249 matches
-
Pamfletarul, lipsit de o morală creștină, încearcă satisfacția fulgurantă a unei identificări clandestine cu Antihrist: ,e un fel de a slobozi condeiul în răspăr", cum afirmă însuși Arghezi, sau, altfel spus, o agresivitate de dragul agresivității. O forță distructivă se admiră narcisiac. Oricum - crede pamfletarul total - omul nu merită altceva decât focul Apocalipsei, lumea a decăzut în întregimea ei, nimic nu mai poate fi salvat, iar pamfletul e unul din instrumentele (trâmbița!) declanșării Apocalipsei. Pamfletarul nu se mulțumește să constate pașnic apropierea
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
Cernat a vorbit de atracția lesbiană ca o intimitate de substituție, dar e vorba și de o anume tentație a eroticii deviante, de vreme ce fetele se complac într-o prelungă (și cam opțională) tatonare corporală. Simona Sora spunea ceva despre ,obsesia narcisiacă", iar aceasta implică, mai mult, un complex emoțional (nu neapărat traumatic) și o nesiguranță identitară sexuală de natură - cum altfel - juvenilă. Dragostea fetelor - admițînd că dragoste e - rămîne, previzibil, neîmplinită, în ciuda vreunei constrîngeri aparente, așa cum erotismul dintre ele e intens
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
lui Noica și al primului Heidegger. Însă, mai aproape de-al doilea Heidegger, Dragomir spune că o astfel de lectură ne permite să înțelegem ceea ce este ascuns, încriptat în comedia lui Caragiale. Nu e vorba de a căuta, euforic și narcisiac, oglindiri ale filosofiei tale în literatura universală, ci de a înțelege, la propriu, ceea ce are acel text literar de spus. Interpretând pe Caragiale, e vorba ,de a avea curajul să vedem și să auzim ce a spus." (Crase banalități..., p.
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
zi, readunate pe hîrtie, rotocoale ale sufletului, ocoluri, întoarceri, arcuri strînse în sine, gheme, cîrlige, resorturi intim desfăcute pe masă" (LXIX). într-o lume a lucrurilor, ce loc i-ar putea reveni poetului? Firește, unul subordonat, chiar insignifiant, orice ispită narcisiacă fiind astfel blocată: ,Venea parcă dintr-un gînd: din teamă... un zbîrnîit pe care putea să nici nu-l ia în seamă, pe moment, dar care acoperea toată distanța dintre forul său intim și pînă la capătul oricărui efort, sub
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
Foștilor Deținuți Politici, filiala București, iar purtătorul ei de cuvînt este dl Constantin Ticu Dumitrescu, unul dintre cei mai consecvenți luptători pentru restabilirea echilibrului moral în societatea românească postdecembristă, orice suspiciune că locul de amplasare ar deveni monopolul unor comportamente narcisiace și al unor interese meschine se spulberă de la prima strigare. Foștii deținuți politici, reprezentînd, în cea mai mare parte, acele categorii socio-umane care au consolidat România modernă și instituțiile sale fundamentale, care au fost în prim-planul proiectului comunist de
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
memoriei istorice și subminarea identității naționale românești, pledează pentru gîndirea eliberată de clișee și își exprimă opțiunea fermă pentru valorile democrației europene. Discursul său este echilibrat, serios și perfect adaptat realității culturale a momentului, nu ezită să taxeze "fatalismul nostru narcisiac", atitudinea "național-fetișizantă", complexele și prejudecățile de orice fel, idealurile utopice, lipsite de orice aplicabilitate practică. În ansamblu, atitudinea scriitorului este una eticistă, și prin permanenta raportare la contextul european, integratoare. Multe dintre cronicile sale sînt consacrate unor scriitori de peste Prut
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
mutidirecțională, mereu ambiguă și polimorfă pînă în pragul coșmarului. Simultaneitatea umanului cu zoologicul, a grației cu teratologicul, a frumuseții cu stihia și a codului de comunicare cu propria sa disoluție, constituie un alt tip de înțelegere a lumii decît acela narcisiac și confortabil pe care ni l-am creat singuri și în a cărui realitate exclusivă am crezut cu o naivitate de multe ori ipocrită. Există în această enormă construcție a lui Victor Brauner și o anumită dimensiune temporală, dar ea
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
cronici fiindcă ziarele noastre nu acceptau studii despre Eminescu, despre Blaga, Arghezi, despre ce voiam să fac eu. De fapt, "naturelul" meu este jumătate de istoric literar, de om care face sinteze, critică de susținere, de identificare și jumătate eseist, narcisiac, nombrilist, ludic, încît pot să spun că am ajuns la 48 de ani și încă n-am început să fac ceea ce eu cred că e vocația mea să fac - eseu. Asta arată, poate, că mai am un viitor destul de larg
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
pentru care obsesia sterilă a eului ar putea fi corectată prin prezența Celuilalt, a semenului care se cade a fi recunoscut ca o expresie salutară a alterității. Grefă a unei "identități împrumutate", prin ficțiune, opera mîntuie eul de subiectivitatea sa narcisiacă, fatalmente mărginită. Ea reprezintă în felul său un Celălalt care are dreptul la libertatea ființării sale. Departe de îndreptățirea de a o socoti "proprietatea" sa, după opinia lui Ionesco, autorul "trebuie s-o lase să se desfășoare așa cum este ea
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
goale. Dincolo de plastica lui propriu-zisă, de cromatică și de ritmurile mișcării, marșul este și o formă explicită de ridiculizare și demitizare a manifestărilor festive de altădată, cu tenta lor misticoidă și delirantă. El demontează procedeele prin care comunismul se privea narcisiac și se autocelebra. Caricatură a obișnuitelor alaiuri și manifestații, ceremonialul încriminează și factorii de putere ai momentului care se așază într-o directă relație de continuitate cu regimul de dinainte de l989. Disperarea, sărăcia și frustrările colective și-au găsit în
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
o cantitate îngrijorătoare, păreri personale emise de către persoane inexistente în esență. Iar semnele sigure ale acestei inexistențe sînt verbiajul, delirul ideatic, agresiunea gramaticală, incontinența frazeologică. Să fie responsabilă de această stare de lucruri o conștiință colectivă sedusă egal de exclamația narcisiacă și de retorica tînguirii, care nu vrea nicidecum fapte nude și alte asemenea banalități, ci doar hrană incantatorie pentru cine știe ce voluptăți obscure, să fie vinovată nepotolita sete de tacla a cititorului sau, pur și simplu, explicația trebuie găsită în faptul
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
prezența umană aveau o valoare afirmativă și constituiau modelul absolut al structurării universului, neoantropocentrismul are valoarea unui avertisment, este metafora deplină a fragilității și a entropiei. Ființă relativă, strivită între presiunea Cosmosului și a istoriei, omul decade din funcția sa narcisiacă de măsură a lucrurilor și devine o formă precară, un schelet ambulant în căutarea sceptică a propriului conținut. Omul lui Paul Neagu era plin de sertare și de rotițe, omul lui Doru Covrig era o arhitectură modulată mecanic, omul lui
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
subtilele ceremonii retiniene, creează un prim nivel al acestei picturi, acela al trăirii nemijlocite, al confesiunii existențiale fără menajamente. Dacă acestor elemente le mai adăugăm și iconografia obsesivă, în centrul căreia se găsește o feminitate exuberantă și polimorfă, pe jumătate narcisiacă, pe jumătate compensatorie în consecința unor posibile proiecții traumatice, planul vital, existențialist, se conturează cu o și mai mare claritate. Din multe puncte de vedere, la acest nivel, Mirela Trăistaru se întîlnește cu mitologia eului feminin și cu setea inepuizabilă
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
fie el MAPN sau MI, și cu un cult primitiv al eroilor, al eroilor consacrați și ca sfinți sau al acelora suspectați că ar putea deveni cîndva ori una, ori alta. Ieșiți aproape cu totul din contemporaneitate, anesteziați de contemplația narcisiacă a unui trecut permanent recondiționat în cheie exemplară, nu facem altceva decît să recuperăm, derizoriu și mimetic, ce n-am reușit să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
Petrașcu și mulți alții, care se bucură la noi de un statut cvasimitologic, în exterior sînt prezențe neglijabile. Această realitate se răsfrînge extrem de prost asupra capacității noastre de a convinge prin cultură. Ne batem cu pumnul în piept, propagandistic și narcisiac, că prin cultură suntem deja europeni, dar nu este deloc așa S-au creat, astfel, niște situații absolut aberante: dacă în România, un pictor ca N.Grigorescu este situat undeva la limita sfințeniei și este investit cu o valoare sufletească
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
al credinței și al devoțiunii este contrapunctat prompt de organul celălalt, evident ponderabil, care se smulge din ceața peliculei alb-negru și se odihnește molcom pe coapsă ori pe unde apucă. Schizoidia unei asemenea viziuni este doar aparentă. Ion Grigorescu, nițel narcisiac, nițel voluntarist în propozițiile plastice, încearcă să concilieze celestul și derizoriul, spiritul și carnea, atemporalul și efemerul în categoria unică a Creației. Corpul însuși, în nuditatea-i mai degrabă fertilă pentru sămînța păcatului, este recuperat ca arhitectură sacră și ca
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
una din marile bucurii ale spiritului. Autorul Jurnalului de la Păltiniș, Declarației de dragoste și Ușii interzise merge însă mai departe, el transcende acest prag ajungînd din aproape în aproape la "gîndul simplu" (pe care unii îl vor fi socotit poate narcisiac sau lipsit de imaginație) că "trebuie să pornești de la tine pentru a ajunge la altul", că trebuie să te îngrijești mai întîi de tine, să te iubești și să te întorci pe toate părțile, pentru a putea apoi să te
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
migală, pe ascuns,/ caligrafiate excesiv, ca pentu a întârzia/ și îndulci vacarmul de fond, pentru a păcăli ochiul/ ostenit asupra unui peisaj toxic./ Ca pentru a înveli în literă îngerească realitatea/ cu practicile ei haotice" (Literă îngerească). Iar oglinda, instrument narcisiac, egolatru, devine bună conducătoare de umanitarism: Un motiv să te admir zburând ca un înger/ nu ca un vierme târându-te tu, semenul meu,/ oglinda mea cu care venind în atingere vreodată,/ să mă recunosc și să nu mă detest
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
care substituie, în același timp, ca într-un ceremonial magic, acținunea brută și reacția vulgară. În esență, întreaga pictură a lui Florin Mitroi este o încercare de stopare a lumii, de suspendare a acesteia în efigie, și nicidecum un comentariu narcisiac pe marginea expresivității ei tranzitorii. Ca dinamică sufletescă și ca stilistică generală, Florin Mitroi este un nonfigurativ, un spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți și lipsiți de
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
Negrici, pălește în fața unei stilistici a asumării. Dacă practicarea unei poezii axate pe virtuțile limbajului presupune (cel puțin, conform evoluției genului) o criză a sentimentelor, a metaforei, a metafizicii înseși, în cazul lui Mazilescu această poezie, întoarsă către ea însăși, narcisiacă, n-a fost treapta la care a ajuns, ci aceea de la care, paradoxal, a pornit. Se poate spune că întîi și-a creat instrumentele de lucru, și-a exersat tehnica și abia după aceea și-a lăsat poezia să-l
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
să-și fixeze efigia într-un monument public. Mai puternic decît grija pentru ziua de mîine sau decît îngrijorarea pentru cea de azi s-a manifestat, prin nu se știe ce complicată alchimie sufletească, morală ori, poate, numai propagandistică și narcisiacă, preocuparea fierbinte pentru buna administrare a veșniciei. Cum orice fel de autoritate a intrat prompt în disoluție după �90 și cum nimeni n-a mai avut nici chef și nici răbdare să mai asculte pe nimeni, toți cei care s-
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
fie el MAPN sau MI, și cu un cult primitiv al eroilor, al eroilor consacrați și ca sfinți sau al acelora suspectați că ar putea deveni cîndva ori una, ori alta. Ieșiți aproape cu totul din contemporaneitate, anesteziați de contemplația narcisiacă a unui trecut permanent recondiționat în cheie exemplară, nu facem altceva decît să recuperăm, derizoriu și mimetic, ce n-am reușit și nici n-am fost în stare să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
care substituie, în același timp, ca într-un ceremonial magic, acținunea brută și reacția vulgară. În esență, întreaga pictură a lui Florin Mitroi este o încercare de stopare a lumii, de suspendare a acesteia în efigie, și nicidecum un comentariu narcisiac pe marginea expresivității ei tranzitorii. Ca dinamică sufletească și ca stilistică generală, Florin Mitroi este un nonfigurativ, un spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți și lipsiți de
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
de care cercetătoarea se ocupă nu sînt dintre cele ,bătute". Sînt păreri șocante pentru vremea lor, ieșite mai degrabă din niște intuiții cu stofă de epifanii decît din însăilări de argumente. Oamenii sînt, în teoria Simonei Weil, creația unui Dumnezeu narcisiac. Nenorociți, adică deplin goliți de ei înșiși, ajung, de-abia atunci, vasele de sticlă subțire ,prin care trece Iubirea divină a lui Dumnezeu pentru el însuși". Între cele două foițe ale aceluiași Tată stă necesitatea, cea care le mișcă necontenit
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
Chiar autoarea își mărturisește intenția stilizării: "Mă învinuiesc tot mai mult de nesinceritate în legătură cu acest "jurnal": scriu într-însul multe evenimente "rumegate", "filtrate", cărora le-am făcut deja sensul. O nesinceritate orgolioasă (adică eu sunt cea care le dă sens), narcisiacă (adică, sensul fiind al meu, mă proiectez pe mine în lume, o descopăr după chipul și asemănarea mea ș...ț)." E drept că vocea eului biografic răzbate adesea în paginile jurnalului, clamând solitudinea, înstrăinarea și angoasa; dar "aventură formativă" pe
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]