86 matches
-
ea Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Pe scurt, Eul transformat este cel care formează oglinda prin care Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie consideră că acest concept este redat de cuvintele Cântului 1:12b. Aici, mireasa, referindu-se la Mire, spune: „Nardul meu are mireasma lui”, înțelegând prin aceasta că mănunchiul ei de nard emite „mireasma lui Hristos” Și astfel, captează în ea Și pentru ea „mireasma acelei grații transcendente Și inaccesibile”. Și totuși, această mireasmă - sau reflexie, dacă preferăm imaginea oglinzii
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
formează oglinda prin care Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie consideră că acest concept este redat de cuvintele Cântului 1:12b. Aici, mireasa, referindu-se la Mire, spune: „Nardul meu are mireasma lui”, înțelegând prin aceasta că mănunchiul ei de nard emite „mireasma lui Hristos” Și astfel, captează în ea Și pentru ea „mireasma acelei grații transcendente Și inaccesibile”. Și totuși, această mireasmă - sau reflexie, dacă preferăm imaginea oglinzii - permite numai o cunoaștere indirectă Și inadecvată a lui Dumnezeu, spune Sfântul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
o râvnesc ca pe o grădină, Unde eu sunt stăpânul. Grădina mea cu izvoare fermecate, Cu pomii încărcați de fructele în pârgă, în floare, în muguri... Te mlădii ca o trestie mirositoare, învăluită în hlamida pletelor tale cu miresme de nard și aloe. Cât de visător vin la grădina mea ! Vin cu pletele în vânt, Alergând mai repede decât elanii, Aduc ferbințimea soarelui, Suflarea curată a mioarelor, Mireasma poienelor, Cântecul fericit al vietăților pădurii, Freamătul rămurelelor în briza de seară... Așteaptă
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
smochini și pelerini, livezi sublime de măslini în rod, lanțuri, securi, Palatul lui Irod, Mazal U’ Bracha, pace, fericire, Măicuță Sfântă și Bunăvestire, ghizi erudiți, preoți evlavioși, români de-ai mei cuminți și credincioși, finici și Sfântă Iesle, mir de nard, candele-n care idealuri ard, pustiu, cămile, peșteră de magi, pomelnice cu multe nume dragi, Eden, șarpe și măr, Adam și Eva, Jaffa, Carmel, Iordan, Kerit, Hozeva, sfinte cuvinte vii și Mare Moartă, leandri și bătăi din poartă-n poartă
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
Diana Gradu Esther, tânăra frumoasă la trup și la chip, nepoata regelui Mardochée, înainte de a fi prezentată regelui Persiei, Assurésus, a stat timp de șase luni în băi parfumate. Masajele cu ulei de smirnă, parfumarea cu nard, cu șofran și cu tămâie făceau ca frumusețea sa să depășească închipuirea omenească. In ziua când a fost adusă în fața regelui, a fost stropită cu lapte de smirnă și părul i-a fost uns cu ulei de iasomie. Nu în
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
fost adusă în fața regelui, a fost stropită cu lapte de smirnă și părul i-a fost uns cu ulei de iasomie. Nu în van, se pare, pentru că fata i-a plăcut enorm regelui și a luat-o de soție. Smirna, nardul, șofranul, tămâia, iasomia - și multe altele - au jucat un rol singular (dar decisiv) în istoria civilizațiilor străvechi. Dansul executat cu nonșalanță - de egiptenii de acum mai bine de 5000 de ani - între viață și moarte, încă ne surprinde. Pe de
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
Isus, așa cum ne amintim, ia apărarea femeii, spunându-le că ea a făcut ce-a făcut ca semn al apropiatei Sale îmbălsămări și înmormântări. Marcu (14,3-9) aduce câteva amănunte inedite. De la el aflăm că parfumul a fost obținut din nard, că este „de încredere” și costă „foarte scump”, trei sute de dinari, echivalând cu venitul unui țăran pe un an întreg. Femeia varsă parfumul peste capul lui Isus după ce sparge vasul de alabastru, gest care va declanșa brusc drama finală a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ioan, la rândul său, fixează scena ungerii chiar în casa lui Lazăr din Betania, iar femeia care săvârșește ritualul este Maria, sora celui înviat din morți. Spre deosebire de Marcu și Matei, urmând scenariul lucanian, Ioan o înfățișează pe Maria ungând cu nard picioarele Domnului. Spre deosebire de Marcu și Matei, la Ioan I Se ung picioarele, nu capul; spre deosebire de Luca, lipsesc lacrimile de căință. Prin urmare, Luca sugerează o posibilă, chiar dacă nu explicită coincidență între femeia păcătoasă, care se pocăiește spălând picioarele lui Isus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a intrat. Știam eu că era frumos în casa mătușă-mii. Doar se măritase cu un slujbaș de seamă. Dar ori eu nu mai fusesem demult, ori chiar se schimbase tot ce știam și când avusese timp să parfumeze cu nard curtea și odaia?! Iar vase de aur nu știam să fi avut... Și totuși, uite cum străluceau! Iar mătușă-mea, care ne servea la masă, ce tânără și frumoasă era și doar era cea mai mare dintre surorile mamei bătrână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Doar cine a mai văzut mort de patru zile, înviat uite-așa, de parcă s-ar fi trezit din somn: nici măcar picioarele nu-i erau înțepenite, iar ea, care se temuse de miros... mirosul morții!... Nici măcar atunci nu folosiseră parfumul de nard, pentru fratele lor mort... iar acum ea, surioara ei, spărsese vasul în fața tuturor și unsese picioarele musafirului, apoi le ștersese cu pletele ei lungi, auriu-roșcate, plângând, sărutându-le și iarăși ștergându-le și cuprinzându-le în părul ei ca marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
care nu i se va lua acum, la ce bun să mai spun ceva. Mi se făcuse frică și nu știam de ce. Unul din ucenicii Lui se apucase să spună că mai bine s-ar fi vândut uleiul acela de nard și banii s-ar fi dat săracilor și... tot lucruri de astea. Mi s-a făcut ciudă pe el: ce treabă avea el cu ce făcuse sora-mea?! De când murise tata, eu eram și mamă, și tată pentru fratele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
o fi tare greu să nu lase moartea să se apropie de El! Cine s-o creadă?! Și totuși, chiar când spusese asta, cerul se făcuse deodată ca o mare de sânge și bucatele prinseseră gust de sânge... Parfumul de nard umpluse încăperea, dar, odată cu el, groaza se strecura cu degete de gheață... ca răsuflarea unui mormânt rece care se deschide... De asta au plecat și oaspeții, care încotro. El S-a ridicat fără un cuvânt, s-au ridicat și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și a ieșit în lumina zilei. Din ușă mi-a strigat : "Uite cu ce mă duc eu să-L întâmpin"; în mâna ei strălucea alb, parfumat, un crin cum nu mai văzusem niciodată, cu transparență de alabastru și parfum de nard... * Merg repede spre oraș. E devreme, în zori, am timp, dar n-am vrut s-o mai aștept pe soră-mea. Și nici nu vreau să mă ajungă din urmă. Prea se uită toată lumea la noi o cunoaște pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
meargă amândoi...Nu-i departe 15 stadii, o nimica toată... dar nu știu nici eu ce e... Mi se strânge inima de frică și nu știu de ce. O fi spaima Mariei, o fi fost apusul acela sângeriu și mirosul de nard și cuvintele Lui... Mai ales cuvintele Lui... Cine știe... Uite, acuma soarele-i sus... acuș or să vină acasă... De-ar da Dumnezeu să vină acasă... să-i văd teferi pe toți. Așa vine vorba "teferi" dar nimic nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
iar și iar... În timp ce eu pregăteam masa, ea stătea acolo, la picioarele Lui și asculta... Poate că nu ține minte, dar știe cu inima ce-o să se întâmple. Poate de asta și tristețea zilei, poate de asta și parfumul de nard și cuvintele Lui despre înmormântare... Eu pregăteam ce trebuie atunci, la masă, pentru trup... Maria asculta Cuvântul care se făcuse trup... Acum e pustiu. Ca și când, plecând, m-au luat cu ei, fiecare în felul lui... iar ce a rămas aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mai întoarce la noi. Nici Maria, nici Lazăr. O știu. Nimeni n-a spus nimic, dar știu. O știu de cum i-am văzut plecând : Maria, purtând în mâna ei rănită crinul răsărit miraculos din ciobul de alabastru cu parfum de nard. Lazăr, bucuros ca un copil, alergând fără să se uite în urmă, cu veșmântul larg fluturând în vântul rece din zori, alergând ca niciodată... Eu, ca întotdeauna, m-am îngrijit de trup. De trupurile lor. Și al Lui. De hrană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
partea lui. Și nu e puțin lucru. Imaginea, restrângând viața la minimul important, a unui poet care a „rămas în urmă cu politica" e retragerea din arenă, de orice fel ar fi ea, înspre chimiile iubirii. O mireasmă biblică de nard desenează conturul unei siluete presimțite, stând, ca și inima, sub pecetea lui altădată. Același timp pierdut care stăpânește forma versului, dintr-o dată lepădată de cadență, imaginile, amintirile trecute cumva neînlesnit, greoi, ca pasagerii de pe o vale pe alta. „A fost
Îndepărtări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6152_a_7477]
-
moartea, De noi încă depinde cum vrem să scriem cartea Genunchiul să-l plecăm pios pân' la pământ, Iar Vieții să îi facem astăzi un legământ! Nu aruncăm cu pietre în crucile ce ard Aducem rugăciune și mirul sfânt de nard, Iertarea să ne fie cărare de îndreptare Cu sufletu-n genunchi să trecem de încercare... 04.11.2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Cu sufletu-n genunchi / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1769, Anul V
CU SUFLETU-N GENUNCHI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384713_a_386042]
-
Acasa > Poeme > Emotie > COLIND Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din cupola de lumină Se revarsă bucurie! Aripi dalbe, imn de slavă, Mir de nard, Steluțe,-o mie! Și-a deschis portița, Cerul; E lumină peste câmpuri! Păstorașii, cu iuțeală Se îndreaptă către staul. Vor să-l vadă pe MESIA! Cel promis Prin prorocie! Să se-nchine, Să-i aducă laude și mulțumire. Miel curat
COLIND de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385210_a_386539]
-
simfonia din ultima ta noapte Care desparte iarnă de-aroma primăverii Și primenește-ți gândul cu-mpătimite șoapte De dalii parfumate ivite-n taină serii! Descânta cu licoare de-ambrozie dulce, vie, Rătăcitoare doruri, nescrise de cuvânt, Înseninează-ți ochii cu nard și iasomie, Dezleagă anotimpuri de dor purtat de vânt! Nu întreba salcâmii, nici roua de pe flori, De-ți voi rămâne-n vise cât zbaterea-ntre gene Sau câte fantezii-n buchete de splendori Le voi grava-n vitralii de zâmbete
VIS DE PRIMĂVARĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363033_a_364362]
-
dă mereu din ea, Un firicel de om, ce-ți ține măna, Și-ți vindecă tot răul ce e pus în ea. Cu pașii mici, trudind mereu prin casă, În gănd îi poartă pe cei dragi Și-n rugăciuni cu nard îi învelește Să-i apere de rău și de necaz. Ea plange atunci cănd dorul o apasă Și umerii striviți îi par a fi, Dar se ridică și mai curajoasă Și pălpăie în candelă să știi. Măicuțele sunt fire de
MAICUŢA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363491_a_364820]
-
mule. [2] The kerde Lesqe othe jegh ćina (xaben) the e Marta sluźinelas (ćelas o xaben p-e meselǐ). The o Lazăr hâș jegh maśka kola kaj beśenas Lehă ka meselǐ. [3] Th-akor e Maria, jilă jegh kofa miros de nard źuźo, zores kuć, maklă le Jezuśesre pungrre the khoslă len pesre balença, the o kher pherdilă le mirosre khanăθar. [4] The o Judas Karijotănos, jegh anda Lesre ućeniki, kaj avelas te bikinel Leș, phendă: [5] Sosθar na bikindă peș o
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 12 / IOAN, XII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362278_a_363607]
-
Tu știi că-ți sunt pământ și îmi ești apă.., Că setea doar cu greu mi-o potolești, Că spinul trandafirul înțeapă... Și plâng apoi cu lacrimi îngerești...! Tu le știi toate...și le dai lumină, Și-n rugi cu nard le învelești... Pui inima să cânte în surdină, Tropar la praznice împărătești. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Tu știi / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1281, Anul IV, 04 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia
TU ŞTII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349164_a_350493]
-
vinul. Apoi, învățătorul cel mult iubit le dăduse la toți să bea din acel vin și bău și el desigur. Recunoscuse atunci acea aromă a vinului de la începuturi, din Canna, ca a unui balsam fără de preț, ca un parfum de nard, ca o mireasmă de Gilead, dar puțin mai amar parcă ca celălalt. Întrebarea pe care și-o punea Simon era una singură: Era oare învățătorul Iisus, fiul Lui Dumnezeu? Era mântuitorul lumii, cel de prooroci vestit și așteptat de tot
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
într-o lacrimă de scoică nedescoperită dincolo de hotar cuibul valorilor începe cântecul inimii mintea adoarme pe o frunză de castan în amintirea unei primăveri promise demult din vremea lui Ler când omul își desfăta umbrele cu bucurie și esența de nard a focului în reflexele trupului violet al înălțării întru spirit blând zvâcnește timpul în grota necunoașterii promisiune într-un singur cuvânt mereu rostit fără cunoaștere fără a-l trăi neîntrerupt în inima poeziei 31 decembrie 2013 Referință Bibliografică: zvâcnește timpul
ZVÂCNEŞTE TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347613_a_348942]