică, așa... Reta: Fir-ai al dracu de nărod! ... Cu... cu bodega ta cu tot! I-auzi, pupăza... Pupăza mea?! Mărie, notează, fă, că pupăza, fără sau cu rimă în ea, e tocmai ce trebuie la timpurile moderne. Măria: După știința mea, cam postmoderne, dar fie! ...Și ca autor
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
de sacralitate, pentru că orice creație este sacră. Așa fiind, justiția poetică este o etică neiertătoare. Ce rezistă dintr-un poem supus probei de foc a justiției poetice ? Ea condamnă la dezgust și uitare tot ceea ce Eminescu numește "mlaștină" și "bâiguit nărod". Justiția poetică, reduce la neant inducerea în derizoriu a poeziei fie că este vorba de eliminarea calității de cânt, transformarea într-un prozaism deșirat pe verticală, fie mai ales sancționează macularea de orice fel. Mai bine spus, este vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în flux. Matematicile și istoria sunt doi poli. Se oprește să scrie un aforism și continuă: Îți zic, fiul meu, să nu frecventezi mult învoiala cu înțelepții, căci cine niciodată nu se eliberează de o sminteală, poți să juri, este nărod desăvârșit. O injecție specială pentru a inocula în mințile tuturor patru paradoxe, trei confuzii și o utopie și suntem salvați. Fugi de sănătatea profitabilă. Nu crede în ceea ce numesc bătrânii experiență, căci nu prin a face o sută de rugăciuni
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și o noapte, păn s-au gătit cărțile de-au făcut harzuri de la țară la Poartă... Pârghiile puterii se pun în mișcare. Se anunță că urmaș la tron va fi feciorul răposatului, tânărul Dimitrie Cantemir... Atunce au spus a tot nărodul c-au murit Cantemir-vodă... Norodul, prost. De unde, nerod. Bun de manipulat și de mințit. Dar, ca să fim drepți, are el în viață alt scop decât să se înmulțească, - să bea, să mănânce, să tragă chefuri la nunți și chiar parastase
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
vezi că nu-și vede de carte, se înhăitează cu toți vagabonzii. Nu are un prieten de Doamne ajută. I-am spus să umble cu Vlăduț, cu Miron colegii lui, băieți de treabă, el merge cu al lui Pavelescu, un nărod și jumătate, care s-a lăsat de școală ca să hoinărească pe străzi. De fapt, Gelu avea un lipici la băieții fără nicio noimă, de nemaipomenit. Intra în tot felul de anturaje rele și în încurcături din care nu putea ieși
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Roxana Covrig Crin Antonescu este indignat de senatorul "minune" al PSD, Liviu Pop, despre care spune că nu are nicio scuză. "Nu are nicio scuză, poate doar puținătatea de minte, care nu e o vină atunci când ești un om simplu, nărod. Când ești senator, nu ai dreptul să ai minte puțină și să vorbești mult. Este de o mare josnicie ce a făcut domnul senator Pop și arată că un astfel de om poate face orice când șefii lui îi spun
Crin Antonescu, despre Liviu Pop: Josnic. Un astfel de om poate face orice by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28970_a_30295]
-
să-mbătrânesc. 65. Cel mai mare dușman al meu sunt eu însumi... prin greșelile pe care le comit. 66. Vă vorbesc post-mortem... Trebuia sa fiu decedat după teribilul accident de pe autostradă... 67. Fiecare stăpânire își instalează dictatura ei. 68. Ești nărod de cuminte ce ești! 69. Ca profesor să te cobori la nivelul studenților, dar să nu rămâi acolo! 70. A fi cinstit e o avere [proverb]. 71. Deciziile nu se bazează pe corectitudine, ci pe putere. 72. Gândește cu inima
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
națională. Practic, se revine la o prevedere de până acum patru ani”, a adăugat Scutaru. ”Legea va fi marți înaintată plenului, apoi merge la Senat. Senatul este Camera decizională”, a precizat liberalul. Parlamentarii îl asculta pe Băsescu și modifica legea ”năroada” Președintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului modificările legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Aceasta prevede că generalii și militarii pot fi menținuți în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea ministrului Apărării. Traian
Statutul militarilor, modificat: Generalii se pensionează la 60 de ani, cu aprobarea șefului unității by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38574_a_39899]
-
prevede că generalii și militarii pot fi menținuți în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea ministrului Apărării. Traian Băsescu a desființat amendamentele propuse de legislativ într-o conferință de presă, numind legea una ”năroada”, o dovadă de ”prostie” sau o ”trădare națională”.
Statutul militarilor, modificat: Generalii se pensionează la 60 de ani, cu aprobarea șefului unității by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38574_a_39899]
-
Iordachescu Ionut Președintele Traian Băsescu a desființat joi, în conferință de presă, legea statutului cadrelor militare, calificând-o drept ”năroadă”, ”dovadă de prostie” sau o ”trădare națională”. Legea Pensiilor, dacă de guvernul Boc în 2010, prevede că vârsta de pensionare a militarilor este de 55 de ani. Guvernul a dorit acum să pună în acord statutul cu legea pensiilor. Miza
Băsescu a respins legea statutului militarilor pentru că vrea controlul armatei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38670_a_39995]
-
-mă - Floarea-de-Nuntă! BALADA VISULUI RĂNIT Rănit într-o luptă de-un colț de balaur, în turn agrăiește prin somn Riga Laur: „Cerneală de sepii, ia șoimului pana și fă-mi luminânda: Domniță Izvana, de dor știe dorul, dar slova-mi, năroada, de unde să-nceapă stihirii livada? Cuvine-s-ar crinul, plutind peste apă, rotundu-i de undă - ofrandei năstrapă, așa cum Libanul sorbindu-și hogașul, la fel plin de cedri să-mi fie răvașul. Ba schimbă diece! Altcumul așterni-i. Începe cu sănii
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
scofâlcită care e ea! Vameșul:Păi și voi!... Vă urcarăți amândoi. Puteați să-l călăriți cu rândul și acum nu mai erați obosiți. Tata: Încercarăm noi, vezi-ți de treabă! Mă urcai eu, ca mai bătrân, pe Viorel și Mărin, nărodul ăsta de fiu-meu... Fiul:Eu, eu... Tata: ... îl trăgea de căpăstru pe măgar. Dar, ne întâlnirăm pe drum cu deșteapta aia de Marioara lui Pișpirică și sări cu gura pe mine:„ Bă, Ilie, ești om bătrân de-acu-ncolo, dar n-
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
de la un plai. Poți să-l călărești pe care vrei!” Fără nicio bază ori temei, S-a uitat năluca lung, la lună, Apoi a-nceput și ea să spună: „Poate ai vreo sanie prin pod” (Mă uitai la dânsa, cam nărod) „Păi atunci să vii tocmai la vară! Iarna îmi fac car, nu sănioară.” Ridicai din umeri, amuțit. Mintea lor, pesemne,-a asfințit; Poate astea toate-au fost un vis. Citește mai mult A venit la curtea mea asearăO nălucă-n
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
de la un plai.Poți să-l călărești pe care vrei!” Fără nicio bază ori temei,S-a uitat năluca lung, la lună, Apoi a-nceput și ea să spună:„Poate ai vreo sanie prin pod”(Mă uitai la dânsa, cam nărod)„Păi atunci să vii tocmai la vară!Iarna îmi fac car, nu sănioară.” Ridicai din umeri, amuțit.Mintea lor, pesemne,-a asfințit;Poate astea toate-au fost un vis.... XIX. SONET PENTRU MAMA, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
vin cu farmecul etern chiuind pe trei silabe, joacă sârba pe tarabe, dar aplauze cam silabe; dolofane merele stau la sfat cumetrele; țuguiate perele; doarme în borcane mierea, iar fasole „sparg” tăcerea; pretutindeni florile; fac bezele zorile, persiflează roadele, chicotesc năroadele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Persiflări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PERSIFLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361321_a_362650]
-
-l spurce?! Ei se-mbracă-n țări străine Și la doctori mari se cată, Dar când boala roade-n tine La spitale pun... lăcată! Și de ce, te-ntreb, Ioane, Mai naște România plozi? Dacă suntem milioane, Și ne ucid niște nărozi...?! Și de ce, te-ntreb, Ioane, Ai tu brațele vânjoase? Au, doar să dezmierzi cucoane Și la hoți să le faci case?! Referință Bibliografică: Dar de ce, te-ntreb, Ioane / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20
DAR DE CE, TE-NTREB, IOANE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361354_a_362683]