267 matches
-
trecut prin școala franceză, ,solidarizând inextricabil umorul de peste Milcov cu sarea galică de pe Sena." C. Negruzzi ar întruchipa ,triumful bunului simț", Titu Maiorescu, ,impersonalitatea suverană". Uneori el merge la interpretări mai adânci, ca aceea privindu-l pe G. Coșbuc. Poetul năsăudean ,curăță idila de praful anacronismului, îi restituie autenticitatea". ,Concretețea universului liric din Balade și idile și Fire de tort ne apar drept corolar estetic al idilicului". Interesantul articol ar fi meritat să fie dezvoltat. O altă constantă a preocupărilor lui
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
a fost scrisă în primii ani ai secolului XX, poate în ultimele luni ale lui 1902, în preajma apariției publicației din Transilvania, "Revista Bistriței", al cărei prim număr apare în 4/17 ianuarie 1903, și pe prima pagină e poezia poetului năsăudean stabilit la București. După această dată el a mai tipărit un singur volum de versuri, Cântece de vitejie, în 1904. Ca Poetul, ca și alte poezii, și aceasta a rămas în presă. Dar, spre deosebire de unele, a scăpat atenției cercetătorilor, nepublicându
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
ruine, Lecțiile istoriei, recent, Avem o misiune. - Ce discutau ardelenii refugiați în țară din teritoriul ocupat, se vede concludent în presa lor. Adevărați lideri de opinie, Mălin Boșca, Ion Th. Ilea și Vasile Netea, originari din zonă, scot revista "Plaiuri năsăudene". Cu o forță exemplară, susțin drepturile istorice ale românilor. De asemenea, cei din Asociația Generală a Românilor Uniți - AGRU -, din strada Polonă și cei din căminul Asumpționiștilor, dacă vorbim de studenți, arborau o platformă națională de orizont european. La căminul
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană (Năsăud), Astra Salvensis (Salva), Astra Sabesisnsis (Sebeș) și a participat la peste 40 de conferințe și simpozioane naționale și internaționale. Începând cu anul 2013, realizează săptămânal emisiunea ,,Oameni de ieri și de azi” la Radio Renașterea din Cluj-Napoca. Cartea „Restitutio
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană (Năsăud), Astra Salvensis (Salva), Astra Sabesisnsis (Sebeș) și a participat la peste 40 de conferințe și simpozioane naționale și internaționale. Începând cu anul 2013, realizează săptămânal emisiunea ,,Oameni de ieri și de azi” la Radio Renașterea din Cluj-Napoca. Cartea Restitutio
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
didactice și teste corespunzătoare cu scopul de a pregăti cursanții pentru examinările de certificare parțială. Ana-Maria Grad Performanțe remarcabile l Pentru teatrul școlar francofon Trupa de teatru francofon a Liceului Teoretic „J. L. Calderon“ din Timișoara, condusă de prof. Gabriela Năsăudean, a participat în calitate de invitat de onoare la cea de-a treia ediție a festivalului internațional de teatru școlar francofon Igram de la Kosice. Trupa timișoreană, care pe lângă spectacolul propriu-zis, a susținut, în afara festivalului, și un recital de poezie „Eminescu“, tradus în
Agenda2004-12-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282206_a_283535]
-
psihicului sau trece prin neconcordanta dintre placiditatea confortului personal (face cu chiu cu vai școală și numai ca să-i fie pe plac tatălui) și imboldul afirmării sociale (se înrolează și devine militar de carieră în armată austro-ungară pentru "a arăta năsăudenilor că n-a stat de pomană" - Rebreanu, 1965, 17), prin conflictul latent dintre stabilitatea locală și migrația inter-zonală (e trimis pe front în Șerbia, Galitia și Polonia) și prin dislocarea identitara și motivaționala provocată involuntar de colegii de armată (e
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
din Bucerdea Grânoasă, de lângă Blaj și organizatorul învățământului românesc în Oltenia. Pe toată durata vieții sale, Eminescu s-a bucurat de prietenia ardelenilor și a fost bucuros să fie prieten cu aceștia, de la studiile din Cernăuți (când îl cunoaște pe năsăudeanul Ionel Neamțu, la moartea căruia va scrie o vibrantă elegie), la popasul blăjean (când se împrietenește cu Ștefan Cacoveanu, Grigore Dragoș, Filimon Ilea, Elie Damian Domșa, Ion Orga ș.a. ce vor lăsa mărturii prețioase despre acest moment din biografia poetului
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
de a participa la înfăptuirea înaltei Ordini. Cu alte cuvinte, imperiul proteja înaltă ordine în care fiecare avea locul, rolul, importanța să. Ovidiu Cotrus explică idilismul poeziei cosbuciene prin apartenența poetului la zona grănicereasca. Zonele grănicerești nu au cunoscut iobăgia: năsăudenii erau oameni liberi, si puteau prosperă în numele libertății. Există în această lume o înaintare sub semnul binelui. Ardelenii nu erau neîncrezători în Lumea de mâine: "Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Easte om bun: a invatat multă carte și
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din sudul Transilvaniei, ci din nordul ei. Populația veche românească din zona năsăudeană a Bistriței era supusă unor aspre condiții de viață, nerecunoscîndu-i-se
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din sudul Transilvaniei, ci din nordul ei. Populația veche românească din zona năsăudeană a Bistriței era supusă unor aspre condiții de viață, nerecunoscîndu-i-se, deși majoritară, aceleași drepturi ca națiunilor legale (ungurii, sașii și secuii). Aceasta era o situație împilatoare tuturor românilor din principatul Transilvaniei. Dar în zona Năsăudului, acestei situații general împilătoare i
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
a murit de cancer la 1 septembrie iar articolul lui N. Carandino poartă data de 4 septembrie 1944). Și acolo se scrie: "Autorul lui Ion, al Pădurii spînzuraților, al Răscoalei a trădat pentru onoruri și pentru arginți pe țăranii lui năsăudeni și a spart solidaritatea ardelenească, adăugînd la lista vînzătorilor de țară un nume care pînă atunci ne fusese tuturor scump". (Și asta pentru directoratul lui Rebreanu la oficiosul antonescian Viața, pentru directoratul la Teatrul Național bucureștean și pentru rolul său
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
în volumul George Coșbuc, elevul-poet, într-o antologie din 2001, care nu e nici ea o explorare completă și definitivă, decisă să încheie subiectul o dată pentru totdeauna. Vânătoarea de inedite Coșbuc e încă un sport antrenant pentru cercetătorii bistrițeni și năsăudeni și e pe deplin justificată ca o formă de omagiu și devotament pentru un spirit al locului. În postfață, Constantin Catalano afirmă că "în timpul liceului poetul a scris peste două sute de poezii (poeme, satire, versuri populare, anecdote, proverbe, epigrame, traduceri
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Bolintineanu: un clasic bine înrămat, un autor definitiv clasat, ca și alți tradiționaliști. În interpretarea critică, oricât de inovatoare, locul său nu mai poate fi schimbat. Și totuși arhiva Coșbuc nu e epuizată: numeroase poezii din perioada începutului de elev năsăudean au rămas în revista manuscrisă a liceului, "Muza someșană". Descoperiri ale unor scrieri minore animă posteritatea recentă a lui Coșbuc, într-o competiție a ineditelor care ne-am fi așteptat să înceteze de multă vreme. Un profesor bistrițean, Constantin Catalano
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
Se raportează la evidențele bibliografice ale lui Gavril Scridon din Opere alese, volumul III, unde se estima (la p. 522) că au rămas pe dinafara ediției aproximativ o sută de poezii din diverse perioade de creație, cele mai multe din anii liceului năsăudean. Mircea Popa își propune, după propria mărturisire, să facă un bilanț al restituirilor coșbuciene: "Criteriul general care ne-a folosit ca îndreptar a fost acela ca ele șpoeziileț să nu fi fost cuprinse până acum într-una dintre edițiile poetului
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
pentru a scrie o carteˮ. Poetul Vasile B. Gădălin a intervenit pentru a rosti câteva epigrame închinate scriitorului cinstit și romanului său. Antonia Bodea a vorbit despre valoarea cărții, subliniind că prozatorul este „martor al istorieiˮ. Floarea Pleș, conducătoarea „ASTREIˮ năsăudene, a evidențiat că romanul este „o carte documentară cu mesaje excepționaleˮ, deoarece „cine nu are amintiri nu are nimicˮ. Veniți de la Baia Mare, soții Virginia Paraschiv și Mihai Ganea, coordonatorii revistei literare „Porțile Norduluiˮ, au adus în dar cele mai noi
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRU, A CONSEMNAT VOICHIȚA PĂLĂCEAN VEREȘ[ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378210_a_379539]
-
la ora 19, la un spectacol susținut pe scena Sălii Lira a Casei de Cultura a municipiului Timișoara. Vor fi jucate piesele „L’indéscriptible attente“ de François Sautereau și „Gros Chagrins“ de George Courteline, ambele în regia doamnei profesoare Gabriela Năsăudean. Intrarea este liberă. ( O. P.) „Manaslu 2003" În data de 30 martie, timișorenii Horia Colibășeanu și Romeo Dunca vor pleca în expediția în Munții Himalaya, fiind primii români care vor încerca să escaladeze vârful Manaslu (8 163 metri). Detalii de-
Agenda2006-11-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284865_a_286194]
-
la Agenția Operei. Biletele vândute pentru spectacolul „...Escu“ sunt valabile la „Poker“, anunță organizatorii turneului. Turneu internațional l Teatru francofon Trupa de teatru francofon „Le Cercle Magique” de la Liceul Teoretic „J. L. Calderon” din Timișoara, condusă de doamna prof. Gabriela Năsăudean, pregătește un nou turneu internațional. În perioada 2-6 aprilie a.c., elevii timișoreni vor participa la Festivalul internațional de teatru tânăr francofon de la Veghel, Olanda, unde vor prezenta piesă autorului francez contemporan François Sautereau, „L’Indescriptibile attente”, cu care s-au
Agenda2006-12-06-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284873_a_286202]
-
XI-a real-bilingv. Concursul, care se desfășoară în cadrul Asociației mondiale de educație pentru pace, a constat în elaborarea unui eseu, pornind de la o maximă pe tema păcii, competiția fiind adresată liceenilor din clasele mari și studenților. Îndrumate de prof. Gabriela Năsăudean, cele două eleve s-au prezentat cu eseurile „L’affirmation de la paix est le plus dur des combats”, al Siminei Lugojan-Toma, care a obținut premiul I, și „On peut entre un heros sans ravager la Terre”, al Mariei Sala, care
Agenda2006-20-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284954_a_286283]
-
îi stă bine în această capcană. Poate că n-ar strica să notez ce se mai anunță într-un șantier editorial cu proxime apariții, șantier inițiat și coordonat de Niculae Gheran sub egida Muzeului Județean Bistrița-Năsăud. Volumul editorului operei marelui năsăudean Cu Liviu Rebreanu și nu numai, apărut recent la Editura Academiei Române, a fost deja difuzat (despre el voi scrie într-un număr viitor). Despre volumul Neamul Rebrenilor am pomenit. Andrei Moldovan, critic literar și profesor la Beclean, pregătește un interviu
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
cu sentimentul exasperant că niciodată nu sunt epuizate detaliile) și fixarea biografiei sau a operei în contextul istoric, cât mai meticulos reconstituit, conduce spre o altă capcană: euforia provincialismului. Rebreanu este receptat și elogiat drept cel mai mare ardelean, bistrițean, năsăudean, măierean etc. Începutul l-a făcut în acest sens Gavril Scridon în volumul Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene (Cluj, 1967), iar fixarea cea mai deșănțată a lui Rebreanu în regionalism aparține lui Teodor Tanco, într-o serie de articole, unele
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
cât mai meticulos reconstituit, conduce spre o altă capcană: euforia provincialismului. Rebreanu este receptat și elogiat drept cel mai mare ardelean, bistrițean, năsăudean, măierean etc. Începutul l-a făcut în acest sens Gavril Scridon în volumul Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene (Cluj, 1967), iar fixarea cea mai deșănțată a lui Rebreanu în regionalism aparține lui Teodor Tanco, într-o serie de articole, unele adunate în retrospectiva cercetărilor proprii Despre Liviu Rebreanu (Cluj, 2001). Pentru cei care îl privesc prea de aproape
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
fără răutate, lipsit de puseuri justițiare, benign în fond, de o subtilitate înflorind adesea într-un zîmbet care, pe mulți îndrăzneți, îi va fi făcut de ocară." Din aceeași revistă ne-au atras atenția însemnările de fină nuanță ale preotului năsăudean Ioan Pintea, titularul unei rubrici ("Însemnările unui preot de țară XLVI") pe care Cronicarul o citește regulat cu neobosită atenție. În fine, studiul istoricului Ion Papuc ("Reacția păgînă împotriva creștinilor. Un conspect"), aducînd un strat de erudiție care, adăugat la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
fără însușiri. Zbuciumările nu-i plac lui David Pop și nu-i place nici munca. Mânat de ambiția tatălui său - un țăran dârz și muncitor - petrece ani mulți prin universitate fără să treacă examenele. Și doar ca să se poată înfățișa năsăudenilor într-o lumină favorabilă se apuca el și Ťtrece cu bineť examenul de ofițer. (...) Militarul de profesie care dormita în dosul incapacităților și leneviei sale tihnite îl va arunca mai pe urmă - în vremurile războiului - în brațele unui destin nou
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
Vișniec, Paparazzi, într-un volum colectiv de studii despre teatrul românesc (Caragiale, Ionescu etc.) alături de alte nume ca Dalila Niño, Natalia Sanmartín, Sanda Râpeanu, Irene Sadowska... Sunt și mulți dintre participanții la primul moment românesc, susținut de noi. Un brav năsăudean, de pildă, cu pălăria specifică zonei folclorice de unde vine, boruri mari, negre, rotate pene de păun, pălărie contrastând cu pălăriile mexicane, sombreros, columbiene, înguste, milităroase; unii dintre noi își cumpără. Ne întâlnim, bineînțeles, cu multe familii de români care muncesc
Mâna care scrie pe cer by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6007_a_7332]