41 matches
-
Niciun ban. Lăietele ăl bătrân a trecut într-o zi prin sat, m-a văzut la poartă și m-a rugat să-i dau o ulcea cu apă, să bea, că-i era sete. Era o căldură de te ardea năsipul la tălpi. Părea rușinos, că nu s-a uitat în ochii mei când mi-a zis: „Săru-mâna, cucoană!” După ce a beut toată apa, se uita pe drum la Vale când s-a șters la gură cu dosul palmei. Se așezase
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
Plopșoru - Într-un act din 18 iunie 1517 sunt menționați megieșii Târtabă, Stere și Dan Plopșor. • Ceplea - Un document datat : 18.12.1534 al Pârcălabului Vlad Vintilă care donează Mănăstirii Tismana mai multe sate, „săliști și bălti printre care și Năsipul” identificat a fi satul Ceplea. La 24 aprilie 1536 Radu Paisie Voievod, întărește și „Stârcii de la ceple a doua parte”.• Izvoarele - Intr-un hrisov din 30 iunie 1496 Vlad Călugărul confirmă lui Român, Jitianul și altora stăpânire peste Izvoare, fiindu
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camerdinerii, comișii de la grajduri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură umple cancelariile și aleargă la fiecare suplicant ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți de acei care au început astfel cariera încarcă astăzi casa pensiunilor, care într-un rând își suspendase plățile. Dar prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor rămân goluri economice pe care le umple un element
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să-și omoare vremea, jocul de cărți a trebuit să fie destructiv - un element de nestabilitate în averea oamenilor. După ocupația rusască vine un domn foarte inteligent, cu un rar simț istoric, dar care, pus în această societate nestabilă ca năsipul pustiilor, caută să-și asigure poziția personală. În locul boerilor mari, care-i cereau scaunul, el deschide o poartă mare boierilor mici, foștilor comiși, foștilor vătaji de moșie sau fiilor lor. Grămădirea la porțile privilegiului devine din ce în ce mai mare, aspiranții la posturi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cale de 60 de ceasuri, și se vede așa de curat ca și cum ar fi el aproape în unghiul țării, iar de la miazănoapte se vede de lângă apa Ceremușului, unde numai hotarăle Moldovii, ale țării leșești ș-ale Ardealului se lovesc. Prin năsipul pîrăielor ce se încep din munți se găsește praf de aur, prin codri sânt cerbi, ciute, căprioare, bivoli sălbatici și, în munții despre apus, o fiară pe care moldovenii o numesc zimbru. La mărime ca un bou domestic, la cap
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camardinerii, comișii de la grajdiuri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură împle {EminescuOpIX 464} cancelariile și aleargă la fiecare suplicant, ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți din acei cari au început astfel cariera încarcă astăzi casa pensiunilor, care 'ntr-un rând își suspendase plățile. Dar prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor rămân goluri economice pe cari le împle un element străin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să-și omoare vremea, jocul de cărți a trebuit să fie destructiv, un element de nestabilitate în averea oamenilor. După ocupația rusască vine un Domn foarte inteligent, cu un rar simț istoric, dar care, pus în această soțietate nestabilă ca năsipul pustiilor, caută să-și asigure poziția personală. În locul boierilor mari cari cereau a-i ocupa scaunul, el deschide o poartă mare boierilor mici, foștilor comiși, foștilor vătaji de moșie sau fiilor lor. Grămădirea la porțile privilegiului devine din ce în ce mai mare, aspiranții
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că mi-a plesnit pântecele, nu altăceva. Și după ce-am ieșit cu mare greu din apă și m-am pus pe mal, țiindu-mă cu mâinile de inimă, băieții s-au strâns ciotcă împrejurul meu și m-au înmormântat cu năsip, și m-au prohodit cum știau ei, și de-abia mi-am venit în simțire peste vreun ceas”. O stranie coincidență face ca, în Amintiri..., Lazăr, cel ce„tot moare și iar învie, și învie și iar moare”, după cum zice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
este de mijoc și dacă încolțesc numai 25, apoi este ră. În a doua și a tria întâmplare, trebuie câtimea seminței a se spori. Încă mai sus am arătat că pentru cultura crinului este potrivit un pământ alcătuit din lut, năsip și țărnă neagră, însă el crește îndeobștie în orice feli de pământ, până și în cel slab, unde pot crește și alte soiuri de brad și alți arbori frunzoși, precum: stejarul, fagul ș.a., numai poziția să nu fie pre umedă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
formează un strat de sare neîntrecurmat, compactă, de o lățime mai de 80 stânjini și de o adâncime și lungime încă necercată și se găsește în o formație a petrei năsipoasă carpatice, este acoperită de straturi de humă sau țălină, năsip și mergelșifer bitumen feros, toate de o grosime ca de 11-13 stânjăni. Sarea acestui strat se deosebește prin o vârtoșime și trăinicie estraordinară, fiind că cuprinde pre puțină apă, cristalizația mică, compactă, mai ales fiind că părțile pământoase sînt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile neapărate pentru băile de piatră de fer, pentru băile de cărbuni de pământ, să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să tragă piciorul pe covorul pe care stă mireasa. La Isaia dănțuiește, de voiește mireasa ca în viața casnică să fie ea mai mare decît bărbatul, să calce pe mire pe picior. Se crede că nu e bine a arunca năsipul care se află-n rînza gobăilor* tăiete jos, c-apoi acel ce calcă cu piciorul gol capătă păducel* la picior. Păducelul se zice că se tămăduiește dacă se pune coada culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
turcii"! Îmi stătea pe limbă! sare Stanciu. Ți-a dat Dumnezeu gândul ăl bun. "Cruciații" aiștea prea se spală pe mâini ca Pilat din Pont! izbucnește Duma. Dacă le-or fi murdare!? nu se lasă Mihail. "Turcii sunt mulți ca năsipul mării... Nici nu-i încape pământul Moldovei!" se plânge Juga. Da' sub pământ n-au loc?! sare Șendrea. Mă tem să nu ne lase cu ochii în soare, singuri-singurei, cugetă Stanciu. E ceva sigur pe lumea aiasta? cugetă Ștefan chinuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înainte, ca orbeții. De aceea mă străduiesc ca nu singuri să luptăm, ci împreună... Grea luptă, mormăie în barbă Stanciu. Mie-mi spui? În bătălie, greșești o singură dată. Adevărul e că suntem o mână de oameni, și ei ca "năsipul mării"... Singuri, nu putem... "Oastea cea mare a Moldovei e oaste de strânsură, mai mult țărani de la coarnele plugului". "Strânsură, strânsură", dar strașnic muștruluită, precizează Șendrea. Din fiecare țăran ai făcut un oștean și nu unul oarecare... Care are a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Duma. Într-adevăr, un amănunt deloc de neglijat într-o bătălie, dar n-ajunge... Ștefan nu spune ce-ar mai trebui. Cu pacea ce facem? insistă Stanciu. Ce facem? se vaicăre Juga. Ne-or prăpădi osmanlâii. Turcii sunt mulți, ca năsipu' mării... Să cădem la învoială... Mai dăm noi, mai lasă ei... Pace să avem. Să ne rugăm de pace. Scuipă-ți în sân! îi propune Luca Arbure. Ne tăiem jos și ne turcim cu toții, se hlizește Mihail. Ștefan tace. Stanciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe hoge să-i primească bine și să primească ofrandele. Ferești cu chenar de marmură cioplită frumos. Trecem mai departe aproape de graniță, cătră plaja dela Ecrene: coasta de argint. La stânga pădure. La dreapta înălțimi păduroase. Pichet grăniceresc. Plajă lină, cu năsip fin, cu horbotă de valuri, care vin necontenit spărgându-se lângă țărm. Departe, la miază noapte, în ceață, se vede Caliacra. Acolo ne ducem. Drum îndărăt. Mori de apă la marginea satului Ecrenè. Copii care țipă bucuroși la trecerea automobilului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în serios. Pe când Pal, ungurean, vorbește cu ironie despre "boierii noștri" care s-au cerut în căruță ș-apoi, înainte de Podul-Iloaiei, i-au pradat, amenințându-i cu revolverele. Sfânta Duminică ziua scandalurilor. Au căzut niște oameni într-o hrubă de năsip, "și răcneau de-acolo ca de pe cea lume"... Tout passe. L'art robuste Seule a l'éternité. Le buste Survit à la cité. (Th. Gautier) La Curtea cu Juri o martoră, nevasta unui cantonist de cale ferată.. Foarte intimidată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rupe inima. Făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchile. Se învață ca viermele în hrean. Se deprinde ca țiganul cu scânteia. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Toată paserea pe limba ei piere. Se năcăjește să sfredelească năsipul. Învață bărbieri la capul meu. Un nebun zvârle o piatră în baltă și zece învățați nu pot s-o scoată. Din coadă de mâță sâtă de matasă nu se face. Surdului degeaba-i cânți de jele. De vrei sfat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cunoștință de această apariție pe care o vor fi văzut pe vremuri preistorice strămoșii lor. N-am văzut paseri altele decât rațe sălbatice, zburând prin lucirea amurgului. (Îmi amintesc că n-am văzut câni la Stalingrad. Numai doi, de coloarea năsipului, un fel de ogari, umblau pe malul fluviului, căutând ceva în tovărășie. În schimb multe capre: animalul binefăcător al acestor priveliști sărace cu vegetație de stepă grâne și pălân (pelin). Vântul poartă necontenit puternică mireasmă amară. Cât am umblat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din partea celor ce veneau beți mai ales noaptea când se împiedicau. Și cum a trecut Sf.Vasile m-am apucat și am stratificat sâmburii în nisip cernut ca atunci când i-oi scoate din ladă să scufund sita în apă și năsipu să rămâie în apă și în sită să rămâie sâmburii. Și am făcut 30 de straturi, foarte bine mărunțite și amesticată țerna din straturi cu nisip, ca să poată răsări foarte ușor. După ce s-a luat zăpada, Joi Vineri și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spectacolul mării. Cel puțin așa e impresiunea mea. Unde pot eu să descriu zguduirea ce simți când te afli pentru prima oară dinaintea acestei țări a naturii! E infinitul, eternitatea care ți se dezvăluie; rămâi desființat, perdut, un fir de năsip, un nimic față de Caosul oceanic, și orice cuvinte meșteșugite aș găsi, oricât mi-aș răscoli imaginațiunea, n-aș fi în stare să exprim în adevărata ei intensitate simțirea ce-ți strânge inima, când îți aluneci ochii pentru întâiași dată pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zise nimic. C-o mînă-și strânse brâul, cu cealaltă lovi cu cuțitul pe contrariul lui și-i străpunse gâtul, încît sîngele-i împroșcă obrazul. Tânărul se răsturnă cu scaun cu tot și sîngele-i curgea șiroi pe podeaua acoperită înadins cu mult năsip. Aurul lui căzuse la pământ și se-mprăștiase prin balta de sânge. Nepreocupat de cel tânăr, Levy culegea galben cu galben, îi curățea de sânge și năsip și-i punea în punga lui veche... Apoi stătu mult în tăcere, părea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
scaun cu tot și sîngele-i curgea șiroi pe podeaua acoperită înadins cu mult năsip. Aurul lui căzuse la pământ și se-mprăștiase prin balta de sânge. Nepreocupat de cel tânăr, Levy culegea galben cu galben, îi curățea de sânge și năsip și-i punea în punga lui veche... Apoi stătu mult în tăcere, părea a socoti ceva. Apoi sări de pe scaun și luă sacul pe care Ruben l-adusese, îl dezlegă la gură, scoase și distinse * pe masă ce era în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din vestul României în prima jumătate a deceniului al treilea al secolului trecut, când se utilizau formele următoare: dela (în loc de de la), ecvinocțiul, întâiu, dintâiu, desbinarea, răsboaie, isbucnirea, aflare (în loc de descoperire), carneval, totfelul, period (în loc de perioadă), deacă (în loc de dacă), șease (șase), năsip. Pilduitoare este reclama de pe coperta din spate, care sună astfel: „TIPOGRAFIA DIECEZANĂ - Fiind asortată cu cel mai bogat material pentru lucrări de artă tipografică și fiind instalată cu mașinile cele mai moderne, execută totfelul de tipărituri ca circulare, memorande, menuuri
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
-se în spațiu, sori albaștri, galbeni, verzi, ochi ai ceriului, care de când lumea tot sau rotit și s-or roti. Iată și colo luna nopților pământești, luna poeților, luna lunaticilor, luna cânilor lătrători, slugă bicisnică a pământului. Ce fir de năsip!...Dintr-o singură privire străbăteam toată urzeala lumii; auzeam creșterea ierbii, înțelegeam taina vieții, atingeam firele ce leagă stelele între ele, vedeam boldul care dă mișcarea, simțeam timpul stătător; ce zic? Eu însumi făceam parte din acele fire, din acele
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]