329 matches
-
de basm care-l decorează. Sensibilitatea tipic feminină ar fi fost detectabila pentru cititorul pe care il reprezint. Chiar daca as fi citit cartea fără să știu numele autorului, aș fi dedus, încă de la primele povești, că autorul e ... o autoare. Naratoarea, însă, domină în relația cu poeta, căci farmecul narativ, inventivitatea și buna stăpânire a meșteșugului canonic legat de basm, talentul portretistic (stimulat și de polivalenta artistică, căci, aflu, autoarea și-a ilustrat singură poveștile) sunt garanția nașterii unui alt povestitor
MAI 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_carti_noi_la_editu_gheorghe_stroia_1338286271.html [Corola-blog/BlogPost/358710_a_360039]
-
traversând grăbit strada prin loc în care nu exista trecere pentru pietoni. Observasem că domnul Negulescu era pătruns de o satisfacție ce putea sparge stâncile Bucegilor și m-am temut că va dura până la miezul nopții discuția raportată la capacitatea naratoare a prozatorului Ion Văleanu Vâlceanu. Ce puteam face? Să ascult o întreagă „Enthymemă la Ginta lui Gae”? Valoroasă, nu zic ba, dar eu și liniștea mea ce să ne facem într-o așa situație? Am grăbit pasul, l-am ocolit
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Surpriza_literara_marian_malciu_1363812357.html [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
ales la strania poveste de iubire a protagonistei. Acțiunea romanului este purtată pe două planuri, unul al realității fanice, ca să folosim un termen blagian, evocată fiind, așa cum se arată tuturor, fără să se respecte o riguroasă linearitate, biografia personajului principal, naratoarea la persoana I, de la vârsta când, asemenea Lizucăi lui Sadoveanu, pornește pe cont propriu să exploreze lumea, până la desăvârșita sa maturizare și consacrare în mediul universitar. Pe un al doilea plan, întrețesut celui dintâi, evoluează povestea de iubire cu abilitate
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
brațele. Delicatețea cu care m-ai luat de mână. M-am lăsat condusă de tine. Am auzit muzica aceea și am dansat. Cu cea mai mare seriozitate. Fără să știe nimeni." (p. 24-25) În altă referire la momentul înfiripării dragostei, naratoarea consemnează, cu lirismul specific unei esemenea evocări, dintr-o perspectivă oarecum diferită, ivirea ei neprevăzută, bruscă, precum „ două fuioare de ceață răsărind dintr-un lac? Sau dintr-un râu?” (p.27) Apa se dovedește încă de acum a fi simbolul
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
ajuți un om, luându-i părintele la 60 de ani??? Am făcut o depresie urâtă, care, prin durată, i-a speriat pe medici.” (p. 90) Memorabile sunt evocările mai multor personaje, care au exercitat o influență hotărâtoare asupra devenirii eroinei naratoare. Bunicul, sau Bunul John, cum i se mai spune, de pildă, e unul dintre acestea. Nevârstnica Mireluța, după modelul său și-a dorit să fie dascăl, „cu mult înainte de a afla că aceasta e o meserie. Eram la grădiniță și
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
168) La înmormântarea ei mărturisește: „Am avut sentimentul, când am văzut-o coborâtă în mormânt, că se îngroapă o bibliotecă” (p. 166). Și alte personaje ale romanului evoluează sub semnul destinului marcat de un implacabil tragic sfârșit. Soțul, de care naratoarea se despărțise între timp, piere într-un accident de mașină la numai 29 de ani. Deși lasă impresia că încheiase o căsătorie de conveniență („Nu-mi plac căsniciile lungi și lâncede” - p. 213 - ) cu scopul de a-și împlini în
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
profesorul Ivan Evseev, alias Unchiul Vanea, cel mai strălucit slavist al UVT, care a pus bazele predării disciplinei Semioticii la Timișoara, se stinge secerat de un necruțător cancer al laringelui în 2008. Cu moartea lui, notează cu durere în suflet naratoarea, „S-a răsfoit cartea unui OM-SIMBOL.” (p. 164) În același fatidic an, au mai trecut la cele veșnice Doina Comloșan, G.I. Tohăneanu și Dumitru Crașoveanu. Nu mai rețin după a câta înmormântare, eroina naratoare se decide să nu mai dezbrace
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
lui, notează cu durere în suflet naratoarea, „S-a răsfoit cartea unui OM-SIMBOL.” (p. 164) În același fatidic an, au mai trecut la cele veșnice Doina Comloșan, G.I. Tohăneanu și Dumitru Crașoveanu. Nu mai rețin după a câta înmormântare, eroina naratoare se decide să nu mai dezbrace veștmântul cernit! Și totuși, așa cum arătam, ea triumfă, depășind, în cele din urmă, vicisitudinile vieții. Marea iubire, singura pe care a trăit-o, nu se mai dovedește în final a fi o experiență eșuată
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
să ne convingă de forța creației. Simbolul suprem pare a fi piatra, catedrala, Domul din Milano, a cărui imagine tot revine, ca și textul suprem din scrierile lui Borges. De altfel, spre o și mai mare derută, comentariul citit de naratoare (Marina Vlady) este rupt din Nemuritorul, una dintre povestirile scriitorului argentinian din volumul Alef. Cineaștii milanezi s-au trezit în competiție concurând, nici mai mult, nici mai puțin, cu Terrence Malick, demult așteptat tot cu un eseu filosofic și el
Veneția 2016. Unde fugim din prezent? by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105292_a_106584]
-
plus belle fille de Bruxelles”. (...) Eu doar ridicam mâna și se făcea liniște. Am fost un copil iubit de ceilalți, pentru că nu aveam spini. Așa zicea diriginta. În inima mea, am rămas Tainibelle, copilul veșnic tânăr.”. La finalul capitolului 36, naratoarea ne dă de înțeles că unul dintre cele mai însemnate personaje-cheie - ori, mai degrabă, Personajul Suprem - din romanul ,,Taina, început de poveste...” este însuși Dumnezeu: ,,Dumnezeu ne dă câteodată multe de dus. De multe ori nu înțelegem, ne luăm la
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
vitalitatea profundă a suprasensului esențial, operativ, din matricea lingvistică, care-și cunoaște bine identitatea verbală. Natură intenționala a gândirii scriitoricești din demersul ontologic al operei se concentrează pe sfera relațiilor interumane, revelând astfel percepției virtutea ei de fundament al contactului naratoarei cu lumea valorilor. Tematica variată este însărcinată cu plenitudinea regasirii fenomenelor contemporane din stratul superior al existenței vii : o demonstrează încărcătură predicatelor antropologice din țesătura textelor ; însă în dimensiunea lingvistică, suită de verbe energice orientează, configurează și potențează seria acțiunilor
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
de poezii pentru copii, scriitoarea Titina Nica Țene se plasează în ipostaza de observator, narator și interpret al faptelor de viață surprinse și răstălmăcite din perspectiva unor veritabile lecții de viață, în volumul de față, autoarea este în același timp naratoare, precum și personaj prins în țesătura mereu surprinzătoare a situațiilor prin care eroinele, în inocentă lor le provoacă ori le cercetează. Autoarea este bunica și din această miraculoasă postura înțelege că mai traversează o lecție de viață, aceea de a avea
CĂRŢILE COPILĂRIEI ÎNTÂMPLĂRI HAZLI CU O NEPOŢICĂ POVESTITE DE BUNICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1402816016.html [Corola-blog/BlogPost/365494_a_366823]
-
celor dragi (mai ales partenerului) o fidelitate, o exclusivitate nedezmințite (Celosa, Otrava, Căzătura). De reținut, apoi, spre a clarifica ontologia umanului din acest univers, că insul din prim-plan, cel canonic, cel emblematic, este, întotdeauna, femeie. Un alter-ego declarat al naratoarei (nu, desigur, al autoarei, în ciuda referențialității nestăvilite, chiar ostentative, a relatărilor). Alte femei memorabile: Bunica Lucreția, Mama, Emilia. Vom observa, de asemenea, că, în alcătuirea și în mentalitatea eroinei, cel puțin în prima ei tinerețe (altfel spus, exact invers decât
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
de noi nu. - Atunci te simt numai al meu. Cu gândul numai la mine. - Al tău și sunt. - Fără nicio comparație? - Fără. Cu gândul numai la tine. Te ador în acele momente”. (Celosa) Pomeneam, anterior, de maternitatea care surclasează feminitatea. Naratoarea însăși încearcă să ne convingă, și să se convingă, de o asemenea presupoziție. Dar se poate imagina, oare, o proză mai feminină decât aceasta? Greu de crezut. Eu, în acest moment, cel puțin, nu descopăr niciuna. Eventual, la George Sand
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
-o scrierii sale. Domnia sa a subliniat, printre altele: „Inventing Me" este o carte memorialistică, rostitoare a fulgerărilor lăuntrice, care prin temele de meditație se revoltă împotriva turbulențelor destinului generator de consecințe. Chiar dacă izvorăște dintr-o delicată nostalgie a depărtării, vocea naratoare nu se abate de la rigorile categoremelor ce determină organizarea compoziției unitare. Darurile scrisului, remarcabil prin autenticitate expresivă, sporesc tensiunea internă a discursului epic în care sunt armonizate cu măiestrie conexiuni reale între faptele de viață, grupate în perioade și ansambluri
IMPRESII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_0.html [Corola-blog/BlogPost/366871_a_368200]
-
de poezii pentru copii, scriitoarea Titina Nica Țene se plasează în ipostaza de observator, narator și interpret al faptelor de viață surprinse și răstălmăcite din perspectiva unor veritabile lecții de viață, în volumul de față, autoarea este în același timp naratoare, precum și personaj prins în țesătura mereu surprinzătoare a situațiilor prin care eroinele, în inocența lor le provoacă ori le cercetează. Autoarea este bunică și din această miraculoasă postură înțelege că mai traversează o lecție de viață, aceea de a avea
CĂRŢILE COPILĂRIEI: TITINA NICA ŢENE -„ÎNTÂMPLĂRI HAZLII CU O NEPOŢICĂ, POVESTITE DE O BUNICĂ” de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1448460693.html [Corola-blog/BlogPost/381260_a_382589]
-
totodată și aspecte ale mesajului lor psihologic: ,, Incredibila forță a morții”, ,,Copilăria”, ,,Iubirea”, ,,Deziluzia”, ,,Revolta”, ,,Împăcarea”, ,,Cotitura vieții”, ,,Înmormântarea”. Lucrarea debutează, asemenea altor autori celebri, precum Marcel Proust, prin descrierea unui eveniment cu rol de portal, care acționează emoțional asupra naratoarei, declansând un șir de amintiri cu privire la defunctă. Frumusețea, cursivitatea și profunzimea istorisirii sunt evidențiate prin utilizarea persoanei întâi, ceea ce dă o notă de veridicitate și autenticitate, făcând din scriere un roman al experienței. Mizând pe acest fapt, precum și pe peisajul
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1350659502.html [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
îmbinării armonioase a două procedee artistice: descrierea și dialogul, pe care autoarea le îmbină impecabil (cu mici excepții), reușind să creeze o operă cu certă valoare beletristică. Lor li se adaugă cu cinste și monologul interior, ce surprinde adesea zbuciumul naratoarei care se gândește la drama defunctei. Între ele însă, cea mai de seamă este descrierea, care reprezintă apodictic un atuu al scriitoarei. Aceasta reușește să alăture adesea expresii uzuale sau chiar arhaice, altora neologice, într-o simfonie care încântă atât
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1350659502.html [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
sufletului se scursese din ea asemenea apei deșertice desecate de firul mărunt al nisipului, pe cât de pervers, pe atât de primejdios”( p. 25).1 O altă descriere frumoasă, ce-i drept, cam concupiscentă însă, regăsim și în cadrul episodului întâlnirii, când naratoarea prezintă atât de sugestiv primul lor sărut: ,,Apoi, într-o dorință de nestăvilit, își apropie buzele din nou de buzele ei, le străpunse cu experiență încătușarea și-i vârî adânc limba înăuntrul gurii, jucându-se pasional cu limba ei, întorcând
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1350659502.html [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
pipăind-o și mângâind-o. Buzele lui cărnoase și lacome se jucau cu buzele ei inerte, iar limba urmărea când traseul mărginaș al conturului, când explorarea în străfundul umed al interiorului”. Mai apoi, la finalul operei, atunci când descrie procesul înmormântării, naratoarea realizează din nou o sinestezie de imagini artistice, descriind parcă antitetic micimea bisericii în contrast cu sicriul lung și îngust ce adăpostea cadavrul: ,,Biserica micuță din cartier părea mai sumbră decât de obicei, adăpostind în întunecimea-i caracteristică, un sicriu lung și
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1350659502.html [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
transformă într-o manifestare imorală și vicioasă, al cărei principal vinovat este el. Finalul operei, probabil din dorința de a stimula imaginația lectorului, este unul indecis, lăsând să planeze misterul și suspansul asupra întregului eveniment. Ce-i drept, cam tern, naratoarea pare a-l incrimina pe Eugen, fără a se pronunța în chip ferm asupra sa, și lăsând totodată să planeze o urmă de vinovăție și asupra fratelui Costel și a mamei, bolnave din cauza fiicei, care ar fi putut-o sfătui
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1350659502.html [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
se vor împlini asculând de cele 10 porunci și practicând iubirea de semeni. Rafael este profesor de matematică și scrie și el literatură ca și autoarea. Maria care pictează și Rafael care scrie reprezintă fiecare câte un alter ego al naratoarei. Prima carte a actantului va fi un succes. Personajele Maria și Mihai sunt construite antagonist, Maria este altruistă, bună, credincioasă, delicată și dedicată familiei pe când Mihai este egoist, violent, ahtiat după bani, ateu. Romanul este construit clasic, intriga o constituie
CRONICĂ DE CARTE: „GABRIEL” DE VICTORIŢA DUŢU de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/lucian_gruia_1456898821.html [Corola-blog/BlogPost/346601_a_347930]
-
aparțin speciei literare pe care o știm ca numindu-se “povestire”. E ușor de recunoscut, urmărind firul narării, trăsăturile specifice acestei specii literare, între care sunt evidente accentul pus pe întâmplări și situații (mai puțin pe personaje), implicarea afectivă a naratoarei în majoritatea povestirilor - ceea ce evidențiază o cauzalitate a acțiunii preponderent psihologică -, o intrigă relativ simplă, cu puține personaje, multe indicii despre autorul narării, rezumarea povestirilor la un singur fapt epic, caracterul etic al povestirilor (învățăturile sunt induse cititorului fie explicit
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1483811197.html [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
de eruditul scriitor bănățean Eugen Dorcescu, care vine, cu argumentele specialistului, în întâmpinarea mirării cititorului grăbit: „Titlul este în acord perfect cu substanța prozelor, la nivelul lor cel mai adânc, la palierul structurilor generative. Stihia ce bântuie ființa lăuntrică a naratoarei este, după convingerea noastră, absența (definitivă, a mamei; temporară, poate, a iubitului). Iar absența rămâne cel mai activ stimulent al amintirii. La rându-i, amintirea nu este întotdeauna euforică, ci, dimpotrivă, de cele mai multe ori, se dovedește a fi o trăire
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1483811197.html [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
incompatibilității cutumelor ortodoxe cu ale catolicilor (autoarea e de confesiune catolică), ci mai ales contradicția dintre dogmele religioase (fără deosebire de cult) și raportarea personală la Demiurg, gândirea dumneaei existențialistă, influențată de lecturile din Kant, Schopenhauer, Nietzsche, Heidegger (aflăm de la naratoare). Pe parcursul celor câteva zile de „internare” în acest ambient religios, a avut ocazia să relaționeze cu o măicuță și o adolescentă a cărei mamă era membră a comunității de maici, prilej ca autoarea să-și accentueze frământările sale de nestăpânit
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1483811197.html [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]