458 matches
-
veți fi discret. V-am vorbit ca unui prieten“. „Știu să tac chiar mai bine decât dumneata. Îți mulțumesc, În orice caz, pentru Încredere, cu adevărat“. Și plecase. Belbo ieșise din Întâmplarea aceea mai Înseninat. Deplină victorie a astralei lui narativități asupra mizeriilor și a nerușinărilor lumii sublunare. În ziua următoare primise un telefon de la Agliè: „Trebuie să mă ierți, dragă prietene. Mă aflu În fața unei mici probleme. Dumneata știi că eu practic un comerț modest cu cărți de anticariat. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cu orice preț să-l facă să funcționeze. Mai târziu, când Îi apăruse Lector in fabula (1979), Întâlnindu-l tot din Întâmplare, la Milano, În redacția revistei L’Espresso, mi-a reconfirmat intenția sa de a pune la probă mașinăria narativității (demontată infinitezimal de către semiolog), Într-un roman propriu. Numele trandafirului a devenit imediat un bestseller planetar, dovedind astfel că pariul semiologului cu romanul a fost câștigat cu brio. După succesul mondial cu această carte (pentru care i-a fost intentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
spiritualității romanești, a ființei noastre, cum s-ar spune, etnice și istorice. Înainte de a-și expune fundamentele fenomenologiei epice, Theodor Codreanu reține din prolegomenele teoretice ale romancierului (op. cit.) preferința acestuia pentru varianta hegeliana aceea, cu vorba lui C. Noica, a narativității; sau a poveștii aceleia nesfârșite -, nicidecum așadar pentru versiunea moderna husserliană a "împarantezării" modalitate de a (să zicem) priza esențele, nuanțele, în fond, chiar netrăitul; nu totuși de a le și vedea (cum își îngăduia s-o facă, spre amuzamentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dacă e să o numim totuși astfel) a durat numai cîteva ore, mai precis de la fuga cu elicopterul a lui Ceaușescu și pînă În momentul cînd a fost capturat, Împreună cu soția lui, pe o șosea de lîngă TÎrgoviște. Considerentele de narativitate impuneau Însă ca povestea să continue Într-un ritm la fel de alert, pentru a le Întreține cetățenilor sentimentul propriei importanțe și a evita inerentele frustrări care urmează momentelor de mare tensiune emoțională. Apariția, În aceste condiții, a unor teroriști s-a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de mucigai (1931), de la șarlatani și escroci ca Lache sau cel din Candori la senzualele Rada și Tinca, ori „Fătălăul”, cu ambiguitatea lui anatomică, altfel, „tâlhar de drumul mare”, sau revoltatul Ion Ion, mortul cu lumina satului în ochii deschiși, narativitatea mulată pe tipare folclorice (Pui de găi..., Ucigă-l toaca), sugestia de mișcare, oralitatea și culoarea limbajului compun nu numai o imagine a închisorii ca „lume”, cu atmosfera ei distinctă, ci și un fel de mare metaforă, de ansamblu, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
ale imaginilor și imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a unităților vizibilului. Fenomenologia și hermeneutica fenomenologică recurg și ele la această tehnică. La rândul lor, teoriile critice utilizează abundent narativitatea ca instrument interpretativ. Narațiunea constituie instrumentul cel mai des utilizat În studiile calitative. „Scrutinul vizual” și analiza de conținut Analiza de conținut trebuie Înțeleasă ca metoda calitativă ce conectează nivelul expresivității la cel ideologic. Pe acest palier interpretativ contextul și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Mirela Mureșan, Transdisciplinaritatea, de la un experiment la un model didactic, 2010 Jean-Jacques Nattiez, Proust muzician, 2011 Anca-Raluca Purcaru, Ipostaze ale adevărului în creația artistică, 2011 Sorin Ilieșiu, Narativitatea imaginii de film, 2012 1 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999. 2 Basarab Nicolescu, ,,Transdisciplinaritatea și unitatea deschisă a lumii", în op. cit., p. 66. 3http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/bolile-fizice-i-psihice-care-au-suferit-zece-scriitorii-englezi-celebri, data
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
să meargă până la capăt. Mulți cititori nu parcurg cu adevărat decât secvențele pornografice, la voia întâmplării. În plus, practică adesea lecturi repetate ale aceleiași secvențe, percepută ca fiind deosebit de excitantă. Acest fapt corespunde, vom vedea, unei relații extrem de singulare cu narativitatea, pe care astăzi o descoperim împinsă până la paroxism în consumul de filme pornografice. 3. Dispozitiv pornografic și gen Literatura pornografică este de obicei considerată un "gen" de literatură sau paraliteratură. Dacă prin "gen" se desemnează orice grup de texte întemeiat
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
o trăsătură comună discursului jurnalistic din primele decenii ale secolului al XIX-lea, care conjugă veleitățile retorice cu rigorile tiparului. Textul pare scris pentru a fi auzit, în stilul prelecțiunilor populare, adică "regizat după criteriile impuse de contactul imediat"224. Narativitatea este, în acest sens, o condiție sine qua non a comprehensibilității, așa cum mijloacele teatral-scenice sunt obligatorii pentru a capta latura afectivă a publicului, perceput ca destinatar prioritar al mesajului polemic. Stilul scriptic arghezian, subliniat întâia dată de Tudor Vianu, rezidă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
genere, a postmodernismului, cu accent pe fragmentarism, pe discursul autoreferențial manierist-baroc. Adoptă postura de înstrăinat, de „bolnav” ce face exerciții de singurătate și pictează „peisaje bolnave”. Colocvialitatea, ironia și aluzia inteligentă la cotidian sunt „mărcile optzeciste”, care se aliază cu narativitatea neolirică, cu dezinvoltura realismului și a scepticismului ca „semne nouăzeciste” (Laurențiu Ulici). A publicat mai multe cronici la volume ale scriitorilor români și articole polemice. SCRIERI: Martorul, Chișinău, 1988; Peisaje bolnave, Chișinău, 1990; Personaj în grădina uitată, Chișinău, 1992; Câmpia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
spațiu multidimensional, convergența aspectelor artistice și științifice în semiotica vizuală, statutul logic și semiotic al formulei canonice a mitului, tendința autoreferențială în comunicarea umană, metafora ca dictatură ș.a. În această multitudine de probleme se află și cele privind limbajul poetic, narativitatea folclorică, statutul metaforei, strategia teatrală, structura miturilor, cât și eseurile culturale și filosofice cu implicații în toate domeniile cunoașterii. Limbajul poetic este conceput într-o manieră intrinsecă și numai a posteriori opus celui științific. Plecându-se de la ideea lui Pius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
basmului fantastic, având ca punct de plecare bine cunoscuta morfologie a basmului elaborată de V. I. Propp și dezvoltată ulterior de A.J. Greimas, Claude Brémond ș.a. În acest sens, sunt exploatate structurile la diferite niveluri, mult mai pronunțate în narativitatea populară decât în cea cultă. Gramatica generativă (de tip Noam Chomsky), obținută prin detectarea recurențelor ce definesc tendințele de regularitate a textului este construită pe un alfabet finit de mărci semantice, mărci în a căror alegere teoriile anterioare ale lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
al tuturor miturilor, a rămas ca o provocare intrată în atenția sistematică a cercetătorilor abia în ultimele decenii. M. îi consacră o monografie - The Logical and Semiotic Status of the Canonic Formula of Myth (1993), în care se arată că narativitatea mitică se sustrage logicii clasice și se constituie ca un tip de antinomie. Contrar ipotezei lui Lévi-Strauss și contrar cu ceea ce se întâmplă în folclor, unde are loc o „rezolvare” a conflictului, în mit conflictul este perpetuat. Cercetarea interdisciplinară, cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Mirela Mureșan, Transdisciplinaritatea, de la un experiment la un model didactic, 2010 JeanJacques Nattiez, Proust muzician, 2011 Anca-Raluca Purcaru, Ipostaze ale adevărului în creația artistică, 2011 Sorin Ilieșiu, Narativitatea imaginii de film, 2012 Aliteea Turtureanu, Translinguisme et transculture dans l'œuvre de Nancy Huston, 2014 Mulțumiri Pentru aducerea lumii lui Alain Leygonie în România, le suntem recunoscători, în primul rând, doamnei profesor Simona Modreanu, căreia i se datorează prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
s-au șters. Nu numai În Europa și, prin extensie, În Bucureștiul interbelic există o tot mai clară disociere Între nucleul semnificației tehnicilor ascetice, mistice și magice care țin de yoga, pe de o parte, și absorbția lor În universurile narativității populare și În folclorul magic, de cealaltă parte. Comentând, bunăoară, ciclul legendelor lui Gorakhn³th și ale discipolilor săi, scrie În 1954: „Evident, toate aceste detalii tehnice șprivind diferitele siddhiț, deși atestate În textele literare, trec pe planul al doilea: rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
deschid o poartă spre înțelegerea identității personale, a stilului de viață, a culturii și a mediului istoric în care trăiește naratorul. Acest lucru se poate vedea clar în figura 1.1,care demonstrează creșterea semnificativă a numărului de publicații dedicate narativității. Figura a fost reprodusă de pe site-ul „Resources for Narrative Psychology” (Hevern, 1997) și este fundamentată pe o bază de date formată din 2 011 lucrări bibliografice (articole, capitole din cărți, volume și teze de doctorat), toate fiind localizate cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
-ul „Resources for Narrative Psychology” (Hevern, 1997) și este fundamentată pe o bază de date formată din 2 011 lucrări bibliografice (articole, capitole din cărți, volume și teze de doctorat), toate fiind localizate cu ajutorul următoarelor cuvinte-cheie: narrative and life history (narativitate și istoria vieții), narrative and psychology (narativitate și psihologie), storytelling and psychology (povestire și psihologie) și discourse analysis (analiză de discurs). Distribuția acestor itemi după anul publicării este, de asemenea, disponibilă în figura 1.1. Figura 1.1. Statistica resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și este fundamentată pe o bază de date formată din 2 011 lucrări bibliografice (articole, capitole din cărți, volume și teze de doctorat), toate fiind localizate cu ajutorul următoarelor cuvinte-cheie: narrative and life history (narativitate și istoria vieții), narrative and psychology (narativitate și psihologie), storytelling and psychology (povestire și psihologie) și discourse analysis (analiză de discurs). Distribuția acestor itemi după anul publicării este, de asemenea, disponibilă în figura 1.1. Figura 1.1. Statistica resurselor pentru psihologia narativă (copyright © 1997 Vincent W
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
filozofice se numără cele ale lui Bruner (1986, 1990, 1996), care vorbește despre narațiune ca fiind una din cele două maniere de cunoaștere specifice ființei umane; Mary Gergen (1992), Kenneth Gergen (1994a) și Giddens (1991) scriu despre postmodernism, identitate și narativitate; despre diverse alte aspecte filozoficemai scriu Alasuutari (1997), Fisher-Rosenthal (1995), Howard (1991), Mitchell (1981), Polkinghorne (1988), Runyan (1984), Sarbin (1986) și Widdershoven (1993). Studiile în care accentul cade pe metodologie, pe modele comprehensive de analiză sau lectură a textelor rămân
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ale semioticii sociale tocmai prin analiza celor patru sisteme semiotice. Analiza identității culturale a participanților reprezentați și a celor interactivi constituie trecerea de la un nivel microdiscursiv către un nivel macrodiscursiv sau descoperirea unor pasiuni și ideologii dincolo de acțiunile dintr-o narativitate literară sau publică. Considerăm că o definiție a termenului "cultură" se poate realiza prin menționarea a cel puțin șase tipuri de teorii asupra culturii (Duranti 1997): cultură versus natură (Boas 1911; Lévi-Strauss 1963), cultura ca instrument de cunoaștere (Goodenough 1957
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
știm să fabricăm propria rețea de (de)codare. Cele patru sisteme semiotice (participanți reprezentanți, compoziția, modalitatea, participanți interactivi) ne învață să deconstruim și să reconstruim identități organizaționale, politice sau literare printr-o trecere de la un nivel microdiscursiv sau de la o narativitate literară sau publică spre un nivel macrodiscursiv, unde se vor descoperi pasiuni (de exemplu, frica în situații de criză reale sau ficționale) și ideologii (practici sociale, van Dijk 2000 gestiunea crizei, reprezentări politice și corporatiste ale acțiunii). Anexe reclamă (2006-2007
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce definește cadrul moral al poveștii"596, în timp ce natura personajelor și evenimentelor din poveste vor fi definite în raport cu scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui Lewis este că povestea, în general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dar își pierde relevanța în epica modernă, devenind adesea un pretext. - Seria de evenimente (fabula, istoria) este definită prin temporalitate, fiindcă întâmplările au caracter durativ și se succed pe o axă temporală. Reperele temporale multiple sunt, așadar, un indice al narativității; lor li se asociază repere spațiale unice sau multiple. - Discursul narativ se organizează ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
accidentul cu pădurea din iarna trecută; la așteptat doi ani etc. 7. Fragmentul citat alternează verbe la imperfect și la perfectul simplu, spre a dife renția două durate narative. În acest context stilistic, perfectul simplu - timp al narațiunii ulterioare, al narativității obiective - are rolul de a imprima evenimentelor un ritm rapid, de a exprima o durată de mare concentrare epică; în același timp, verbe precum se retrase, vru, dădu, i se păru, se oferi, se răcori au rolul de a plasa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
primplan al evenimentelor derulate întrun trecut recent, apropiat de timpul narării, contrastiv cu celelalte personaje - toate fetele alergau și zoreau - și cu planul unui trecut mai îndepărtat, rememorat ( Își amintea el; își adusese aminte de Ion)./Fiind o marcă a narativității, perfectul simplu al verbelor are rolul de a accentua dinamismul narațiunii, de a exprima acțiuni trecute, terminate. 8. O trăsătură definitorie pentru genul epic este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]