7,832 matches
-
Lăsând la o parte jocul potrivit, scriitorul face un permenent apel la diferite mijloace de caracterizare, ca să ne folosim de o pârghie didactică, pentru a ajunge la Întregirea făpturii În cauză. În toate situațiile se constată o măiestrie excepțională a naratorului, de a alterna perspectivele ființării personajului. Prezența fiecăruia dintre actanți este naturală, organică, absolut necesară la momentul respectiv. Scenele au recuzita lor, iar indicațiile „scenice” se subînțeleg. G. Călinescu era nu numai un pasionat de teatru, ci și un creator
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se vedea că nu o astfel de apariție aștepta el. „...Pe mă-ta și pe tine, chiorule!” Se Întâlnesc În paginile cărții și alte scene În care această trăsătură a personajului se dezvăluie cu prisosință. Problema este Însă cea a naratorului dibaci, el știe adevărata strategie. Ca om al satului, Moromete nu este unul oarecare, mai precis, nu este o figură comună, ci detașat de ceilalți prin puternica sa personalitate, dată de inteligența lui nativă. Nu este o noutate când se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plecați să-și caute un alt viitor, dar Întoarcerea nu mai este posibilă, chiar dacă el lasă ușa larg deschisă ca ei să-l urmeze. Se vede Însă că sentimentul dezrădăcinării și al Înstrăinării nu mai funcționa la vremea aceea și naratorul știe bine acest lucru, deși nu putem nega o mică doză de idilism. Pragmatismul lui Moromete nu se reduce nici atunci când Își vede amenințată existența lui ca țăran prin trecerea pământului la gospodăria colectivă. Deseori cere bani de la feciorul lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
seceratul grâului, În aceeași atmosferă de tensiune, așa zisul moment al desfășurării acțiunii, dar prozatorul surprinde Întreaga suflare a satului, la cel mai important sezon agricol al verii. Secerișul grâului apare, În felul acesta, ca un ritual. Cu acest prilej, naratorul evocă alte stări conflictuale, specifice lumii satului. Memorabilă este cea provocată de Polina, fiica lui Tudor Bălosu, căsătorită cu un băiat sărac, după pofta inimii și nu după cea a tatălui ei. Birică, soțul Polinei, are un moment când Îl
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
locul și problematica dilematică a personajului: discuțiile din tramvai, amestecul de planuri, intrarea „la țigănci”, Întâmplările de acolo, ieșirea după câteva ore, deruta temporală, reintrarea „la țigănci”, Întâlnirea cu Hildegard. Toate acestea se realizează prin intermediul unei narațiuni obiective, cu un narator omniscent.Universul din jurul personajului nu-și dezvăluie identitatea. Structura compozițională. Cele două planuri ale nuvelei, cel real și fantastic, se dezvăluie abia spre sfârșitul acțiunii, după plecarea personajului de „la țigănci”. Amănuntele prin contur pe parcurs și devin leitmotive ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
văzut în diverse secvențe și contexte temporale, interioarele, Constanța de dinaintea intrării României în primul război modial, Germania tulbure a anilor ’20, casa părinților, mediile politice, aristocratice, burgheze, familiale, studențești, adolescentine, perioada de ocupație a nemților, cele câteva tulburări erotice ale naratorului), cât din intensitatea surprinderii lor pe pelicula unui ieri real și veridic. Cartea reconstituie, în formatul mimat al unor amintiri desfășurate după o cronologie foarte personală (compusă, prin derogarea de la logica sensului unic al timpului, dintr-o curgere inversă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
text literar sau nonliterar, pornind logică și temporală a ideilor/a de la cerințe date întâmplărilor dintr-un text; - moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog); - structuri în textele epice (logica acțiunii, timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric); - subiectul operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]