458 matches
-
Herdelea pentru călătoria de la conacul boierului Miron până în satul Lespezi și drumul său, în tovărășia țăranului Petre Petre. La nivelul discursului, narațiunea este evidențiată prin frecvența mare a verbelor și adverbelor, prin utilizarea perfectului simplu și a imperfectului - mărci ale narativității. De ase menea, genul epic se caracterizează prin existența unei acțiuni care se desfășoară în timp și spațiu. În fragmentul selectat, seria de evenimente este ordonată logic și cronologic, fixată în repere spa țiotemporale multiple: A doua zi; îndată după
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întrun curent cultural/literar, întro perioadă sau întro orientare tematică Riga Crypto și lapona Enigel ilustrează acest nou model de poeticitate, fiindcă suprimă frontierele dintre lirism și narativitate. Modernitatea formei constă în faptul că, deși este o creație epică - o baladă cultă -, include elemente de artă poetică (în prolog) și de legendă etiologică (în epilog). Aparținând celei dea doua etape a creației barbiene (etapa baladicorientală), balada surprinde un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
e pentru el). 5. motive literare: orașul, fotografia, reveria, solitudinea, cafeneaua boemă etc. 6. secvențe care fixează dimensiunea spațială: pe Calea Victoriei, în față la Corso; cafe neaua de peste drum; în acest oraș; la București etc. 7. Prin excelență marcă a narativității, timpul imperfect al verbelor contribuie la ex pre sivitatea epică prin forța evocatoare și prin surprinderea unor acțiuni trecute, în desfășurare. De exemplu, valoarea expresivă a majorității verbelor la imperfect din fragmentul selectat rezidă în evocarea prezenței lui Ann și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
frag mentul reprodus, în care se relatează călătoria la munte a unui grup de orășeni și popasul lor în casa lui Onișor. La nivel discursiv, narațiunea este susținută prin frecvența mare a verbelor (mai ales la imperfectul indicativului, semnal al narativității) și a adverbelor. 9. Enunțurile care încheie fragmentul alcătuiesc o secvență sintetică, structurată ca discurs homodiegetic. Personajul narator relatează modul în care el și prietenii săi reușesc să câștige încrederea omului de la munte ce le era călăuză. Astfel, cei câțiva
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în predominanța narațiunii, ca mod principal de expunere. Astfel, în prima secvență, se relatează o suită de acțiuni legate de pasiunea de a pilota avioane și activități cotidiene, numite mai ales prin verbe la timpul imper fect - indice specific al narativității (Veneam, mâncam, fumam etc.). 9. Secvența selectată din text reprezintă o reflecție a eroinei asupra căreia este focalizat fragmentul. Concepția ei despre iubire este marcată de o înaltă înțelegere a sentimentului care poate da sens existenței umane și, în același
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
epic se caracterizează, în primul rând, prin prezența textuală a instanțelor comunicării narative. În fragmentul citat, de exemplu, se reliefează prezența unui narator autodiegetic/personajnarator și a unui personaj feminin, Irina, iubita protagonistului. O altă trăsătură specifică operei epice este narativitatea discursului/caracterul diegetic al textului. Astfel, în fragmentul citat narațiunea reprezintă principalul mod de expunere, fiindcă sunt relatate evenimente legate de prima călătorie la Paris a eroului. Pregătirile, pline de bucurie și nerăbdare, sunt urmate de despărțirea fugitivă de Irina
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în primul rînd ale enunțurilor). Pe de altă parte, statutul acestor sensuri trebuie considerat din perspectiva unei ierarhii cognitive, însă nu subordonat acesteia, adică fără o apreciere strictă din perspectiva unei astfel de ierarhii. V. actant, denotație, ideintitate narativă, ipseitate, narativitate, referință. MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN FIGURĂ. În retorică, cel care folosește discursul trebuie să instruiască, dar și să emoționeze și să placă. Pentru realizarea acestor finalități, utilizatorii acestui tip de discurs folosesc figurile
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gen de discurs, poziționare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN IPSEITATE. Termenul ipseitate este folosit în filozofia persoanei, în scolastică și în fenomenologie, unde desemnează diferența individualizatoare, unicitatea identității și a deferenței în raport cu alții. De aici, termenul a fost preluat de hermeneutica narativității, unde s-a constat că dialectica identității narative și a ipseității reprezintă una dintre aplicațiile dialecticii dintre lumea povestirii și lumea reală. Aceasta pornește de la faptul că, pe de o parte, conștiința individuală se bazează pe identitățile narative ale acelora
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre limbi. Un caz special de practicare a bilingvismului constă în situațiile de diglosie ce pot conduce la apariția unor limbi noi. V. contact între limbi, diglosie, interculturalitate, variație lingvistică. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SBLOT - VERINE 2001. RN N NARATIVITATE. În înțeles general, narativitatea este proprietatea ce caracterizează un anumit tip de discurs, care realizează o relatare, o expunere a unei întîmplări, a unui fapt etc. Se produce astfel o disociere între discursurile narative și cele non-narative, așa cum a procedat
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
special de practicare a bilingvismului constă în situațiile de diglosie ce pot conduce la apariția unor limbi noi. V. contact între limbi, diglosie, interculturalitate, variație lingvistică. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SBLOT - VERINE 2001. RN N NARATIVITATE. În înțeles general, narativitatea este proprietatea ce caracterizează un anumit tip de discurs, care realizează o relatare, o expunere a unei întîmplări, a unui fapt etc. Se produce astfel o disociere între discursurile narative și cele non-narative, așa cum a procedat Emile Benveniste care a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cea de "etos". În același timp, noțiunea respectivă nu se poate identifica cu ceea ce concepe J.-B. Grize prin imaginea locutorului din modelul de schematizare pe care-l propune. V. dialogism, enunțare, etos, schematizare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN POVESTIRE v. NARATIVITATE POZIȚIONARE. Termenul poziționare semnifică faptul că, pe parcursul întrebuințării unui cuvînt al vocabularului, într-un registru al limbii, cu anumite turnuri, într-un anumit gen de discurs, un locutor indică modul în care se situează într-un spațiu conflictual; folosind sintagma
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reprezintă principiile selective care fac diferența dintre acțiunea referențială și diversele ei reprezentări narative posibile. De aceea, deși se poate raporta la tipologia actanților, realizată de V. J. Propp și A. J. Greimas, praxematica urmărește să evidențieze dimensiunea temporală a narativității și să instituie expansiunea frazei în povestire ca însuși principiul actualizării narative. În ultima perioadă a activității sale, Noam Chomsky a propus denumirea program minimalist pentru modelul principiilor și parametrilor gramaticali cunoscuți în mod tradițional cu numele de recțiune și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
numele de recțiune și de conexiune. Prin programul minimalist se produc modificări tehnice în sistemul sintactic sau în cel computațional, precum și la nivelurile de reprezentare, căci condițiile gramaticale sau lingvistice devin mai integrate obișnuințelor cognitive. V. actant, capitalizare, cîmp, identitate, narativitate, polisemie, praxem, sem. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO-LINARES 2004. RN PROGRESIE TEMATICĂ. Unul dintre standardele textualității, progresia tematică, în asociere cu coerența asigură introducerea unei teme noi, determinînd în acest mod avansarea informativității discursului. Coerența, ca proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
categorie a sensului și la modalitățile (procedeele) prin care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în știința textului au dus la stabilirea unui adevăr incontestabil: nu se poate atribui aprioric unei unități inferioare textului (propoziție/frază) calitatea narativității, descriptivului etc., ci numai prin raportare la globalitatea configurării textuale, întrucît lipsesc mărcile textuale specifice care generează un sens și-i atribuie o funcție. Prin urmare, în confomitate cu direcția de cercetare promovată de poetică și în filiație cu retorica
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un sistem coerent de relații cauză-efect, adecvat unor exigențe care stipulează diminuarea tehnologică a tot ceea ce este ineficient, fiind un obiect integrat într-o economie postmodernă consumeristă sau un instrument capabil să asigure dominarea ori coerciția. V. discurs, dominantă discursivă, narativitate, sincopă discursivă, taxinomie, tipologie. FOUCAULT 1969; GENETTE 1979; BEAUGRAND - DRESSLER 1981; RICOEUR 1973; MAKARYK 1993; COSERIU 1994; ADAM 2005. RN TIMP. Pentru gîndirea comună, orice activitate omenească se desfășoară în timp, acesta fiind o succesiune de momente ce pot alcătui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și James Darmesteter. Lucrări de referință: Mélanges de mythologie et de linguistique, Hachette, Paris, 1877; Essai de sémantique: science des significations, Hachette, Paris, 1897. Jacques BRES este profesor la Universitatea din Montpelier (III), specialist în analiza discursului, orientat îndeosebi spre narativitate, timpuri verbale și dialogism. Lucrări de referință: La narativité, Duculot, Louvain-la-Neuve, 1994; (în colab. cu Barcelo, J.) Les temps de l'indicatif, Ophrys, Paris, 2006; L'imparfait dit narratif, CNRS-Editions, Paris, 2005; (în colab. cu Haillet P., Mellet S., Nølke
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate, pulsiune, reeligibilitate, remixare, reprezentativitate, rinocerizare, sacralitate, spațialitate, subsidiaritate, supraputere, surdomutitate, teatralitate, transaminare, univocitate, vandabilitate, variațiune, vălurire, velocitate, vulnerabilitate. Între acestea, sunt 46 de substantive în care se recunoaște sufixul
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
domeniul studiilor culturale, ceea ce propune autoarea este un cadru conceptual descriptiv care permite înțelegerea, analizarea și evaluarea narațiunilor, dar care poate da și o perspectivă asupra obiectului analizat ca obiect cultural. Acest instrument euristic devine un instrument de analiză a narativității, dar o analiză nu strict lingvistică: sînt luate în considerație și narațiuni vizuale precum filmul, benzile desenate, afișele de reclamă ca modalitate de expresie culturală implicînd efectul pe care diferitele aspecte narative le au asupra cititorului / ascultătorului sau privitorului. Așa cum
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se concentrează asupra textului-oglindă, folosit în tehnica "mise en abîme" cu funcție anticipativă sau retrospectivă. Mieke Bal mărturisește că a exclus în mod deliberat cercetările textuale ale altor discipline precum stilistica, gramatica, sintaxa și semantica, fiind preocupată doar de aspectul narativității textuale. Credem însă că exact în această direcție cercetarea minuțioasă oferită de Mick Short în cartea sa Exploring the Languege of Poems, Plays and Prose aduce o contribuție importantă la rafinamentul analizei. El face o clasificare minuțioasă a tipurilor de
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un anumit context locațional. Bal dezbate mai întîi cele două premise de la care se poate porni pentru a demonstra postulatul lui Roland Barthes că toate narațiunile (al căror număr e infinit) au un model comun care le abstractizează și esențializează narativitatea. Prima premisă o reprezintă corespondența dintre structura lingvistică a frazei și întregul text narativ, iar cea de a doua corespondența structurală dintre șirurile de acțiuni înfăptuite de oamenii reali în viața cotidiană și trăirile imaginare ale actorilor dintr-o fabulă
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
capacitatea unei susținute auto-examinări critice sînt calitățile pe care le recomandă autoarea olandeză naratologului, iar ea este prima care le pune în practică. În concluzie am zice că acest tratat de naratologie reprezintă un aparat teoretic conceptual sine-qua-non în studiul narativității la nivel academic, unde fiecare profesor îl va ilustra cu texte reprezentative din tipul de literatură, film sau reclame care îl interesează. Mai mult, prin capitolele despre narativitatea vizuală, acest studiu de naratologie este un instrument de lucru extrem de util
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acest tratat de naratologie reprezintă un aparat teoretic conceptual sine-qua-non în studiul narativității la nivel academic, unde fiecare profesor îl va ilustra cu texte reprezentative din tipul de literatură, film sau reclame care îl interesează. Mai mult, prin capitolele despre narativitatea vizuală, acest studiu de naratologie este un instrument de lucru extrem de util pentru orice iubitor de literatură care vrea să iși adîncească puterea de înțelegere a povestirii, nu numai a celei literare, ci și plastice sau cinematografice. Monica BOTTEZ Wayne
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
s-ar potrivi" cu textele. O asemenea construcție presupune ca obiectul naratologiei să fie o povestire "pură". În schimb, narațiunea trebuie să fie privită ca un mod discursiv, care afectează obiectele semiotice în grade diverse. O dată ce relația de determinare dintre narativitate și obiectele narative este abandonată, nu mai există nici un motiv pentru a privilegia naratologia ca perspectivă asupra textelor tradițional clasificate ca narative. În schimb, alte demersuri ar putea fi mai bine înzestrate pentru a justifica acele aspecte ale textelor narative
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
echivalentul pictorial al unei narațiuni spuse de un narator imperceptibil, extern. Pentru a integra acest efort evident, care stabilește privitorul drept cititor realist ideal, naratorul picturii și-a populat atent spațiul descriptiv cu figuri care, angajate în acțiuni ce intensifică narativitatea picturii, în același timp motivează descrierea spațiului prin mărimea lor în descreștere. În literatură, la fel ca în arta vizuală, asemenea convenții ale motivației au fost larg dezbătute și criticate. În literatura postmodernă motivația descrierilor este uneori exagerată pînă la
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Texte narative în ramă O primă diferență constă în natura textelor înrămate. Acest lucru poate fi cercetat cu aceleași criterii care au fost enunțate în Introducere, privind și definirea relativă a unui "corpus". Din momentul în care aceste criterii pentru narativitate au fost satisfăcute, textul înrămat poate fi și el considerat ca fiind un text narativ. Faptul este cît se poate de evident în așa-numitele narațiuni-în-ramă: texte narative în care la al doilea sau al treilea nivel se spune o
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]