8 matches
-
aprilie 1976 în localitatea Ciorești, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Milescu Spătăru nr. 19/3, ap. 704. (4.936/2008) Copii minori: Donu Daniela, născută la data de 5.07.2006. 170. Namestnic Ivan, fiul lui Piotru și Elena (născută la 26.11.1933 în localitatea Raspopeni, raionul Șoldănești), născut la data de 30 aprilie 1965 în localitatea Răspopeni, județul Șoldănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214067_a_215396]
-
11.1933 în localitatea Raspopeni, raionul Șoldănești), născut la data de 30 aprilie 1965 în localitatea Răspopeni, județul Șoldănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Dimo nr. 24, ap. 4. (4.959/2008) 171. Namestnic Vadim, fiul lui Ivan (fiul lui Elena, născută la 26.11.1933 în localitatea Răspopeni, raionul Șoldănești) și Galina, născut la data de 16 aprilie 1988 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214067_a_215396]
-
Comuna Vărvăreuca, fiind situată pe malul drept al râului Răut, aparținea de ținutul Iași cu centrul la Bălți. În ținuturi s-au menținut ispravnicii - câte unul de fiecare, plus câte patru asesori sau comisari, aleși de nobilime și confirmați de namestnicul țarului în regiunea Basarabia. S-au păstrat și ocoalele, cu câte un ocolaș în frunte, iar în satele funcțiile administrative și polițienești erau executate de vornici." La scurt timp după moartea lui Alexandru I, urmașul său, țarul Nicolai I (1825-1855
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
ceremonii, este și șeful oștii în timpul războiului. "Stolnicul" se îngrijește de mesele domnești. "Paharnicul", numit inițial "picernic", varsă de băut domnitorului. "Comisul" are în administrație grajdurile domnești. Alte dregătorii menționate în hrisoavele lui Mircea sunt cele de "pivnicer", "pitar" și "namestnic". Administrația locală era asigurată de dregători mai mici, boieri localnici sau trimiși ai domniei. În cazul ohabelor (satelor cu scutire), cârmuirea aparținea proprietarului acelui sat (boier sau mănăstire); în restul localităților administrația era asigurată de către dregători locali și trimiși domnești
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
un document al lui Petru Aron (1456). În anul 1457 se numește pentru Cernăuți primul staroste. Din acel an el devine oraș districtual. Districtul Cernăuților cuprindea mai multe cercuri și acestea mai multe sate. În fruntea unui cerc sta un „namestnic; în fruntea satului un „vornic”. De se iscau certuri între țărani, intervenea în primă instanță vornicul, în a doua namestnicul, în a treia starostele. În certurile dintre boieri întreolaltă sau cu țăranii decidea întâi starostele, în linia a doua Voievodul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
devine oraș districtual. Districtul Cernăuților cuprindea mai multe cercuri și acestea mai multe sate. În fruntea unui cerc sta un „namestnic; în fruntea satului un „vornic”. De se iscau certuri între țărani, intervenea în primă instanță vornicul, în a doua namestnicul, în a treia starostele. În certurile dintre boieri întreolaltă sau cu țăranii decidea întâi starostele, în linia a doua Voievodul, apoi Divanul. Starostele sau pârcălabul era locțiitorul domnitorului. El avea trei logofeți (scriitori sau secretari) și până la 8o de scriitori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în hrisovul lui Antonie Ruset (1675-1678) din 1676, prin care poruncea: „Diregătoriului și Vătămanului său din siliște din Crețești”. Existența ureadnicilor se constată de timpuriu, fiind legată de curțile domnești din diferite localități. Numiți și vornici de târg, dregători sau namestnici, ureadnicii erau reprezentanții autorității domnești pe lângă organele administrative orășenești alese. Ei dirijau întreaga administrație locală și regională. Erau subordonați marilor vornici și aveau atribuții atât în orașe, cât și în ocoalele domnești. Principala lor atribuție era aceea de a supraveghea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și politic, ambele fără să provoace complicații cu Anglia. În 1857, generalul-maior Blaremberg scria că Rusia are nevoie de o piață importantă, ca urmare a dezvoltării industriei sale, atrăgând atenția asupra Asiei centrale și a concurenței engleze, în vreme ce A. I. Bariatinski, namestnic în Caucaz, prezenta țarului un proiect de cale ferată între Mările Caspică și Aral; în același an (1857), un comitet special a amânat realizarea proiectului și de teama complicațiilor cu Anglia. Potrivit unor opinii, până în 1864, Rusia n-a avut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]