33 matches
-
toate valorile, apărând independența individului, șocând societatea rusească. Nihiliștii au încercat la început să convigă aristocrația de necesitatea reformelor. După eșecul în această întreprindere, ei "și-au întors fața către popor", activând în rândurile țăranilor în cadrul mișcarii narodniciste. Cum mișcarea narodnicilor câștiga tot mai mulți adepți, guvernul a trecut imediat la desființarea ei. Ca răspuns al reacției guvernamentale tot mai hotărâte, din mișcarea mamă s-a desprins o facțiune narodnică radicală ,care era adepta terorismului. Unul câte unul, funcționari guvernamentali de
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
pozițiile opoziției, regimul a început să considere publicațiile și organizațiile radicale ca fiind periciuloase pentru stat. De-a lungul deceniilor al șaptelea al optulea și al nouălea al secolului al XIX-lea, rușii radicali, cunoscuți sub numele colectiv de "народники" - narodnici, și-au concentrat acțiunea politică asupra țăranilor, "народ" ("narodul, poporul"). Liderii mișcărilor populiste erau scriitori radicali, idealiști și apărătorii terorismului. În deceniul al saptelea, Nicolai Cernîșevski, cel mai important scriitor radical al epocii, a emis teoria conform căreia Rusia poate
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
format cercuri socialiste, în cadrul cărora s-au afirmat personalități ca Titus Dunca, Zamfir Arbore, frații Ioan și Gheorghe Nădejde. Un aflux important l-a avut venirea în țară a unui grup de emigranți ruși și basarabeni, cunoscuți sub numele de narodnici, prigoniți de autoritățile țariste, între care se remarcau Constantin Dobrogeanu-Gherea, Nicolae Zubcu-Codreanu și dr. N. Russel. Ei au adus o infuzie nouă de idei socialiste de tip anarhist, dominante în Rusia, dar și de tip german, prin intermediul mai multor reviste
Partidul Social Democrat Român (istoric) () [Corola-website/Science/308753_a_310082]
-
a fondat “Compania de Iluminat Electric, A.N. Lodîghin & Co”. În 1899, Institutul de inginerie electrotehnică din Sankt Peterburg i-a acordat titlul onorific de inginer electrotehnician. Începând cu anul 1875, el a devenit foarte interesat de ideile socialiste al narodnicilor. În deceniul al IX-lea al secolului al XIX-lea, după ce narodnicii l-au asasinat pe țarul Alexandru al II-lea, Lodîghin a fost nevoit să suporte represaliile Ohranei țariste. De aceea, în 1884, el a emigrat în Franța și
Alexandr Lodîghin () [Corola-website/Science/300107_a_301436]
-
Institutul de inginerie electrotehnică din Sankt Peterburg i-a acordat titlul onorific de inginer electrotehnician. Începând cu anul 1875, el a devenit foarte interesat de ideile socialiste al narodnicilor. În deceniul al IX-lea al secolului al XIX-lea, după ce narodnicii l-au asasinat pe țarul Alexandru al II-lea, Lodîghin a fost nevoit să suporte represaliile Ohranei țariste. De aceea, în 1884, el a emigrat în Franța și mai apoi în SUA. În 1895 s-a căsătorit cu reportera germană
Alexandr Lodîghin () [Corola-website/Science/300107_a_301436]
-
influențat de orice semn care îi pare a proveni dinspre supranatural. În ultimii zece ani de viață, Dostoievski era de altfel convins că „Antihristul se născuse”, iar sfârșitul lumii (apocalipsa biblică) urma să aibă loc curând (obsesii dostoievskiene pe care narodnicii vremii le considerau drept „delir” și „halucinații epileptice”). Se insinuează astfel un alt factor care poate explica atașamentul ferm al lui Dostoievki pentru formele populare de religiozitate, în afară de influența importantă a educației tradiționaliste din familie si anturajul primilor săi ani
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
a adoptat pseudonimul Volghin, de la râul Volga. Unii istorici apreciază că acest nume a influențat pe tânărul revoluționar Vladimir Ilici Ulianov care a adoptat numele Lenin, de la râul Lena, din opoziție față de politica lui Plehanov. Plehanov a fost inițial un narodnic, un lider al organizației "Pământ și Libertate". După ce a emigrat din Rusia în 1880, a stabilit legături cu mișcare social-democrată vest-europeană și a început să studieze lucrările lui Karl Marx și Friedrich Engels. Acest lucru l-a făcut să renunțe
Gheorghi Valentinovici Plehanov () [Corola-website/Science/298441_a_299770]
-
cele mai felurite categorii sociale. El a zugrăvit și vârfurile nobilimii, și preoțimea, și funcționărimea, și ofițerimea, și negustorimea, și lumea meseriașilor și pe cea a mujicilor, încercând chiar să creeze tipuri de revoluționari, prezentându-i cu simpatie îndeosebi pe narodnici, în timp ce față de social-democrați are rezerve și își manifestă chiar dezacordul și lipsa de înțelegere. Cu o influență în toată lumea, romanul "„Învierea”" a reușit, în cele din urmă, să înfurie Biserica Ortodoxă. Această lucrare a determinat Biserica să-i refuze lui
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
a celor care se revoltau era că obiectivul "pământ și libertate" nu putea să fie sadisfăcut decât prin revoluție. Revoluționarii activi erau găsiți aproape în exclusivitate în rândul intelectualilor. Mișcare a fost cunoscută ca "narodnicestvo", "narodnicism sau populism revoluționar". Mișcarea narodnicilor nu a fost una a unui grup singular sau unit, ci mai degrabă o tendința a unui mare număr de grupuri separate radicale, fiecare dintre ele cu propriul program politic și economic. Rădăcinile ideologice revoluționare puteau fi găsite în lucrările
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
Iași unde a absolvit facultatea de științe juridice. Vigilența autorităților rusești a împiedicat fuga în număr mare peste Prut a românilor basarabeni. Trebuie menționat că în anul 1880, mai multi elevi ai seminarului de la Chișinău au fost atrași de Mișcarea Narodnicilor. La scurt timp s-a organizat o bibliotecă secretă care cuprindea cărți interzise, și anume: istorie, filozofie, literatură, economie, politică, științe naturale, dar și multe reviste. Această bibliotecă minoră era ascunsă în doua lăzi care se găseau într-o sală
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
1913 s-a căsătorit din nou, cu militanta socialistă română Alexandrina (Adina) Alexandrescu (cunoscută și ca Ileana Pralea), profesoară de matematică, prietenă cu C.Dobrogeanu Gherea și cunoscută a lui I. L Caragiale, și care fusese în trecut soția activistului narodnic basarabean Filip Codreanu. În anii 1912-1913 alături de Ecaterina Arbore, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu Bujor a ținut lecții la școala de propagandă a Partidului Social Democrat. Internaționalist convins, în timpul Primului Război Mondial s-a alăturat curentului social-democrat pacifist, de stânga, care se
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
cele mai felurite categorii sociale. El a zugrăvit și vârfurile nobilimii, și preoțimea, și funcționărimea, și ofițerimea, și negustorimea, și lumea meseriașilor și pe cea a mujicilor, încercând chiar să creeze tipuri de revoluționari, prezentându-i cu simpatie îndeosebi pe narodnici, în timp ce față de social-democrați are rezerve și își manifestă chiar dezacordul și lipsa de înțelegere. Pentru a reda cât mai plastic tabloul vieții Rusiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Tolstoi folosește cu predilecție contrastul, ca mijloc de expresie artistică. După
Învierea (roman) () [Corola-website/Science/308689_a_310018]
-
i-au schimbat esența antiumană neînchipuit de exagerată, devenită notă definitorie a sovietismului și a socialismului tot mai extins în țările "lumii a treia". Primele "insecte" au fost rușii care se întorceau din țările unde îi dusese războiul. Au urmat narodnicii, menșevicii gruzini și basmacii, dașnacii armeni, musavatiștii azeri (de la numele unui partid naționalist din Azerbaidjan dintre anii 1911-1920), oameni de știință "neutri", ingineri, scriitori, toți țăranii care refuzau să predea produse agricole statului sovietic ori sprijineau pe albgardiști, cazacii, socialiștii
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care o detești în aceeași măsură în care o practici cu un netăgăduit succes, să disperi luptînd pentru cauza socialismului în România și să vezi că de toată munca ta se alege praful, să participi la întruniri conspirative cu prietenii narodnici din Europa și să încerci să pui umărul la răspîndirea internaționalismului socialist; să-ți capeți notorietatea acolo unde te așteptai mai puțin, în critica literară, și asta, culmea, în urma unei polemici cu însuși Titu Maiorescu, să trăiești mereu sub o
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
a mișcării muncitorești, înlocuită în 1894 de „Lumea nouă”. Nu face parte efectiv din mișcarea socialistă, dar e un propagandist entuziast, susținător al „cauzei”. În 1893 îl cunoscuse pe C. Stere, student mai vârstnic, fost deportat în Siberia ca instigator narodnic și evadat din temnițele țariste. I se alătură la „Evenimentul literar” din Iași (1893-1894), ca secretar de redacție, publicând sub pseudonime (Cezar Vraja, Un sociabil, Verax). Deși nu îi modifică radical orientarea estetică, poporanismul propagat de Stere o influențează. Ulterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
ce prefigurează Spiritul critic în cultura românească (1909). De menționat, în același timp, dacă nu renegarea expresă, cel puțin detașarea de ideologia socialistă; acum el face apel la Schopenhauer, la pozitiviști sau îl citează pe „distinsul cugetător rus Mihailovski”, teoretician narodnic. În articolul Poporanismul din „Curentul nou” de la Galați (1906), renegarea marxismului devine clară. În fine, la Iași apărea la 1 martie 1906 primul număr al revistei „Viața românească”, al cărei fondator era împreună cu C. Stere și Paul Bujor. Din noiembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
D. Drăghicescu, Partide politice și clase sociale, București, 1922, p. 88. • Ioan Scurtu, Din viața politică a României, 1918-1926, București, 1975, p. 15. bună măsură din opiniile populiste exprimate de boierul basarabean Constantin Stere, care fusese asociat cu narodnicismul rusesc. Narodnicii erau, de fapt, socialiști antimarxiști, care păstrau convingerea profundă, adeseori mistică, în virtuțile țărănimii, ca o clasă ale cărei instituții comunale puteau furniza mijloacele necesare evitării dezvoltării capitaliste a societății de tipul celei care se generalizase în vestul Europei 16
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în forma culturii sale proprii, [afirma seminarisul Giurilă] altfel ea rămîne ca o bibliotecă cu cărți frumoase de la care cheile s-au pierdut“(2, 186). Corectă în fundamentul ei, ideea ajunge să-l chinuie pa Vania, care recunoaște că „marii «narodnici» ruși [...] cîntau slava țăranului rus, predicau apropierea de el. Dar țăranul moldovan din Năpădeni, din Ciripeni, din Solonți, pe care-l cunoștea el, Vania, nu era țăranul rus. Nu numai că vorbea altă limbă decît cea rusească, nu numai că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
asimilată de un popor decît În forma culturii sale proprii, altfel ea rămîne ca o bibliotecă cu cărți frumoase de la care cheile s-au pierdut. Corectă În fundamentul ei, ideea ajunge să-l chinuie pa Vania, care recunoaște că marii narodnici ruși cîntau slava țăranului rus, predicau apropierea de el. Dar țăranul moldovan din Năpădeni, din Ciripeni, din Solonți, pe care-l cunoștea el, Vania, nu era țăranul rus. Nu numai că vorbea altă limbă decît cea rusească, nu numai că
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a politicii comuniste față de țărănime care, în prima jumătate a secolului XX reprezenta, în țările puțin industrializate, marea majoritate a populații. Marx* consideră țărănimea drept o clasă înapoiată și reacționară, fără viitor istoric, dar i-a susținut pe revoluționarii ruși* - narodnicii - care estimau că forma de proprietate colectivă din satul rus ar putea constitui baze ale socialismului. în noiembrie 1917, Lenin* pune mâna pe putere promițând pământ unei țărănimi care reprezenta mai mult de 80% din populație. Dar, începând cu luna
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
burgheziei, pentru lipsa ideilor preconcepute, concluzionând "idealist și romantic, preocupat de idei sociale, Herțen este tipul scriitorului militant, des întâlnit în jurul anului 1848, cum este Alecu Russo sau Bălcescu la noi. Personalitatea lui ne interesează fiindcă a fost primul dintre narodnicii, a căror ideologie o adaptează C. Stere împrejurărilor de la noi"115. Dacă în numărul trei al revistei, Mihnea Gheorghiu continuă să se ocupe de literatura Occidentului, Literatura de azi în Statele Unite, I. Vilțișescu continuă seria deschisă în numărul doi, serie
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Constituția din 1866, prevedea și dreptul de azil politic unor persoane persecutate în țările lor, dar, verificate pentru a se vedea atașamentul față de statul care le acorda acest statut. Este și cazul unor refugiați din Rusia, care activaseră în mișcarea narodnicilor alături de Belinski, Dabrolyubov, Cernâsevski și Herzen. Printre aceștia se afla si Nuhăm Katz, evreu rus, care se va stabili în România sub pseudonimul de Constatin Doborgeanu Gherea. El va edita revista ”Contemporanul” , care va avea orientare social - democrată, deși profilul
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
fără evrei” (ca În România de astăzi), ci de „antisemitism fără evreitate”, cum Îmi scrie Șerban Foarță, căruia Îi mulțumesc pentru semnalarea pasajului de mai sus. În 1881, pentru a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe narodnicul rus Ignațiu Grinevițki, revista antisemită Novoie Vremea Îl descria ca fiind „un individ de tip oriental, cu nasul coroiat” <endnote id="(455, IV, p. 80)"/>. În concepția antisemiților, nasul acvilin nu era un reper negativ numai din punct de vedere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1958 acest paradis terestru <endnote id="(582, p. 145)"/>, Încer când să concureze cu imaginea biblică a tărâmului făgăduinței - „țara roditoare și largă, unde curge lapte și miere” (Ieșirea 3, 3). După asasinarea țarului Alexandru al II-lea de către narodnici (1 martie 1881) și venirea pe tron a fiului său, Alexandru al III-lea, În Rusia s-a declanșat un imens val de antisemitism. Atunci, „soluția finală” a fost astfel formulată de un Înalt oficial rus : „O treime [dintre evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totul în jur mi se părea altfel”. Era o minte extraordinară, un vrăjitorî Pe I. Petrovici, care conferenția înmănușatî Pe Emil Cioran, la examenul de capacitate, în fața comisiei compuse din I. Petrovici, Petre Andrei („Cînd P.A. ne-a vorbit despre narodnici, voiam cu toții să ne facem narodnici”) și Găină (pedagogul, mai preda încă în anii studenției mele, dar fără să impresioneze). De obicei, ca să treacă, cei mai mulți dintre candidați s-ar fi strecurat și printre picioarele comisiei. Nu însă și Cioran! Lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]