307 matches
-
recuperării sau redobândirii unor drepturi și avantaje pe care și le arogă conform grandorii sale, reușind în schimb să fie satisfăcut într-o anumită măsură. Oricâte împliniri ar trăi în acest sens, antisocialul rămâne un revendicativ nemulțumit. Superioritatea intrinsecă a narcisicului este înlocuită, în acest caz, cu sentimentul de incompletitudine și de nesiguranță ce corespund convingerii că el este inferior celorlați și marginalizat social. Trăsăturile narcisice se regăsesc deci atât la tulburarea de personalitate antisocială, cât și la tulburarea de personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Oricâte împliniri ar trăi în acest sens, antisocialul rămâne un revendicativ nemulțumit. Superioritatea intrinsecă a narcisicului este înlocuită, în acest caz, cu sentimentul de incompletitudine și de nesiguranță ce corespund convingerii că el este inferior celorlați și marginalizat social. Trăsăturile narcisice se regăsesc deci atât la tulburarea de personalitate antisocială, cât și la tulburarea de personalitate histrionică, în sensul dependenței de anturaj și a comportamentului manipulativ. Sunt descrise și interferențele cu tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă, în baza excesului de orgoliu și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și a comportamentului manipulativ. Sunt descrise și interferențele cu tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă, în baza excesului de orgoliu și autostimei, tendințelor demonstrative și lipsei de empatie. Gunderson et al. (1991Ă pledează pentru dificultățile diagnosticului categorial care contrastează cu prevalența atributelor narcisice din practica clinică. 5.4. Tulburările de personalitate de cluster C 5.4.1. Tulburarea de personalitate evitantă Are drept dominante structurale sentimentul insuficienței personale, inhibiția marcată în raporturile sociale și o sensibilitate exagerată la orice comentariu negativ adresat sau
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diagnostic -, ci și la cea dependentă (ce nu poate exista fără a fi dirijatăă, la cea evitantă (ce nu poate fi asertivă în raport cu alțiiă, la cea obsesiv-compulsivă (ce are limite difuzeă, la cea histrionică (ce adoptă variate identitățiă, la cea narcisică (ce își construiește o imagine fantezistă despre sineă, la cea schizoidă (ce se resimte ca un „nimeni”Ă ș.a.m.d. Tot de patologia sinelui ar ține tulburările de autodirecționare a celor cu tulburări de personalitate, ce pot fi bine
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diagnosticul categorial al tulburărilor de personalitate și bolile Axei I Tipul de tulburare de personalitate Boala psihică DSM-IV ICD-10 Paranoidă Paranoidă Tulburarea persistentă paranoidă Schizoidă Schizoidă Schizofrenie Schizotipală Histrionică Histrionică Tulburări disociative (Isterie?Ă Borderline Instabil-emoțională sau Borderline Tulburarea bipolară Narcisică - - Antisocială Sociopată Tulburări ale controlului impulsurilor, toxicomanie Dependentă Dependentă Toxicomanie, depresie Evitantă Evitantă Tulburări de fobie socială Obsesiv-compulsivă Anancastă Tulburarea obsesiv-compulsivă Deși corelarea dintre anumite tulburări de personalitate și anumite tulburări psihice este destul de evidentă, ea nu poate fi un
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
originea atât în modelul psihiatric clasic al dezvoltării psihosexuale, cât și în fenomenologia clasică privitoare la isteric. TP schizotipală se corelează cu ideea lui Kraepelin privitoare la formele fruste de psihoză - în cazul acesteia, schizofrenia. Personalitatea de tip borderline și narcisică au bazele în gândirea psihanalitică mai recentă (Kernberg și Kohută. Personalitatea evitantă descinde din concepția învățării sociale a lui MILLON. TP antisocială împrumută mult din doctrina psihopatului sociopat. Această combinație de tipuri ce provin din modele conceptuale diverse, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în subtipuri se plasează atitudinea de reunire a categoriilor de tulburări de personalitate în grupe mai mari, în clustere. DSM-IV propune trei clustere: - clusterul A (straniu, bizară: TP schizoidă, schizotipală, paranoidă; - clusterul B (flamboiantă: TP antisocială, de tip borderline, histrionică, narcisică; - clusterul C (retrasă: TP evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă (se adăugă TP depresivăă. Aceste clustere nu au o argumentare teoretică sau factologică, ci rezultă mai degrabă din impresia clinică, din elementele generale de caracterizare. Totuși, gruparea în aproximativ 3-5 clustere rezultă din
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe această temă (Costa și Widiger, 2002Ă. Cercetările au indicat că ambii poli ale celor cinci domenii ale FFM conțin cel puțin unele forme de maladaptabilitate. Nevroticismul accentuat e corelat cu TP de tip borderline, iar cel scăzut, cu TP narcisică și cu psihopatia. Introversia e corelată cu trăsăturile TP de tip schizoidă și evitantă, iar extroversia, cu TP histrionică. Antagonismul e asociat cu TP antisocială, de tip borderline, paranoidă, narcisică, iar agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu TP de tip borderline, iar cel scăzut, cu TP narcisică și cu psihopatia. Introversia e corelată cu trăsăturile TP de tip schizoidă și evitantă, iar extroversia, cu TP histrionică. Antagonismul e asociat cu TP antisocială, de tip borderline, paranoidă, narcisică, iar agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod consistent asociată cu TP antisocială, pasiv-agresivă, borderline și paranoidă, dar e crescută la TP obsesiv-compulsivă. Majoritatea studiilor s-au făcut cu NEO-P-R, dar a fost utilizată și lista celor 100
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îi lipsește disciplina sau capacitatea de a amâna gratificarea prin plăceri trupești. 2. Cooperativitate redusă 2.1. Intoleranță: are prejudecăți sau este incapabil de a se înțelege cu oamenii care au puncte de vedere și proveniențe sociale diferite. 2.2. Narcisic: îi lipsește empatia sau este incapabil să recunoască și să se identifice cu sentimentele și nevoile altora. 2.3. Ostilitate: este argumentativ sau are dificultăți în a lucra cu alții într-o manieră prietenoasă, de într-ajutorare, ca parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
solicită în mod activ să fie lăudat și îi manipulează pe ceilalți pentru a primi asigurările, atenția și aprobarea de care are nevoie; este insistent, flirtează, este vanitos și seductiv, exhibiționist, în special când dorește să fie în centrul atențieiă. Narcisic Exploatator (de exemplu, se consideră îndreptățit, este lipsit de empatie și așteaptă să fie tratat diferențial, fără a returna favorurile respective; nu simte rușine, consideră că totul i se cuvine și se folosește de ceilalți pentru a-și satisface dorințele
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acesta chestionarului, prin eventualele tulburări psihopatologice de pe Axa I - de exemplu, depresie sau schizofrenie. Însăși prezența unei tulburări de personalitate poate deforma autoevaluarea, subiectul tinzând să se prezinte altora într-un anumit fel, în mod diferit în cazul unui histrionic, narcisic, dependent, schizoid. Autoprezentarea mai poate fi modificată de nesinceritatea voită a subiectului. Acest fapt e valabil până la un punct și în cazul unei chestionări directe. Totuși, subiectul este cel ce se cunoaște cel mai bine pe sine, știe felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
IPDE, PDI-IV și SIDP-IV au și versiuni organizate tematic (domeniul muncii, al relațiilor interpersonale, interese, hobbyă. Ambele metodologii de aplicare au avantaje și dezavantaje, dar rezultatul final este, în general, același: • Interviurile centrate pe un anumit tip de tulburare - borderline, narcisică, psihopatică - se folosesc în cercetare. Modelul cu cinci factori permite să se evalueze personalitatea în ansamblu. • Interviurile de autoadministrare nu sunt direct orientate spre diagnosticul categorial, dar unele pot fi utilizate în acest sens: MMPI cere destul de mult timp. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate specifice, acestea variază între 1% și 3%. Diverși autori au semnalat unele diferențe între sexe. TORGENSEN, ZIMMERMAN și alții constată: în clusterul A, TP schizoidă ar fi mai frecvent la bărbați, în clusterul B, TP antisocială și TP narcisică ar fi mai frecvent la bărbați, cea histrionică la femei, iar cea borderline este egal distribuită. În clusterul C TP obsesiv-compulsiv e mai frecvent printre bărbați, TP dependentă printre femei, iar în ceea ce privește TP evitantă, unii o găsesc mai mult bine
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau sinergic - exacerbare. Pot apare manifestări simptomatice specifice. De exemplu, co-ocurența tulburării obsesiv-compulsive și a TP schizotipale conduce la o simptomatologie pe care nici una din acestea nu o au singură. Depresia poate să se manifeste clinic diferit la TP dependentă, narcisică sau histrionică. Atacurile de panică ce apar la TP histrionică au o expresivitate particulară față de cele ce apar la una depresivă. La fel, se manifestă diferit tulburările somatoforme la o TP histrionică sau obsesiv-compulsivă. Două tulburări pot avea un efect
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin faza prodromală și o tulburare preexistentă de personalitate. Mai intervin și cerințe de diagnostic care, în ceea ce privește durata, sunt diferite în DSM-IV-R și ICD-10. Clusterul B. TP dramatice și flamboiante. Din acest grup fac parte TP antisocială, borderline, histrionică și narcisică. Corelația cea mai strânsă a fost aceea cu tulburările impulsurilor și cu dependența de alcool și droguri. Aceasta din urmă este probată și prospectiv, în sensul că riscul de a avea în cursul vieții o asemenea tulburare e mare în
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2004Ă a argumentat că TP borderline ar fi mai bine conceptualizată ca o tulburare afectivă, mai precis ca o ciclotimie disforică. În diverse studii tulburarea bipolară este co-ocurentă cu TP borderline - între 1% și 35% - dar se întâlnesc și TP narcisică și obsesiv-compulsivă. Dintre cazurile TP boderline, 10% întrunesc criteriile pentru tulburarea bipolară de-a lungul vieții, dar ele se întâlnesc de asemenea în proporție de 9% la TP antisocială, 7% histrionică. Ideea că TP borderline ar face parte din spectrul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
murit prin suicid iar dintre ceilalți 31 de pacienți, 27 au fost intervievați telefonic. 13 aveau la început o tulburare de personalitate pură iar dintre aceștia la control 10 aveau o tulburare de personalitate definită sau posibilă, de tip histrionic, narcisic sau antisocial. 14 aveau la început pe lângă TP borderline și episod depresiv. Dintre aceștia 3 erau bine și fără diagnostic psihiatric iar 8 aveau o tulburare de personalitate definită sau posibilă. Șase au prezentat un alt tip de tulburare de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
simptomele și trăsăturile sunt mereu dificil de diferențiat iar dimensiunile personalității normale se regăsesc - mai intens exprimate - la personalitățile cu trăsături accentuate sau la cele patologice. Pot fi considerate ca excepții de la această opinie personalitățile schizotipală, paranoică, borderline și uneori narcisică și isterică care sunt diferite corespunzător atributelor structurale și integrative ale Eului. Aceasta generează abilități și strategii particulare de prelucrare a experiențelor de viață și de adaptare la realitatea obiectivă. În același context se situează și calitatea informațiilor obținute de la
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în cazul tipurilor schizoid și schizotipal sau când asociază depresia la personalitățile paranoice (GABBARD, 2000Ă. Dintre personalitățile de cluster B se pretează - în condițiile stabilității în timp a terapiei - la tehnici suportive TP borderline și TP histrionică, nu și TP narcisică și TP antisocială (KERNBERG și colab., 1989, BLUM, 1973Ă. Personalitățile patologice de cluster C - evitantă, dependentă și obsesiv-compulsivă pot fi abordate prin tehnici suportive cu o confirmată eficiență în condițiile asocierii unor intervenții cognitiv-comportamentale, a anticipării unor expectații inaparente respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să renunțe relativ rapid sau să crească progresiv durata pauzelor dintre întâlnirile terapeutice. Curele psihanalitice sunt dificil de asemenea de inițiat la personalitățile patologice de cluster B. Totuși empatia manifestă a terapeutului și evitarea fenomenelor de contratransfer - în cazul personalității narcisice - precum și evitarea intimității și promovarea unui discurs realist - în cazul personalității isterice - le fac pe acesta accesibile metodelor (KOHUT, 1984Ă, (KERNBERG 1, 1974Ă (KERNBERG 2, 1974Ă, (HOROWITZ, 1977Ă. Dintre personalitățile de cluster C - cea obsesiv-compulsivă reprezintă tipul cel mai potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihoterapiilor de grup corespunzător rolurilor adaptate de majoritatea pacienților cu tulburări de personalitate care preferă și sau afișează solitudinea - tulburările de personalitate de cluster A și TP evitantă, provocările recurente - TP antisocială, TP borderline, TP obsesiv-compulsivă, o atitudine plictisită - TP narcisică, TP obsesiv-compulsivă sau una de sprijinitor al terapeutului - TP histrionică, TP dependentă. Nemulțumirea perpetuă este apanajul TP narcisice și TP borderline. Acestea ș-au dovedit și cele mai rezistente la efectele pozitive terapeutice ale grupului în ambulator (TUTTMAN, 1990Ă. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
solitudinea - tulburările de personalitate de cluster A și TP evitantă, provocările recurente - TP antisocială, TP borderline, TP obsesiv-compulsivă, o atitudine plictisită - TP narcisică, TP obsesiv-compulsivă sau una de sprijinitor al terapeutului - TP histrionică, TP dependentă. Nemulțumirea perpetuă este apanajul TP narcisice și TP borderline. Acestea ș-au dovedit și cele mai rezistente la efectele pozitive terapeutice ale grupului în ambulator (TUTTMAN, 1990Ă. Sunt descrise și aplicate câteva variante psihoterapeutice de grup. Astfel terapiile de scurtă durată, nu depășesc 20 de ședințe
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ele sunt cu precădere indicate la TP schizoidă, TP schizotipală, TP histrionică, TP borderline, TP dependentă, TP evitantă și într-o oarecare măsură la TP obsesiv-compulsiv. Sunt dificil de aplicat sau puțin eficiente la TP paranoică, TP antisocială și TP narcisică. Asocierea mai multor tulburări de personalitate diminuă constant eficiența psihoterapiilor de grup (DOLAN și colab., 1995Ă. Psihoterapiile familiale. Este binecunoscut faptul că mediul familial reprezintă simultan un cofactor personogenetic de importanță majoră și unul implicat în etiopatogenia diverselor tulburări ale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
are un impact negativ semnificativ mai sever asupra copiilor decât antecedentele psihiatrice parentale de Axa I. Consecințele asupra ontogenezei personalității infantile sunt deosebit de grave atunci când se întâlnesc prin căsătorie două tulburări de personalitate cum ar fi TP borderline respectiv TP narcisic și TP antisocial. În prima situație, chiar dacă la început trăsăturile borderline și cele narcisice se tolerează reciproc - putând trece chiar prin scurte perioade de armonizare pe terenul atributelor din spectrul dependenței - ulterior recurențele depresive și potențialul suicidar vor ajunge să
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]