151 matches
-
noua lui misie de tîrgoveț, îndrăgise drumurile și cămilele cu mersul lor domol și sincopat, care de fapt ascunde o incredibilă capacitate de înghițire a spațiului, repeziciune și eficiență și pe care încercă să și le însușească, deghizîndu-și făptura din născare, timpul său interior, iuțeala sa, în mișcări molatice, blînde și îndelungi. Repeziciunea înveșmîntată în lentoare, ăsta era scopul lui. Știind că ăsta era cel mai bun mijloc de a se proteja, întotdeauna a ascuns pînă unde îi pîlpîia lumînarea și
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
onctuozitatea ei..." Ceva rămâne sigur, notează Borges la capătul Superstițioasei etici a cititorului. "Greșeala predilectă a literaturii de azi este emfaza... unic, niciodată, întotdeauna, totul, desăvârșit..." Lucrul de care suferă în prezent mulți români trecuți prin purgatoriul marxist, jemanfișiști din născare, - ca și destui din scriitorii lor, - ori tocmai de aceea.
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
înfățișându-te înaintea Forței supreme, vei da neapărat socoteala pentru tot ce ai făcut cât trăiși... Pe Miron Radu Paraschivescu, marxist de salon, cum îi ziceam, categorie inventată de mine pentru intelectualii noștri fini, majoritatea francofoni și de stânga din născare, îl preocupă moartea în ultimul timp. Mereu se gîndește la ea, mai ales de când s-a întors acasă la Văleni, de la Paris, unde a fost consultat la o clinică celebră. Autorul Cânticilor țigănești are o minte extrem de ascuțită și un
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
de cenușă din trupul Tău ars și Îngemănat cu pământul greu, mi-au crescut rădăcini din degetele supuse ce s-au Îngrămădit să Îmbrățișeze spațiul unduindu-se lejer În apusul molcom, vișiniu. Și stam așa, toți, orbi și surzi din născare, căutându-ne descumpăniți in privirile absente. Din nimic am simțit cum crește din nou un val și două și apoi multe altele revărsându-se blajin și atâta de diafan peste pletele-adormite ale naturii. În acest registru sonor, Într-un ultimatuum
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
Gheorghe Grigurcu Unelte Chei care se rotesc fără să creadă-n ușa pe care-o deschid cuie strîmbe din născare care pipăie cercetează și nu se pot înfige ciocane care bat pe nicovale posomorîte bat distanțele le subțiază pînă le fac rezonabile pînă le pot restitui Universului. Vai cum dispar Vai cum dispar cele veșnice ființe și lucruri deopotrivă cum
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
o extraordinară oaste a Sănătății Domnului. Vom descoperi aici nu numai saloane întregi cu femei (care nu știu ce-i aia cătănie) dar chiar și saloane cu copii aduși pentru a li se face complicate operații pe cordul lor bolnav încă de la născare... Suntem într-un salon de la chirurgia vasculară. Nu-i vorba de-o boală a sângelui ci de-o alta: cum circulă sângele prin artere și prin vene. Cum încearcă sărac de el să-și facă loc, să șerpuiască ca să ajungă
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
furtuni de raze Fulgerul Mărturiei - orânduit în fraze... sus - pe cresta muntelui stâna blând Părintelui: ieslea stă dărăpănată nu-i potică - nu-i nici vatră s-adunară brazii magi veniră și sfinții fagi: liturghia nu pornește Maica-n cerure bolește născare nu poruncește: bolește pe-aripi de vultur răutățile se scutur' bolește pe ghimpi de stea s-alunge vremea cea rea duhurile de bărbat prea multe s-au dărâmat duhurile de femeie împotrivă vor să steie buruiană au crescut peste munți
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Rusu: Rondelul glonțului scăpat. Reproducem și noi poemul, dându-le și cititorilor din România posibilitatea să participe la concurs (pentru a obține un premiu-surpriză, un premiu, oricum, american): El a scăpat de împușcare/ Fiind de multă vreme mort/ Mai înainte de născare/ el își dădu obștescul ort/ al popii care-n înslujbare/ într-un sicriu că într-un port/ El a scăpat de împușcare/ fiind de multă vreme mort/ ........................./ plutind în frig ca-ntr-un fiord/ dintr-o greșită nenăscare/ plecând din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
Revoluție, fără a o sluji de fapt. Malraux, contrar lui Gîde, este incapabil de independență morală. românele sale sînt pline de eroisme, dar el însuși nu deține însușirea această în nici cel mai mic grad. El este oficios (s.n.) din născare". Cea mai justă critică... (L^Express 1965, despre Trotki) * Invalidul cu tricicleta în Piață Icoanei expunîndu-si tablourile rezemate de vehicul. Primul tablou asupra căruia mă aplec să-l văd mai bine, - să-i văd artistului artă să, naivă, pe față
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
de nimic este calea regală a împăcării cu sinele, implicit cu lumea, un fel de aplicație joasă a hotărârii de a nu violă tainele lumii, si aceasta fie printr-un fericit temperament care-l salvează pe insul uman încă din născare, fie dintr-o îndelungată și mai adesea amară experiență - problema de destin. A te miră de toate, pretutindeni și la toată vremea este sublim, pe cât de periculos, o dată ce viața nu-ți îngăduie să stai de o parte și, din foișorul
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
Solidarității îl întreabă dacă îi poate primi pe doi profesori aflați la poarta șantierului, - unul dintre ei Tadeus Mazowiescki -, iar după o ezitare, Walesa acordă permisiunea, însă o face fără să fie convins de importanța acestora. Se declară furios din născare, o furie pe care însă a știut să o convertească în acțiune politică, e „simplu” și eficient, acolo unde alții sunt „complicați” și ineficienți. Cuvintele sale ajung direct la ceilalți pentru că nu ține discursuri lungi, ci este mai degrabă laconic
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
răzbunare de sclav... Deși, încă neliber în cugetul său otrăvit de atâta umilință și de învinuiri îndreptate împotriva lui mai ales de sentințele nobiliare, trufașe... De trufia togelor imaculate zvârlite peste umăr cu disprețul aristocrat, insuportabil, al celor liberi din născare, părând a fi legați ca niște sclavi de propriile lor opreliști de castă, orgolioasele caste îngrădind cursul viu și întortocheat al vieții, cum este ea, nici sclavă, nici liberă: viața, pur și simplu, capricioasă, parșivă, vicleană, măturând orice înjghebare, fie
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
neliniștitoare încă: „Nu mă întreba cîte biruințe pot da socoteală,/ dar mai ales despre cei care au îndurat/ consecințele, cei refugiați în resemnare,/ în acest manifest de capitulare/ care se înscrie cu simboluri perfide/ în genele pregătite pentru o nouă născare/ în urmași;// și nu mă întreba nici despre felul/ acestor victorii, ca să nu mă constrîngi/ la sinceritate, acea ipostază în care/ tristețea o simt că mă șterge/ din răvașul ontic” (Nu mă întreba). În atari condiții satisfacția autorului e însăși
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
mama nemuririi, Pe un tărâm în care nici omul nu știa De existența morții iar soarta îl iubea, Trăia în clipele ce se scurgeau curat, O blândă preafrumoasă fată, a Clipei Împărat, A cărei mamă nu murise la a ei născare, Trăia pentru vecie într-un boboc de floare. Prințesa clipelor mergea-n piciorul gol, Pe un cadran de ceasuri, pe spatele-i un stol De păsări ce-i purtau ca trenă, infinitul, Pe care “neiubitul” caligrafia “iubitul” Și vine vreme
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
din mama nemuririi, Pe un tărâm în care nici omul nu știaDe existența morții iar soarta îl iubea,Trăia în clipele ce se scurgeau curat,O blândă preafrumoasă fată, a Clipei Împărat,A cărei mamă nu murise la a ei născare,Trăia pentru vecie într-un boboc de floare.Prințesa clipelor mergea-n piciorul gol,Pe un cadran de ceasuri, pe spatele-i un stolDe păsări ce-i purtau ca trenă, infinitul,Pe care “neiubitul” caligrafia “iubitul”Și vine vreme-n
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
muri încet, va trece Dincolo de lumea asta, Îngeri albi îl vor petrece Alungându-i dor năpasta. ................................... Așa gândea gondolierul - Legănat de-a sa gondolă, El fiind cobzar, străjerul - Cel ce cântă din bandolă. Apa rece și murdară Valuri negre dă născare, Aruncând mizer afară Grea duhoare de sfidare. Plânge stins gondolierul După o dragoste pierdută Și smerit vrea ajutorul De la barca lui cea mută. ..................................... E o poveste vag reală, O poveste de iubire Și ciudat de anormală - Ea fiind o despărțire
AMOR DE GONDOLIER de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377114_a_378443]
-
lumea sa. Unul stă toată ziua și citește cărți online, alții, numai pe net, unii mai ascultă, alții fac nebunii. Dar, totuși, rareori se întâmplă să ajungem la o înțelegere. Așa-i într-o clasă cu mulți lideri înzestrați din născare. Nu am încercat să fiu lider, doar îmi expun părerea, care, uneori, îi ofensează pe unii. Nu știu dacă e corect, dar am decis pentru mine că nu trebuie să mă mai implic, să-mi mai vâr nasul, pentru că, la
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ai noștri, mai haini de felul lor, se spune că au „inimă de câine”. Despre câini ființe delicate, credincioase, sincere, curate la suflet... nu se poate spune că ar avea „inimă de om”! Judecați și singuri, de ce!... Un „tiran” din născare, la începuturile „carierei” sale e numai lapte și miere, asta până când își vede realizate „visurile” sale de mărire! După asta nu va ezita să recupereze toate „investițiile”, nepreavând cine știe ce multe „lucruri sfinte”!. Când cauți un prieten, privește-te mai întâi
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
de-o viață și n-am băgat la bibilică. Ia banii, Baroane, ești fratele meu, săru` mâna la cucoane, niște obosite și-alea, le scoți fardu` cu șpaclu`, da` nu se făcea să mă dezbrac de caracter, sunt finuț din născare. Bani canci, unde sunt? Că uite, mai e puțin și se luminează de ziuă, ia-mă, Doamne, stinge-mi neamul, mai adus la pescuit, ca să nu murim de foame... E și răcoare, o să ne ia pe la oase. Iar ai pierdut
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
dar trece mai departe, stafie ce aleargă neobosită, iar firul vieții, prin noduri meșteșugite în anotimpuri îl împarte. primăvară în aer hohotește o mirare, din nordul înghețat ne ajunge o lingoare, în verdele nenăscut, plozi fără număr se-ntind a născare, o herghelie de seve abia se țin să răbufnească sub soarele ce și-a băut laptele colastră, când echinocțiul lăhuz îl hrănește ca pe un pui venit pe lume cu aur și tămâie în creastă. frig azi noapte în vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
să mănânce pământul alergând. Nu o gloabă... Bine gândit, Pâcule. Acum însă nu-i timp de pierdut. Hai acasă, că mâine în zori încărcăm un nou transport de grâu. Tot nu te-ai lecuit de poruncit, Dumitre. Apoi boala din născare leac n-are. Acum spune-mi când îi anunțăm pe oameni ce am hotărât? Asta las-o pe seama mea, Pâcule. Nu se poate, pentru că nu ești de capul tău... Vezi cum se adeverește spusa: „Tu îi întinzi un deget și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
apărut posesorii de păsărele, care la rândul lor au deschis ușițele de sârmă, iar perușii, scatiii, sticleții și canarii au scăpărat prin aer, lăsându-și stăpânii singuri În propriile colivii. Doar pisicile n-au fost eliberate, ele fiind libere din născare, poposind numai pe lângă niște gazde vremelnice, posesoare ale unei singure vieți, În general extrem de plictisitoare, căci oamenii nu lunecă de-a lungul burlanelor și pervazurilor ca niște fulare luate de vânt, nu Încremenesc În pânde ca niște statuete Îmbrăcate În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dovedeau, în fond, niște indiferenți. Una ți se pare, și alta iese... Franțuzul are aici o vorbă: Mefiez-vous de la premiere impression, elle est la bonne. Teme-te de prima impresie, este cea bună. Invers decât ne închipuim noi, păcăliții din născare. Această judecată paradoxală, sofistică, ne-ar șade bine nouă, românilor, mai fripți, mai amărâți, atât de mult exploatați... Din contră, noi suntem mai ușor de dus de nas, fiind totuși atât de pățiți... Ei, nu-i așa. Insul lucid, mai
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
-o atât de bine cum am cunoscut-o mai târziu, nu pot fi sigur. Mereu, până când a murit, am intuit la ea ceva ce nu se Învață de la nimeni: o răutate rece și Înțeleaptă care la unele femei e din născare, zace acolo În ele de când sunt mici. Ba poate Încă dinainte, de veacuri În șir. A căuta acum cine sunt adevărații vinovați de această stare de lucruri e deja altă discuție, care ne-ar lua prea mult, și nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
aducându-i-se ofrande cu micimea omenească prefăcută lingușitoare îngenunchind mereu când el nu înțelege și nu primește lauda obișnuit cum este cu nimicul egal cu sine ca și cu orice libertate etern suprem universală pe când omul este rob din născare cu cea de a doua a sa natură la început cu planul ei de libertate, dar omul plăcându-i condiția de sclav se prosternează înaintea lui care nu înțelege de ce este preamărit gloria in excelsis deo când el l-a
Frază neterminată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7408_a_8733]