124 matches
-
destinului” sau „a lui Dumnezeu”. Înțeleg doar, că, uneori, noi alegem calea complicării lucrurilor: întâi le-a complicat el, atunci când eu venisem să-i cunosc părinții, nicidecum prietenii și prietenele, iar apoi eu, când nu mi-am putut stăpâni gândurile năvălitoare cu bănuieli neîntemeiate pe fapte reale. Într-o dragoste adevărată teoria spune clar: se discută fără ascunzișuri tot și, unde nu se poate ceva, îndrăgostiții trebuie să caute împreună soluțiile, consultându-și în primul rând părinții, lucru pe care nu
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene. Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, dacă tronul țării ar avea un urmaș care să țină frâul în mână, cel puțin, cu tot atâta înțelepciune ca și Pătru Valdescu. Din păcate, soția acestuia, dusă printre îngeri mult prea devreme, i-a lăsat doar
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene.Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, dacă tronul țării ar avea un urmaș care să țină frâul în mână, cel puțin, cu tot atâta înțelepciune ca și Pătru Valdescu. Din păcate, soția acestuia, dusă printre îngeri mult prea devreme, i-a lăsat doar
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
două grupuri se va relaxa treptat, alunecând spre zone de puternică elevație interetnică. Ceva de genul: calcan ciuruc, chilipir, bacșiș para, bairam huzur! Desigur, numai o limbă atât de armonioasă ca a românului poate înmuia atât de precis oasele liftelor năvălitoare. Buna vecinătate a slavilor, e atestată de cuvinte la fel de exacte dacă ar fi să începem cu dragoste și iubire și să încheiem cu pateticele: șpagă, plocon și mită, în timp ce spiritualizarea Tisei începută cu palincă, a fost concretizată prin adoptarea de către
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
Adevărul trebuie cunoscut! Mai totdeauna, istoria ne-a fost siluită cu pana muiată în sânge românesc, a învingătorului (criminal, adesea impostor și profitor cu asupra de măsură de bunătatea și răbdarea noastră proverbială), indiferent de epocă, simbol sau culoarea flamurii năvălitoare Așadar, „Ani de zbucium”, de Ilie Șandru, încă o carte despre 1848-49? De ce? - vor mormăi, cu siguranță, unii iritați, aceiași, din tagma celor pe care-i știm. E adevărat, după 1848, până acum, s-a tot scris despre agonia acelei
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1454805524.html [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
nea-muri s-au contopit într-o unitate biologică și etnică, unitatea românească, care s-a adâncit și mai mult, pe măsură ce locuitorii Daciei, părăsiți de ocrotirea legiunilor romane, retrase peste Dunăre, au rămas să-și apere singuri existența în fața hoardelor barbare năvălitoare. Elementul de legătură al locuitorilor de aici n-a putut fi acela al conștiinței lor naționale, conștiință nedefinită încă, în acele timpuri, ci al credinței religioase, total deosebită de cea a neamurilor năvălitoare, față de care această credință trebuia apărată. Biserica
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
-și apere singuri existența în fața hoardelor barbare năvălitoare. Elementul de legătură al locuitorilor de aici n-a putut fi acela al conștiinței lor naționale, conștiință nedefinită încă, în acele timpuri, ci al credinței religioase, total deosebită de cea a neamurilor năvălitoare, față de care această credință trebuia apărată. Biserica creștină devine astfel instituția care strânge în jurul ei pe noii credincioși, răspândiți de-a lungul tuturor meleagurilor Daciei, iar reprezentanții ei, preoții, iau locul conducătorilor, civili sau militari, care dispăruseră“ („Creștinismul și cultura
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
de acel stol de păsări ciudate. Acestea se transformă pe rând în cavaleri cu pelerine roșii și fecioare în voaluri roze cu părul lung, despletit. Nepoftiții musafiri plutesc pe deasupra scaunelor. Cei prezenți în sală țipă alergând printre scaune din fața straniilor năvălitori. IMPERATORUL :(surprins de aceste apariții) Cine sunteți voi să-l deranjați pe Imperator?... Am să vă arestez! Din rândul vampirilor unul urcă la tribună și rostește cu un glas puternic de se cutremură pereții. CONTELE DRACULA: Eu sunt Contele Dracula
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
am fost și suntem daci / Noi avem în vine sânge din strămoșii noștri traci. Noi suntem născuți odată cu pământul nemuririi / Și ne-am războit prin veacuri cu tâlharii și vampirii / S-apărăm pământul sacru ca și legile nescrise / De hoarde năvălitoare cu legile interzise.” Și aceste poezii sunt cele care reflectă firea adevărată a poetului, descendent dintr-un neam viteaz și neînfricat, devotat țării și idealurilor ei de libertate și neatârnare. În toate acestea e loc și pentru „Vise de an
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Decebal în anul 106, în urma confruntării cu armata romană, până astăzi. Aceste patologii s-au format și s-au dezvoltat pe parcursul primului mileniu, când populația dacă, trăitoare în sătulețe ce se întindeau pe teritoriului vechii Dacii fugea îngrozită din fața hoardelor năvălitoare salvându-se în întunericul codrilor. Și s-au întărit pe parcursul celui de al doilea mileniu... Plecând de la datele istoriei, ale realității și ale vieții de zi cu zi din spațiul românesc, observând că noi, românii, ne mâncăm valorile, că aceasta
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot:/ un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii”. Sentimentul năvălitor învers al întâmplării devine poezie seducătoare și, în același timp, crez poetic în angajarea imaginației și inspirației. Deprinderea înțelesului frumuseții și tainei versului devine stare emoțională care dă omogenitate poemului, acolo unde tăcerea se oprește admirativ: „Cine a stârnit vijelia
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_amor_prohibit_al_florin_tene_1352051370.html [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
destinului” sau „a lui Dumnezeu”. Înțeleg doar, că, uneori, noi alegem calea complicării lucrurilor: întâi le-a complicat el, atunci când eu venisem să-i cunosc părinții, nicidecum prietenii și prietenele, iar apoi eu, când nu mi-am putut stăpâni gândurile năvălitoare cu bănuieli neîntemeiate pe fapte reale. Într-o dragoste adevărată teoria spune clar: se discută fără ascunzișuri tot și, unde nu se poate ceva, îndrăgostiții trebuie să caute împreună soluțiile, consultându-și în primul rând părinții, lucru pe care nu
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_este_maricuta_manciuc_toma_1363066916.html [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
tău să crească păduri care să fie de adăpost oamenilor și viețuitoarelor acestor locuri. Și nimeni, fără de voia ta să nu poată trece de tine în veac de veci! Și, deodată, se iscă un vârtej nemaivăzut și se ridică în fața năvălitorilor un munte de piatră acoperit cu păduri prin care nu era chip să treci. Dincolo de el, copiii, femeile, bărbații și viețuitoarele și-au aflat adăpost și scăpare din fața silniciei. Văzând tătarii că nu mai au ce prăda nici pe cine
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435738277.html [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
spre nori. Timpul a trecut, oamenii s-au întors la sălașele lor, viețuitoarelor s-au hălăduit prin pădurile din jur. Muntele a rămas nemișcat, la poalele lui curgând râul pe care oamenii la numit mai întâi Tatarroș în amintirea tătarilor năvălitori și cu timpul a ajuns să se cheme Trotuș așa cum îl știm noi astăzi. Goanța este și acum muntele plin de păduri verzi în care vara găsești răcoare și aer curat și în care trilurile păsărilor spun povestea fiicei cele
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435738277.html [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene. Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, ... Citește mai mult Să citesc ” Comoara blestemată”, trebuie să recunosc, a fost o provocare. Nu citisem de autorul cărții, Ion Nălbitoru, decât un scenariu de film de scurt metraj și o piesă de teatru publicate pe un
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene.Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, ... XXVIII. REGINA ȘI PÂNZELE EI, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1024 din 20 octombrie 2013. Mă grăbesc! Trec prin mulțimea pestriță, gălăgioasă fără să văd, fără să aud. Gândurile mele sunt pline, mult prea pline
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Dar ce nu poate? Ca și cum unora nu le-ar fi destul... Istoria noastră se aseamănă cu aceea a tuturor națiunilor până la un punct, în care își rupe brusc sensul, dorind a scoate în evidență diferențierea noastră clară față de națiunile nesătule, năvălitoare ni-tam ni-sam peste neamurile pașnice. Spațiul nostru nu a fost niciodată ”lățit” de străbunii noștri dincolo de locurile unde se vorbea o altă limbă, străină de a noastră. Dacă i-am bătut atunci când ne-au atacat, aceștia nu și-
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
iarbă,/ Cu siguranță hoții vor trece înapoi,/ Tu vinde-le-nserarea și-ntoarce-te în grabă,/ A înflorit misterul, și-a înflorit în doi...” (A înflorit misterul). Poeta creează aici un univers prin excelență livresc în care îndrăgostiții vin mereu năvălitor din textul lumii, dintr-un mental pe care l-au consacrat romanticii în poeme de factură fantastică inscriptibile în tema călătoriei mortului în compania unui partener viu: cele mai la îndemână exemple fiind germanul Gottfried August Bürger (1745-1794) cu celebra
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
pe localnici, în câteva decenii pustiind tot muntele, pe el rămânând doar câțiva călugări în vreo 10 schituri și mânăstiri. Greu s-au putut achita de misiunea dată lor de Maica lui Hristos, căci Athosul a fost deseori devastat de năvălitorii barbari. Neamul lui Daphne s-a retras și el de pe Athos în localitățile învecinate, dar a trimis în fiecare generație câte un fiu sau doi care să apere muntele de necredincioși. Unii s-au călugărit iar alții s-au pustnicit
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386746981.html [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
și cunoaștere...” În legătură cu volumul de versuri, domnul Lazăr Ladariu, citând din versurile Marianei Cristescu, remarcă o viziune integratoare a poeziilor domniei-sale "din cartea Amor prohibit și de acea stare poetica dominantă, însoțită de acea seducție a preaplinului convingător...un sentiment năvălitor al întâmplării, devine poezie seducătoare și în același timp crez poetic în angajarea imaginației și inspirației. Deprinderea înțelesului frumuseții și tainei versului devine stare emoțională, care dă omogenitate poemului, acolo unde tăcerea se oprește definitiv, dar și admirativ” - a conchis
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Medalia_virtutea_literara_acordata_al_florin_tene_1352363087.html [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
nea-muri s-au contopit într-o unitate biologică și etnică, unitatea românească, care s-a adâncit și mai mult, pe măsură ce locuitorii Daciei, părăsiți de ocrotirea legiunilor romane, retrase peste Dunăre, au rămas să-și apere singuri existența în fața hoardelor barbare năvălitoare. Elementul de legătură al locuitorilor de aici n-a putut fi acela al conștiinței lor naționale, conștiință nedefinită încă, în acele timpuri, ci al credinței religioase, total deosebită de cea a neamurilor năvălitoare, față de care această credință trebuia apărată. Biserica
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
-și apere singuri existența în fața hoardelor barbare năvălitoare. Elementul de legătură al locuitorilor de aici n-a putut fi acela al conștiinței lor naționale, conștiință nedefinită încă, în acele timpuri, ci al credinței religioase, total deosebită de cea a neamurilor năvălitoare, față de care această credință trebuia apărată. Biserica creștină devine astfel instituția care strânge în jurul ei pe noii credincioși, răspândiți de-a lungul tuturor meleagurilor Daciei, iar reprezentanții ei, preoții, iau locul conducătorilor, civili sau militari, care dispăruseră“ („Creștinismul și cultura
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
verde, gri-albastră: Delta Dunării și Marea Neagră. Din împreunarea cu bărbatul ei, Adam, au luat nașterii și fiii poporului român, un popor creștin-ortodox, stabil pe acest scump și sfânt pământ românesc, răbdător în griji și suferinți, încercat de ispitele altor neamuri năvălitoare, tolerant cu toți cei care le-a oferit adăpost. Chiar dacă moliile au mai ciopârțit din hainele mamei, de fiecare dată din când în când: 1600, 1859, 1918, pișcați de ger și de sângele roșu, iute, ce le curgea prin vene
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
otomanii au pus-o pe Dâmbovița, să le fie mai aproape când vroiau să-i mai osândească cu ceva pe valahi, să nu mai bată drumurile până la Târgoviștea lui Vlad Țepeș. Și la fel ca pazvangiii mahomedani de pe vremuri, străinii năvălitori de acum s-au repezit la devastarea țării, găsind la București destui citadini netrebnici cu care au fraternizat pentru a-și împlini scopurile infame și impostoare. Străinii erau versați, bucureștenii erau săraci, înfrigurați și derutați în incertitudini, astfel mulți dintre
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
pomeniți fără Natalia Guberna. Marele merit al acestei artiste e că a luat, alături de colegele ei de generație, fruntea scenei românești și nu a lăsat ca azi să pună stăpânire asupra prim-planului domnișoare cu expoziții corporale, ca apele fierbătoare, năvălitoare peste diguri. Nu! Natalia Guberna, ca și atâtea artiste ale generației sale a fost și este o artistă care, dacă e să discutăm aspectul corporal, edifică sublimitatea feminină, iar dacă e să relevăm frumusețea și înălțimea interpretării muzicale nu le
NATALIA GUBERNA. NIMIC NU ÎNLOCUIEŞTE VOCEA UMANĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397383534.html [Corola-blog/BlogPost/347811_a_349140]