57 matches
-
ăștia. Și Doamne, ce-l mai iubeam pe Costică! Da’ și el pe mine. Venea seara și-mi dădea cu pietre-n geam. Și io aveam niște cozi lungi împletite și-mi făcuse mama-mare o rochie din postav bleumarin cu năsturași albi și guler cu broderie spartă. Și aveam, mamă, o talie... De viespe, nu alta! Și mă strecuram afară, în spatele casei, să ne pupăm. Că pe vremea mea asta făceau tinerii. Acum... Și ne mai vedeam duminica la biserică. Mergeam
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de la Emanuelle 3 Încoace nici un muritor nu Întâlnise un asemenea rafinament. Pe lângă Amy a mea, Jenna Jameson se dovedea o plăpumăreasă nepricepută, iar Nicole Sheridan o biată reumatică, degetul ei arătător trăgea tigheluri perfecte pe piele, apoi medita puțin asupra năsturașilor și ridicăturilor Întâlnite pe traseu și, când era gata să dispară Într-unul dintre pliurile ființei ei perfecte, hopa!, revenea la suprafață ca un pescăruș săltându-se deasupra valurilor. O din ce În ce mai golașă latură a personalității ei mi se dezvăluia și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mint în legătură cu numele, în legătură cu școala, dar cum o să mă descurc cu nasulia asta de nas? „Pari o persoană drăguță, domnule Porte-Noir, dar de ce-ți acoperi întruna mijlocul feței?“ Fiindcă mijlocul feței mi-a luat-o subit în sus! Fiindcă năsturașul din primii ani ai copilăriei, chestioara aia drăgălașă pe care o admirau toți când eram în cărucior, la care nu se mai săturau să se uite, mijlocul feței mele a început să se înalțe spre Dumnezeu. „Porte-Noir și Parson din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a trimis Bonnie să stați de vorbă cu mine? Și Helen se apleacă într-o parte, uitându-se în spatele lui, spre sufragerie. Își deschide poșeta, scoate o pereche de mănuși albe și începe să și le tragă pe degete. Încheie năsturașul de pe manșeta fiecărei mănuși și zice: — Putem să intrăm? Nu ne gândiserăm că o să meargă așa de greu. Planul B, dacă găsim acasă un bărbat, trecem la planul B. Tipul cu mașinuțele de curse duce sticla la gură și suge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
se mai simte la fel. Bluza din mătasă, largă și cu volane uriașe la umeri, o strânge. Poartă pe sub rufe, parcă, două trupuri gemene. Un bărbat și o femeie. S-a prins cu vârful degetelor de unul dintre zecile de năsturași cusuți pe tighelul de catifea neagră, care-i marchează talia cu eleganță nebănuită de creatorii de modă contemporană. Ceva s-a deșteptat în acel trupul uscățiv și care, parcă dormitase sute de ani. Se simte caldă, apoi fierbinte,este ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ajuns de pomină în toată gașca lor de neastâmpărați. Pe acele vremuri, nu exista atâta rușine între copii, de aceea fetițele se scăldau despuiate alături de băieți, chiar și cele de 10 - 12 ani, cărora de acum începea să le crească năsturașii sânilor și să le apară pe ici pe colo câte un firișor din viitoarea mătase pubiană. Parcă cele mai mari aveau costum de baie? Intrau în apa răcoroasă în chiloții de toată ziua și apoi așteptau să se usuce sau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
ajuns de pomină în toată gașca lor de neastâmpărați. Pe acele vremuri, nu exista atâta complexitate între copii, de aceea fetițele se scăldau despuiate alături de băieți, chiar și cele de 10 - 12 ani, cărora de acum începea să le crească năsturașii sânilor și să le apară pe ici pe colo câte un firișor din viitoarea mătase pubiană. Parcă cele mai mari aveau costum de baie? Intrau în apa răcoroasă în chiloții de toată ziua și apoi așteptau să se usuce sau
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
se mai simte la fel. Bluză din mătasă, largă și cu volane uriașe la umeri, o strânge. Poartă pe sub rufe, parcă, două trupuri.Gemene. Un bărbat și o femeie. S-a prins cu vârful degetelor de unul dintre zecile de năsturași cusuți pe tighelul de catifea, care-i marchează talia cu elegantă nebănuita de creatorii de modă contemporani. Ceva s-a deșteptat în trupul acela uscățiv și care, parcă dormitase sute de ani. Se simte caldă, apoi fierbinte, este ceea ce nu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
zăpadă al iernii care părea că nu se mai termină, ajunseseră la maturitate și se simțea de la zece pași parfumul plăcut al zambilelor, iar cupele elegante și catifelate ale lalelelor în trei culori se înălțau semețe deasupra unor așa numiți „năsturași” galbeni, grena, albăstrui, de parcă se întreceau în a atrage priviri admirative. „Hm! Mama nu a fost la cursuri de ikebana, dar și aici, afară, ca și în vazele din casă, dânsa a aranjat florile mai plăcut ca japonezele! Avea un
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
să ies din casă mă-mbie. Plec îndată la plimbare, alegând mica cărare ce mă duce jos, în vale, cât mai este un pic răcoare. Iarba fină, verde crud - un covor fin de mătase, are ajurate-n ea: părăluțe, albăstrele, năsturași sidefii, mici pâlcuri de păpădii. Susur de izvor s-aude, de sub pietre clipocind, apa sprinten șerpuiește, având sclipiri de argint. Cățărați pe un stei din sare, speriați, doi iezișori behăie timid spre capră, implorând-o: „ajutor!” Cu ochi blânzi, spre
VIŞINI ÎN FLOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341485_a_342814]
-
fii ce-ai fost! Grădină mea Am sădit în grădiniță, Lang-un fir de lămâița, Șase tufe de lalele, Zambilute, viorele Ghiocei și toporași, Ce-i aștept să infloresca Chiar de ziua mamei mele! Si-or s-apara mintenaș, Narcise și năsturași; Stă de pază unde-opui Mândră gură leului! M-am mândrit până mai ieri Cu vre-o câțiva cavaleri, Dar acum să nu te miri, Am și câțiva trandafiri! Mai aștept să înflorească Panseluțele din glastra Ce le-am pus lîngă
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
să ies din casă mă-mbie. Plec îndată la plimbare, alegând mica cărare ce mă duce jos, în vale, cât mai este un pic răcoare. Iarba fină, verde crud - un covor fin de mătase, are ajurate-n ea: părăluțe, albăstrele, năsturași sidefii, mici pâlcuri de păpădii. Susur de izvor s-aude, ... Citește mai mult Vișinii albiți de floareși o-nmiresmată boarece ușor și lin adie,să ies din casă mă-mbie.Plec îndată la plimbare,alegând mica cărarece mă duce jos
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
adie,să ies din casă mă-mbie.Plec îndată la plimbare,alegând mica cărarece mă duce jos, în vale,cât mai este un pic răcoare.Iarba fină, verde crud -un covor fin de mătase,are ajurate-n ea: părăluțe,albăstrele, năsturași sidefii,mici pâlcuri de păpădii.Susur de izvor s-aude,... XXIV. NOAPTE DE IARNĂ, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011. În zăpada afânată ce se troienea în noapte. ne trânteam ușor pe spate, lasând
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
să contribuie la educarea spirituală a cititorilor și la răspândirea cunoștințelor practice. Orientării iluministe îi era subordonată activitatea de popularizare a literaturii artistice și a folclorului. Aici publică versuri originale și înregistrări de cântece populare Ion Buzdugan, Mihail Minciună, Gheorghe Năsturaș, Teodor Păduraru, Pan Halippa, Tudose Roman, Toader Mălai, Iulian Friptu ș.a. Se încadrau în orientarea generală a ziarului unele scrieri selectate din clasici (Anton Pann, Al. Donici, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, I. Creangă, M. Eminescu), precum și din literatura română contemporană
CUVANT MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
ambianță dominată de credințe străvechi legate de câteva elemente: apa, pământul, fierul, piatra, cifra treisprezece, jertfirea ritualică a femeii. E o mitologie apăsătoare, cu tonalități sumbre, într-o lume de la care Dumnezeu pare că și-a întors fața. SCRIERI: Ucenicul Năsturaș descoperă viața, București, 1949; Viforul, București, 1950; Acasă, București, 1951; Cumpăna luminilor, București, 1952; Filonul 25, București, 1954; Izvorul roșu, I, București, 1955; Fecior de suflet, București, 1956; Unul de la „Neptun”, București, 1956; Drumul spre cer, București, 1957; Veneam din
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
în general.” Este o tipică revistă de provincie, dar cu pretenții. Rubrici: „Pagina de filosofie”, „Informațiunile «Literatorului Romanului»”, „Revista revistelor”. Poezie publică Andrei Ionescu, N. Mihu, Gh. V. Butnariu (poet lansat de N. Iorga), Victor Mocanu, Ion V. Butnariu, Gh. Năsturaș, Maria Muntean, D. Iov, George Voevidca, C. Procopie, Th. Scarlat ș.a. Cu foarte puține excepții, aceștia au intrat în uitare, valoarea versurilor lor fiind submediocră. Proză semnează Radu Movilă, Ion V. Butnariu (fragmente din romanul Inimă de mamă). De oarecare
LITERATORUL ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287824_a_289153]
-
comitet”. Director: G. Ionescu-Nica; redactor administrator: Th. Dorobăț. Se reproduce poezie de Mihai Eminescu (Doina), Carmen Sylva, Octavian Goga (Plugarii, Graiul pâinii). Sunt prezenți cu versuri C. Dumbrava, S. Ciucă, Thoma Păscu, Maria Botiș-Ciobanu, Mircea Dem. Rădulescu, Tudor Măinescu, Volbură-Poiană Năsturaș s. a., iar cu proza Mihail Lungianu. Revista este ilustrativa pentru noul ritm intelectual al țării din perioada interbelică și pentru încercarea de a da un impuls la cultura acestei zone. M. Pp.
STRAJA CADRILATERULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289966_a_291295]
-
proză de Mihail Sadoveanu (fragmente din lucrarea Lacrimile ieromonahului Veniamin, Haralambie, O amintire), Ion Agârbiceanu (Fefeleaga), D. C. Lambrino, D. D. Patrașcanu, D. Furtună, Ion I. Mironescu. Alte texte incluse în sumar aparțin lui G. Ranetti, I. U. Soricu, Volbură-Poiană Năsturaș, Al. Lascarov-Moldovanu, Pan Halippa. Numărul 16/1928 conține evocarea Ion Creangă - din amintirile unui fost școlar de-al său de N. A. Bogdan, iar numărul 10-11/1927 un articol comemorativ despre B. P. Hasdeu. Predominantă este publicistica, ilustrată de numeroase articole
SOLIA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
Cărți noi relative la Ardeal”. Sunt incluse în sumar versuri de Ion Al-George, Aurel Esca, Eugeniu Revent, Zaharia Bârsan, Ovidiu Hulea, Aron Densușianu, Octavian Moșescu, Aron Cotruș, Constantin Asiminei, Adrian G. Roșianu, Maria Cunțan, Octavian Goga, Al. A. Leontescu, Volbură-Poiană Năsturaș ș.a. Proza aparține lui D. N. Ciotori, Ion Iosif Șchiopul, Oct. C. Tăslăuanu, Octavian Goga, Al. Cazaban, Laurian Gabor, contribuții de cultură și istorie dau G. Sima, N. I. Rusu, I. I. Șchiopul, Virgil A. Popescu, Ion Moța, Onisifor Ghibu, Gh.
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
de Aurelia Vanghele, Octavian Goga, părintele doctrinei eterne de Const. Bivolaru). Versuri publică I. U. Soricu, Vlaicu Bârna, Ion Th. Ilea, Ion Buzdugan, Constantin Barcaroiu, N. I. Herescu, Vasile Al-George, N. Rusu, Ion Ojog, G. Tutoveanu, Vladimir Corbasca, Leonard Divarius, Volbură-Poiană Năsturaș, Șerban Bascovici, Aron Cotruș, Al. Bibescu, Const. Argeșeanu, Valentin Strava, Gheorghe I. de Ferenczy, Vasile Bucur ș.a. Un loc important se acordă operei lui Octavian Goga și figurilor importante din trecutul Transilvaniei (Ion Inocențiu Micu-Klein, Vasile Lucaciu, George Coșbuc ș.a.
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
de critică literară. Cu versuri și nuvele au colaborat sporadic V. Alecsandri, Iosif Vulcan, Olimpia Locusteanu, N. Barbu. Este republicată Cântarea României, atribuită lui Alecu Russo, însoțită de o prezentare a semnificației politice și estetice a scrierii, făcută de Radu Năsturaș (Nicolae Densușianu). Aron Densușianu dă versuri originale și tălmăciri din Leopardi și Petrarca, nuvele istorice și articole de critică literară. El continuă aici și controversa cu Titu Maiorescu (articolul Regenerarea literaturii române), care îl va împinge spre atitudinea antijunimistă și
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
aflăm că În nr. 3 al colecției, a apărut nuvela Cifrul de Petre Iosif, iar În nr. 4, Moartea lui Iosif Clisei de Al. Jar. Alți nuveliști editați În Cartea Poporului: Geo Bogza, (Sfârșitul lui lacob Onisia), N. Jianu (Ucenicul Năsturaș descoperă viața), N. Mărgeanu (Focul din pădure), Valentin Silvestru (Trenul regal), ș.a. Revirimentul nuvelei, Înțeles ca o cucerire a noii literaturi, este demonstrat de J. POPPER 48: „Un cetățean al țării noastre care s-ar reîntoarce astăzi după patru sau
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cucerit viața). Intenția povestitorului e lăudabilă. Matei Ion Însă străbate o viață absolut identică celei a lui Nicula Petcu, din altă istorisire, Biruința de Alexandru Gârneață. În viața primului se Întâmplă un fapt foarte asemănător cu cel din viața ucenicului Năsturaș, care, la rândul său, „descoperă viața” Într-o nuvelă de N. Jianu. (Ă). Ba În volumașul lui Constantin Chiriță găsim și o altă nuvelă, unde de data aceasta eroului Îi zice chiar Petcu Nicolae ca și eroului din Biruința, face
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că ai dreptate, nervii ți se vor întinde la maxim, vei trăi cu intensitate febrilă dar gustul revoltei se va cocli. Ești dezamăgită... totul pleacă de la centru obosită, târându-ți pașii te vei întoarce acasă. Când îți schimbi bluza cu năsturași de argint mă găsești pierdut în buzunărelul din colț, mă arunci plictisită. Eu fac poezele în alt ungher rătăcit; iubirea redusă la un joc spiralat neîntrerupt și absurd, bagatelă în veșmânt de primadonă. Gândești obsesiv: copilele pătrund în tanga din
Femeia ?nceputului de mileniu by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83707_a_85032]
-
trăsăturile însă nu mai era fetița pe care o știa. Subțire dar bine făcută, fusta scurtă iar bluza strâmtă îi punea în evidența sânii. A observat imediat, nu purta sutien și abia reușeau să îi liniștească din freamăt cei câțiva năsturași ai bluziței. Șatenă, nasul drept, gura potrivită, buzele cărnoase și ochi căprui, iscoditori. Purta tocuri mici la sandale și ca înălțime îi ajunge dincolo de umeri, are mâinile mari, curate, frumoase și albe de la apă, se cunoaște că muncește cu ele
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]