15 matches
-
prizonieri în lagărul de concentrare a singuraticilor, Din setea de perfecțiune, în această evaporare de valori, Ne zâmbim din poze și ne îmbrățișăm în secret, Neștiind despre venirea vreunui pas. Îți zîmbesc prin întrebarea dacă-mi zâmbești, Mă prind copilă năzbâtioasă privind, în oglinda apei, Visul despre dragostea-împăcare Și îmi cânt din inima ta, curajul descătușării. Te las să-mi vânezi înțelepciunea lacrimii Și mă amuză straiele camuflaj cu tot cu pușcă. Te crezi carnivorul norocos Sau, poate, ai înțeles că nu există
POESIS de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/diana_ciugureanu_zlatan_1472894074.html [Corola-blog/BlogPost/375222_a_376551]
-
Afroditei și lui Adonis. Cu siguranță că în momentul în care voi scrie despre legendele și miturile cipriote voi căuta să gasesc răspunsul printr-o documentare temeinică. Ciprioții se stropesc cu apă din mare, râuri sau lacuri, sau cei mai năzbâtioși se aruncă unul pe altul în apă, în ritmuri muzicale de „chatista”- o varietate de melodii populare cipriote specifice acestei sărbători. Lumea se udă, cântă și dansează, se distrează cum numai ei știu s-o facă și cântă toți, de la
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_6_limassol_georgeta_resteman_1337943577.html [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
să văd ca prin sita genelor tablouri de o factură specială, cufundate în adâncul timpului, când anii mei erau în pragul definirii personalității. Perioada tulburator de frumoasă a vieții cu nume parcă izvorât din însăși substanța sa semantică, tinerețea, așa năzbâtioasă cum e ea, pusese peceta pe sufletul meu în care sădise un cuib al visării la actorie, visul de aur, mărturisit sau nu de mai toate fetele. Ca să visezi nu te poate opri nimeni, visul nu are hotar, nu te
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_buica_1418024407.html [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
urechi. Era singura persoană căreia îi accepta un asemenea comportament. În rest, până și zeii tremurau în fața lui. Luă pocalul cu vin pe care îl avea pe masă și îl puse într-o parte, așa încât să nu fie răsturnat de năzbâtioasa lui fiică. -Hm... Cui ar trebui să îi mulțumesc pentru această vizită neașteptată? -Burnehsei! răspunse Talestri într-o clipă. De la ea l-am primit, în seara asta, pe noul meu prieten. Vreau să îi găsim un nume. Antal începu să
VULTURUL, ANTAL ŞI ENERGIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1401570661.html [Corola-blog/BlogPost/365382_a_366711]
-
urmat o fetiță, Felicia, care, marcată fiind de pierderea fratelui mai mare, și-a dorit cu ardoare un frățior sau o surioară. Și, după 10 ani a apărut Hansi, pe care l-a iubit nespus, deși, copil fiind, era foarte năzbâtios. Îl iubește și acum la fel de mult, mărturisește cu multă tandrețe, Felicia Stancovici, născută Fernbach. Dintre șotiile copilăriei, își amintește cum a spart toate ferestrele curții interioare a școlii de muzică, care se afla în vremea respectivă, pe strada E. Ungureanu
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
fuge; fuge repede; găină; gospodar; grajd; grație; greu; haiduc; Harap-Alb; hipism; iarba; impunător; iute; înalt; îndrăzneală; înhămat; jucărie; lasagna; localitate; lucru; masivitate; măiestate; măiestrie; măiestuos; măreț; măreție; mîrțoagă; mediu rural; melc; mic; mîndru; moarte; mult; muncitor; de munte; murg; mușcă; năzbîtios; neastîmpărat; noblețe; nomad; organe; pace; partener; pasiune; paște; păr; plug; popas; porc; povești; puternicie; rafinament; război; rece; roșu; salam; salvator; sanie; scăpare de nevoi; simplitate; sinceritate; soare; sobă; soț; speranță; spirit; sprinten; stăpîn; suprima; sur; tracțiune; trage; trăsură; trădare; trop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frate; fratele meu; frați; frumusețe; grăsulean; grup; haină; hăinuțe; impertinență; iubit; izvor; împlinire; începător; îndrăzneț; înger; îngrămădit; îngrijire; jucăuș; leagăn; liniștit; lipsă de griji; mama și eu; mare; Maria; mămos; Mihail; minge; minunat; o minune; mîndrie; moștenitor; mulțime; murdar; năzbîtie; năzbîtios; neajutorare; neascultător; neastîmpăr; nebun; necizelat; nepot; nervi; nevinovat; ninge; nisip; noi; norocos; nostalgie; oameni; obligație; obraznic; odoraș; odraslă; orfan; păr; pătuț; peripeții; pici; picior; piele fină; pîntec; pisică; pitic; plapumă; plînset; plînsete; ploaie; plouă; prieten; prost; pueril; puști; răspundere; răzgîiat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la vânătoarea de lei / cu hârtia de muște... (Găinile) Schimbarea importantă care se produce în atitudinea poetului față de lumea din jur și față de propria poezie constă în trecerea de la o poziție personală la una exponențială.Gesticulația rămâne la fel de spectaculoasă, de năzbâtioasă, dar mesajul poemelor nu mai este transmis doar în nume propriu. Curajul civic e o consecință manifestă a acestei schimbări, a acestei noi asumări. Să ne amintim scurtul și percutantul poem intitulat " Ei?!"(titlu, el însuși de un laconism cât
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
și familiar-argotice (păgubos, haios). În 1943, în Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", Iorgu Iordan observa deja frecvența de apariție a sufixului în registrul familiar, citînd din scrierile vremii, mai ales din presă, formații ca lăcrămos, hazos, milităros, mutros, năzbîtios, pricinos, spăimos, tabietos etc. S-a vorbit și de o anumită valoare peiorativă a sufixului, care ar fi provenit din combinarea sa cu anumite teme lexicale (Zorela Creța, într-un articol din 1967, cita multe derivate în -os cu sens
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
Era în ziua de Sânziene. Bunicul ne-a împletit coronițe din florile grele de aur, făcându-ne să arătăm ca două zâne. Astfel, l-am rugat pe bunicul să ne spună câte ceva despre satul frumos care i-a adăpostit copilăria năzbâtioasă, tinerețea zburdalnică și începutul bătrâneții ninse de ani. Cu vocea caldă, cu ochii senini și cu inima blândă, bunicul ne-a spus că pentru dânsul satul Probota e un mic colțișor de rai. Privindu-l, bunicul era alb ca un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Era în ziua de Sânziene. Bunicul ne-a împletit coronițe din florile grele de aur, făcându-ne să arătăm ca două zâne. Astfel, l-am rugat pe bunicul să ne spună câte ceva despre satul frumos care i-a adăpostit copilăria năzbâtioasă, tinerețea zburdalnică și începutul bătrâneții ninse de ani. Cu vocea caldă, cu ochii senini și cu inima blândă, bunicul ne-a spus că pentru dânsul satul Probota e un mic colțișor de rai. Privindu-l, bunicul era alb ca un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
era dulce la vorbă, avea un glas ca de pitulice, imposibil s-o poți refuza când te îmbia la o musaca, la o iahnie. Îl primea pe fiul ei atunci când se întorcea acasă pe două cărări, ca pe un copil năzbâtios, cu dojeni blânde, amestecate cu vorbe de alint, îl dezbrăca de palton apoi se apleca icnind să-i desfacă șnururile la pantofi, mărimea 45, comandă specială, îl îndemna cu mâncare, venea întotdeauna cumplit de flămând, de, prietenii se îngrijeau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ochii. Blana lor catifelată, ochii mici și negri ca niște mărgelușe te făceau să stai tot timpul în preajma lor și să-i privești. Zilele treceau una după alta și pe măsura ce timpul trecea șoriceii creșteau și erau tot mai năzbâtioși. Dar mirare, culoarea blăniței unui șoricel nu era la fel ca a celorlalți, ci era albă. Datorită acestui fapt nici părinții și nici frații nu se mai jucau cu șoricelul cu blănița albă, nu îl mai băgau în seamă. Stătea
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
Cu frig ai năvălit Tu, cu nebunie, Ai trecut în grabă Prin a mea ogradă Și-ai ajuns în vie. Cu nori plumburii Ai vrut ca să vii Ca s-aduci solie Frunză arămie Cum îmi plac mie. Cocoșii Doi cocoși năzbâtioși Stau pe gard foarte voioși Unul țipă, altul tace Pân’ la urmă-și fac o pace Colorați și bătăuși Se gândesc la cărăbuși De mâncat nu prea au ce Că-s ascunse râmele Cocoșii, cocoșii, Azi s-au bătut cu
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cum bietele au cerut), ci în pădurea Andronache, frîngîndu-li-se încheieturile, cu sârmă de balot. Și înmuindu-li-se fizionomiile cu câteva carabe... "Admistierile îi scurtează două hălci din pedeapsă, îmi mai dezvălui uscatul talmudist câteva date despre călăuză... În penitenciar, năzbâtios, și-o bagă în audiență cu diverși homosexuali, formă de divertisment reprimată de Codul vostru Penal. După penitenciar, pentru a-și face mâna, sustrage și depozitează acasă, în balcon, 400 de litri de benzină. Infracțiune de tot râsul. Pentru că, sub
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]