10 matches
-
a suflat cu-atâta ură și blestem de s-au risipit toți atât de departe, atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visez oasele strămoșilor ieșind din morminte și-alcătuind în văzduhurile albastre, o imensă cruce din nacru... Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre? (Din volumul de versuri “O mie și una de poeme” - Vavila Popovici) Referință Bibliografică: TEMPI PASSATI / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2279, Anul VII, 28 martie 2017. Drepturi de Autor
TEMPI PASSATI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1490669079.html [Corola-blog/BlogPost/383308_a_384637]
-
a suflat cu-atâta ură și blestem de s-au risipit toți atât de departe, atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visez oasele strămoșilor ieșind din morminte și-alcătuind în văzduhurile albastre, o imensă cruce din nacru... Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre? Citește mai mult În copilărie dansam Hora Unirii,în casa noastră, în curtea școlii...Cântam „Pe-al nostru steag e scris unire”într-o limbă dulce,în care am strigat prima oară părinții
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
puncte cardinale...Doamne, spune-mi, cine a suflatcu-atâta ură și blestemde s-au risipit toți atât de departe,atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visezoasele strămoșilor ieșind din morminteși-alcătuind în văzduhurile albastre,o imensă cruce din nacru...Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre?... VIII. GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017. „Arta este fiica libertății.” - Schiller Vincent Willem van Gogh (1853-1890) s-a născut în
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
despart de astă inimă din piept fără frică de marea sângerare?... SPLEEN HIPERBOREAN Stau cu tine-n gând și-mi plânge gura, pielea tigrului care-am fost nu mai e viforoasă. Ar trebui să mă spovedesc petuniilor, poate frunzei de nacru, păunilor. Senzual și noptatic, noctambul heruvim mă ascund sub privirea ta și aștept primăvara... DILEMĂ Mai aproape de cântec, mai departe de tine, glodul vederii Îmi slăbește poftirea. Între cuvânt și tăcere, Între zbor și fantasmă rămân, neiertate, păcatele mele... Cum
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
lirice, fixată într-un topos specific și rămânând mereu în perimetrul țării: „Nu sunt corabia feniciană / pornind agale din Sidon sau Tyr / spre insule ce-aprind a lumii geană / cu jocuri de ivoriu și safir. / Și nici cu purpură sau nacru-n pântec / nu trec spre Finister prin Gibraltar. Eu sunt corabia autohtonă / cu grâne încărcată, cu porumb, / troznind greoi pe unda monotonă / cu o culoare mucedă, de plumb; / și nici embleme, nici zglobii stindarde / nu-mi flutură la proră-n
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
privirile îmi călătoreau de la vitrinele cu vase de argint, luminate din interior, la foto grafia de pe mobila alăturată, în care Maestrul discuta vi sător cu un tânăr tibetan, iar de aici la instrumentele muzicale. O chitară Stradivarius unicat, incrustată cu nacru, o viola d’amore și alte rarități împo dobeau peretele din fundul încăperii. — Să vă povestesc despre casa noastră de la moară, zâmbi Ioana, reîmpăturindu-și șervetul. — E departe de aici? am întrebat-o. — La o sută de kilometri de Paris. Sergiu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
-a fost cel mai râvnit mic adăpost. Poți, astăzi, s-o admiri la Rennes, unde-admirat-o-am și eu, în cel mai cunoscut muzeu al principeselor... Alt gen ar fi Tornada de Manilla, care aduce cu cochilia de melc, - ca și, din nacru roșu cu perle veșnice, cocoșu’ de la Bangkok. Și,-așijderi, cam ca un balon din chewing-gum de străvezie (iar nu ca la balet, un alb tutu), cea a prințesei Matüvü. Pe-a cincea nu pot s-o ating nici cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
din nou, Eumolpide... La vorba lui, pătrunsă de-un tăinuit fior, Tu vei ghici durerea Zeiței pământene Și plânsetul Fecioarei ce câmpuri leteene, I-e dat mult timp să ude în roua ochilor. Și-n toamna, somptuoasă de purpură și nacru, În toamna unde seara încheagă tonuri vii, Prin surda picurare a orelor târzii Îți vei purta tristețea, încet, pe Drumul Sacru. Nocturne bolți vor ninge, din slăvi, misterul lor. Ți s-o răsfrînge-n suflet tăria-ngîndurată Iar sfânta ta durere va
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
privirile îmi călătoreau de la vitrinele cu vase de argint, luminate din interior, la foto grafia de pe mobila alăturată, în care Maestrul discuta vi sător cu un tânăr tibetan, iar de aici la instrumentele muzicale. O chitară Stradivarius unicat, incrustată cu nacru, o viola d’amore și alte rarități împo dobeau peretele din fundul încăperii. — Să vă povestesc despre casa noastră de la moară, zâmbi Ioana, reîmpăturindu-și șervetul. — E departe de aici? am întrebat-o. — La o sută de kilometri de Paris. Sergiu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Serkis de harem, de emulsiuni de crin de cașmir, de loțiuni de apă de fragi și de soc pentru ten și lângă niște mici butelii umplute cu soluții de tuș și cu apă de trandafiri pentru ochi, instrumente de ivoriu, nacru, oțel și argint erau Împrăștiate, risipite Împreună cu niște periuțe de lucernă pentru gingii; pense, foarfeci, perii de baie, estompe, crepoane și pufuri, baghete pentru scărpinat, alunițe artificiale și pile. El mânuia tot acest calabalâc...1 Decorul care absoarbe toate strădaniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]