2,749 matches
-
analfabeto-narcomană, în care oamenii de afaceri sînt complet dezorientați în relația cu bunurile simbolice și cad victimă impostorilor de tot felul și nenumăraților colportori de falsuri, în care fosile ale proletcultismului și tot felul de specialiști improvizați sînt consultați cu naivitate ca adevărate oracole, Victor Florean a știut să-și apropie un specialist adevărat și să-i lase întreaga libertate de concepție și de acțiune. Consecințele acestor parteneriate sînt incontestabile: în vreme ce prima categorie, cea care visează mitologii artistice și resuscită stalinismul
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
ca reproș maxim față de aceste creații ale populismului literar. Mă întreb dacă nu cumva Coelho, comercialul, cum i se spune, povestind despre lumea de azi cu un aer de înțelept atoatecunoscător, nu s-a întors spre rădăcinile romanului, cu toată naivitatea literară pe care o presupune o asemenea încercare. Întorcîndu-mă la Gigi Becali, Războinicul luminii, cum îi place să-și zică, cel care se simte personaj din romanele brazilianului, i-a făcut acestuia o ofertă pe care, dacă mă gîndesc mai
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
a pierit, iar dezamăgirea s-a preschimbat în revoltă. Și abia acum, într-un moment cînd dezastrul părea încheiat și destrămarea ființei tale împlinite, acum începe, printr-o opintire îndreptată tocmai împotriva valorilor asupra cărora pînă atunci te aplecaseși cu naivitate, adevărata reînviere. Capeți o luciditate sfîșietoare, un fel de clarviziune macabră în virtutea căreia orice amănunt al acestei lumi are rostul de a-ți împinge sensibilitatea pînă la pragul paroxismului. Suferi pentru orice nimic și din cauza oricărui fleac, te răstignești singur
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
se auto-învinuiască și apoi fixându-le culpa pe peliculă, un mediu considerat pe atunci eminamente obiectiv e una suficient de ingenioasă pentru a fi demnă de angrenajul bine uns al propagandei naziste. Pe de altă parte, Reconstituirea e de o naivitate strigătoare la cer și mă întreb - cum au făcut-o și alții, în speță Mircea Toma - dacă spectatorii de la vremea aceea, care știau cât de cât ceva despre biografia personajelor (complet obturată de film), au putut să creadă ceva din
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
al ideilor politice ale lui Mircea Eliade, mă încumet să răspund eu la această întrebare. Între Mircea Eliade și Tudor Vianu, doar în cazul celui de-al doilea se poate vorbi de compromisuri. La Eliade se poate vorbi de orbire, naivitate, prostie, dar nu de compromisuri pentru că, spre, deosebire de Vianu, Călinescu, Sadoveanu și ceilalți, Eliade a acționat din convingere. Bune, proaste, acestea erau ideile în care credea și pe care și le-a asumat în mod deschis. În momentul în
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
ca un fel de terapie înainte de examenul criminal de mâine. Mulțam! B, atât de naiv, de simplu, de curat, de parcă a fost făcut de un copil. În amalgamul asta de ură și încrâncenare, în clisa asta isterica... 16 minute de naivitate înseamnă enorm. Am zâmbit de fiecare dată când l-am văzut și așa au făcut toți cărora le-am pus scurt-metrajul asta în față. Cu plăcere... Este bine că mai există câte ceva ce te poate destinde într-o lume a
Pofta vine râzând by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82770_a_84095]
-
cu delațiunea. Dar nu-mi fac iluzii. Corporatismul de Dâmbovița e și el bântuit de răcoarea plăcută a suflatului în ceafa. Fie că e funcționar sau manager, adeptul acestei metode de aflare în treaba îl urmează sincer pe Nastratin în naivitatea să și crede că ulciorul e cu atât mai în siguranță cu cat angajatul se simte mai urmărit și cu cât e mai conștient cu privire la consecințele sumbre pe care o greșeală le poate atrage. Probabil că mai trebuie să treacă
Suflatul in ceafa ca metoda de lucru la romani by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82954_a_84279]
-
reactualizare de topoi ține de o literatură a epuizării, așa cum numea Ihab Hassan literatura timpurilor noastre. Cartea reînvie, cu abilitate lingvistică demnă de remarcat, ecourile unor modele literare apuse (vezi deliciul rabelaisian al mânuirii cuvântului, formulele de basm, inflexiunile parenetice, naivitatea mimată a povestirii), dar manipularea lor nu duce la o viziune nouă, inedită, ci rămâne la stadiul de pastișă. Imnurile către Dulcinea.... este o carte de două ori barocă. O dată, prin tradiția literară de la care se revendică, și a doua
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
lumină corectă, aducînd mărturia unui participant direct la istoria zbuciumată a acelor ani. Cazaban nu își renegă, dar nici nu își idealizează trecutul. Egal cu sine, el judecă faptele bune și faptele rele, retrăiește speranțele și dezamăgirile își recunoaște propriile naivități și erori, dar nu iartă nici tendința tot mai prezentă astăzi, de a privi lucrurile în alb și negru, în virtutea unei atotnivelatoare "corectitudini istorice". Este treaba istoricilor de meserie să sesizeze eventualele erori din argumentația lui Theodor Cazaban. Oricum, confesiunile
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
scriitorilor care au scris despre acea epocă după '89 aveau deja niște reflexe formate. La ei, naratorul va fi întotdeauna o "Mare păcăleală", de cîte ori vor încerca o manieră abruptă de abordare a realității așa cum încearcă Daneliuc. Forțele proaspete, naivitatea de multe ori, cu care se aruncă în literatură pot stîrni derută, dar și curiozitate. însă cărțile sale nu vor lăsa niciodată impresia de fals, de neautentic. Într-o cronică la Pisica ruptă (1997), Dan C. Mihăilescu remarca "teribila energie
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
pe nimeni. O singură persoană, o admirabilă doamnă de la etajul întâi, mi s-a alăturat în acest efort din ce în ce mai clar acoperit de ridicol. Din când în când, câte un binevoitor arunca dezinvolt pe geam resturi menajere - ca să pună în evidență naivitatea, prostia și chiar pericolul la care ne expunea măruntul nostru civism. A fost nevoie să slăbesc puțin vigilența pentru ca revenirea la haos să se producă în numai câteva săptămâni. Ceea ce începeau oamenii ziua, desăvârșeau câinii seara. în scurtă vreme, răsadul
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
că "o carte își are momentul ei, acela imediat următor scrierii și nu pretinsa valoare în timp îi dă sens", și dă exemplul Țiganiadei care, netipărită atunci când a fost scrisă, nu și-a educat publicul influențând astfel literatura. Trecem peste naivitatea autoarei care refuză efectiv teoria fundamentală a valorii operei și ne oprim puțin la exemplu. Altfel spus, nereceptată atunci, epopeea ar avea acum o valoare inutilă. Exemplul e rău ales dintr-un foarte evident motiv (sau poate tocmai de aceea
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
obiecte ciudate de muzeu... Se trăgea așadar cu tunuri înflorate, animaliere, cultivate, umaniste chiar, grăind printre salve latinește, îndopate în prealabil cu niște făcălețe gigantice de pulbere explozivă... Cred că doar americanii, azi, în copilăria lor de oameni bogați, în naivitatea lor deprinsă cu visările cărților de povești, mai scriu pe armele lor, - nucleare - câte un cuvânt șugubăț... de pildă Zburdalnica, aluzie la racheta căutătoare de ținte pe terenul inamic, și altele, Cocoșul, Găinușa... Pavajul curții interioare a Domului poartă încă
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
superficiale expedieri "superioare" ale unor probleme foarte serioase ale umanității (mai ales pentru cititorul României postcomuniste, care învață noțiuni de psihanaliză inclusiv din serialele de desene animate de pe Cartoon Network, multe dintre sentințele lui Teodor Mazilu nu depășesc nivelul simplelor naivități) - dar o obsesie a denunțării "machiajului" care ascunde autenticitatea trăirii de asemenea dimensiuni este de natură să ne pună pe gînduri. La fel, cantonarea în cercul închis al cîtorva valori artistice universale pe care nu încetează să le citeze în
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
Nicolae Manolescu Un critic literar a sărit ca ars cînd a citit într-un interviu al meu că operele literare ies treptat din actualitate ca să devină obiect de studiu. Mă amuză această naivitate jucată ca o feciorie intelectuală. Nu mai auzise colegul meu de o atare discriminare? I se părea defavorabilă clasicilor, răpindu-le obligația de a rămîne modele? Lucrul sigur este că interpreta ideologic o simplă constatare, ca și cum ea ar aduce atingere
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
său prieten, atît de improbabilă i se pare. Pe de altă parte, Eliade credea, înșelîndu-se grav, că Sebastian continua să fie alături de el chiar și în perioada "climaxului meu legionar" (notație inedită din jurnalul portughez, 1945). Lipsă de percepție psihologică? Naivitate? "Naivitate catastrofală" cum vedea Sebastian însuși rătăcirea prietenului său cel mai bun în mișcarea huliganică a lui Codreanu? Mai tîrziu, Eugen Ionescu avea să descrie conversiunea la legionarism ca pe un fenomen de "rinocerizare", adică de isterie colectivă, de înregimentare
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
prieten, atît de improbabilă i se pare. Pe de altă parte, Eliade credea, înșelîndu-se grav, că Sebastian continua să fie alături de el chiar și în perioada "climaxului meu legionar" (notație inedită din jurnalul portughez, 1945). Lipsă de percepție psihologică? Naivitate? "Naivitate catastrofală" cum vedea Sebastian însuși rătăcirea prietenului său cel mai bun în mișcarea huliganică a lui Codreanu? Mai tîrziu, Eugen Ionescu avea să descrie conversiunea la legionarism ca pe un fenomen de "rinocerizare", adică de isterie colectivă, de înregimentare mimetică
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
păgubitul putea evita hoția, dacă admitea să colaboreze cu hoțul! Cît despre lamentația Biroului academic de presă cu privire la faptul că, în dezbaterea provocată de plagiat, n-a fost loc să se observe și "calitățile evidente ale Tratatului" este de o naivitate înduioșătoare. Secrete În Cetatea culturală de la Cluj, în numărul de pe martie, dl D. Bălăeț publică un grupaj de poezii în stil pașoptist în care evocă Țara de Sus ori Clopotele Bucovinei ("se aud în cer/ cum bat cu toate limbile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
dispariții în serie), stă vechea luptă între bine (nevăzut, discutabil, lucrînd prin reprezentanți meschini) și rău. Medicul legist se dovedește un Faust mărunt care vinde sufletul Martei pentru liniște, securistul mulatru se numește Baltazar și e un tînăr plin de naivități, Margareta a îmbătrînit și își folosește talentele de detectiv, Ahasverus este un patron ciudat, Solomon Überschmerzl, cunoștință veche a demonului. Figura Bătrînului însăși se confundă cu cea a lui Miki, președintele de paie, terorizat de o soție autoritară. Micile evenimente
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
legi a Informațiilor clasificate. Partea proastă, însă, abia urmează și mă mir că atât de circumspecții lideri maghiari au lăsat garda jos. Nenumăratele împrejurări în care au fost duși de nas de către iliescieni ar fi trebuit să-i lecuiască de naivități. Nu văd ce motive ar avea pesediștii să-și țină promisiunile față de unguri, când nu trece zi în care să nu-și bată joc de solemnele făgăduințe făcute românilor. În altă ordine de idei, tare mi-e teamă ca Legea
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
stihia și a codului de comunicare cu propria sa disoluție, constituie un alt tip de înțelegere a lumii decît acela narcisiac și confortabil pe care ni l-am creat singuri și în a cărui realitate exclusivă am crezut cu o naivitate de multe ori ipocrită. Există în această enormă construcție a lui Victor Brauner și o anumită dimensiune temporală, dar ea însăși una instabilă și echivocă, oscilînd permanent între rememorare și premoniție. Dacă pe spațiul mic al evenimentelor strict personale, artistul
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
Din perspectiva șacalilor din P.S.D. el este, în cel mai bun caz, un tovarăș de drum, pe care-l vor lepăda, ca pe-o măsea stricată, imediat după ce i se va încheia mandatul. Orice alt calcul nu înseamnă decât o naivitate vecină cu prostia. Evident, dacă nu cumva actualul președinte al televiziunii va dezerta spectaculos, înregimentându-se politic în partidul în care astăzi e înregimentat doar profesional. Orice s-ar întâmpla, însă, pentru pesedeii cei lacomi dl. Hadjiculea rămâne tot intelectualul
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
sînt naiv. Și nici utopic. Ci doar extrem de idealist", se caracterizează pe sine poetul, în Preliminariile cărții pe care o prezentăm aici, intitulate, sub incidența actualității, Telejurnalul de la Cluj. Idealismul (care, să spunem în treacăt, conține totdeauna un strop de naivitate, chiar dacă însoțit formal de unul de autoironie) i se probează nu doar prin proiecte fantasmagorice precum transformarea, "în mai puțin de un an", a tuturor armatelor din lume într-o singură Poliție Internațională sau înființarea unei Societăți Antigregare cu Răspundere
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Barbu Cioculescu Ca unul care, în nevindecabila-mi naivitate văzusem în capitalism și comunism sfere perfecte, entități atât de diferite precum peștii cu păsările, lumi eminamente opuse și fatal ostile, am avut, până deunăzi, de netrecut greutăți în a înțelege esența, și prin aceasta, nesfârșita durată a tranziției în
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
de la noi și de aiurea - să-și retușeze viața prin îngroșarea unor tușe, astfel încât să stîrnească admirația contemporanilor și, mai ales, să dea bine în ochii posterității. Autorul își povestește anii copilăriei și ai adolescenței timișorene cu un soi de naivitate sentimentală. Scoate cu inocență la lumină fapte pe care, probabil, 95% dintre oameni, în situația lui, ar fi preferat să le îngroape definitiv în uitare, dacă nu să le confere un sens contrar. Descendent al unei familii de evrei, tînărul
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]