83 matches
-
o floare rară, regulile și legile stricte sunt aidoma dictaturilor de marcă și fac din lumea religioasă un mister. A fi adorator sau nu de icoane înlocuiește lumea credinței adevărate.Mai mult :lupta unor tipuri de icoane , față de altele: Din nartex până în absida altarului o mulțime de icoane împodobeau pereții încercând să acopere ca un simbol al apropiatei biruințe violențele iconoclaste asupra icoanelor în mozaic. Spunea cineva că dacă pe Dimnezeu nu-l vedem lămurit și nu suntem prea convinși că
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440480814.html [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
Autorul prezintă câteva indicii privitoare la arhitectura catedralei după planurile ing. Tiberiu Eremie, din București: ¤ Construcția catedralei a început la 14 septembrie 1936, finalizată la 8 septembrie 1941 și sfințită în ziua de 6 octombrie 1946. ¤ Planul construcției este ortodox: nartex/ tinda, pronaos, solee, altar, dispuse în formă de cruce bizantină, la care se adaugă o serie de încăperi și spații adiacente. ¤ Grandioasa biserică se întinde pe o suprafață clădită de 1542 m²; lungă de 63 m, cu lățimea de32 m
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară la altar, iar pe laturile de nord și sud câte un contrafort semicircular. Are lungimea totală de 15,8m și lățimea de 6,5 m. Biserica era compartimentată în pronaos, naos și altar. Nartexul are o lungime de 3,5 și o lățime de 6 m și a putut fi sesizat arheologic prin prezența, în interior, pe latura de nord, a două grupaje de piatră situate la 3,5 m de colțul nord-vestic, urme
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Bălășescu, 1891 2. Gh. Bârsan, Din trecutul Bisericii noastre: Schitul Zimbrul, în „Vestitorul”, Galați, III, 1928, 8.p.3 3. Gh. Bârsan, Schitul Zimbru-Covurlui, Tipografia George Jorică, Galați, 1944, p. 55 4. Ibidem, p. 25. „Prima încăpere în biserică este nartexul de formă pătrată, care nu s-ar putea distinge de naos dacă nu ar exista doi semipilaștri și două semicoloane de teiu admirabil sculptate, din partea de jos până la capetele de sus, unde sprijină plafonul de scânduri a bisericei. De după ușa
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
de formă pătrată, care nu s-ar putea distinge de naos dacă nu ar exista doi semipilaștri și două semicoloane de teiu admirabil sculptate, din partea de jos până la capetele de sus, unde sprijină plafonul de scânduri a bisericei. De după ușa nartexului se află o scară cu 14 trepte care merge la gura podului. Nartexul are o lungime de 3,50 și o lățime de 6 m.” 5. Ibidem, p. 29. „Naosul e format dintr-o singură navă, care are o singură
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
ar exista doi semipilaștri și două semicoloane de teiu admirabil sculptate, din partea de jos până la capetele de sus, unde sprijină plafonul de scânduri a bisericei. De după ușa nartexului se află o scară cu 14 trepte care merge la gura podului. Nartexul are o lungime de 3,50 și o lățime de 6 m.” 5. Ibidem, p. 29. „Naosul e format dintr-o singură navă, care are o singură bolta en-berceau până deasupra crucii răstignirii de pe catapiteasma. De la semipilaștrii, care deosebesc naosul
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
o lungime de 3,50 și o lățime de 6 m.” 5. Ibidem, p. 29. „Naosul e format dintr-o singură navă, care are o singură bolta en-berceau până deasupra crucii răstignirii de pe catapiteasma. De la semipilaștrii, care deosebesc naosul de nartex până la altar este o lungime de 7,50 m. și o lățime de 6 m. Naosul are o singură boltă, sprijinită pe grinzile puternice ce leagă contraforții ascunși ai pereților. Naosul nu are abside...” 6. Ibidem, p. 28. „...jos temelia
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
ctitorită de logofătul Tăutu în 1493), sau de arcade susținute de stâlpi lemn sau piatră, care mai târziu a luat forma unei incăperi închise, prevăzută cu ferestre. Primul pridvor închis din Moldova a fost construit la biserica mânăstirii Putna. Pronaosul (nartex), sau vestibulul, definește intrarea. Conform regulilor creștine, este situat în partea de vest a clădirii, având forma unei sălițe - vestibul. Până în secolul al XVI-lea, acesta era separat de sala mare a bisericii, printr-un perete plin, străpuns de o
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
rotund având deasupra o cruce. Intrarea bisericii are pereții în formă de contraforți, frânți la mijloc, mai mari în jumătatea inferioară și mai înguști în cea superioară și cu un acoperiș în două ape. Intrarea propriu-zisă este precedată de un nartex (pridvorul bisericii) susținut în față de două coloane, cu un acoperiș în două ape, dar mai mic decât coridorul de intrare propriu-zis. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Mănunchiul de spice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257830_a_259159]
-
în secolul al IX-lea, condiție necesară cuminecării. În secolul al XVI-lea, Carol Boromeu va inventa confesionalul, un scaun de spovadă în formă de dulap. În Răsărit, spovedania se va practica fie în diaconin, fie în fața unei icoane din nartex. Din punct de vedere liturgic și sistematic, spovada se desfășoară în mai multe etape: În toate riturile există rugăciuni de primire a penitentului. Conciliul Tridentin (în Biserica Catolică) a declarat că spovada e validă, chiar dacă molitva se omite. În practică
Spovedanie () [Corola-website/Science/302095_a_303424]
-
1321, când a fost investit cu titlul de Mare Logothet ("Megas Logothetes"). Devine unul din cei mai bogați oameni ai timpului său și se implică în acțiuni de binefacere. Restaurează și decorează biserica mănăstirii Chora din Constantinopol, în a cărei nartex portretul său poate fi văzut și azi. După câțiva ani de război civil, Andronic al II-lea este răsturnat 1328 de către nepotul său, Andronic al III-lea Paleologul. Metochites a fost acuzat pentru politica fiscală a lui Andronicus al II
Teodor Metochites () [Corola-website/Science/305724_a_307053]
-
Șerban Magheru devine vistiernic al doilea, apoi se retrage din viața administrativă ocupându-se de administrarea moșiilor lui Nicolae Golescu, zis "Deli Aga", fratele celebrilor Iordache și Dinică. Mormântul său este alăturat celui al celei de-a doua soții, în nartexul bisericii de la Bârzeiu, ctitorie a familiei. Popa Ion, fratele mai mic al vistiernicului Șerban, moare de tânăr, după aprilie 1808. În urma căsătoriei cu o anume Bălașa, despre care nu se știe mai nimic, au rezultat 8 copii: Ion, Gheorghe (celebrul
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
un ultim prochimen, apostolul, evanghelia, predica și ectenia stăruitoare. Aici ne vom ocupa amănunțit de liturghia cuvântului împletită cu tipicele. Proestosul, preot sau episcop, îmbrăcat cu toate veșmintele - stihar, patrafir, brâu, mânecuțe și felon - tămâiază presbiteriul, icoanele și poporul, până în nartex și până la ușa locașului de cult. Tămâind rostește psalmul 51. Duminica, la greci și în Ardeal, această tămâiere se face în timpul doxologiei mari de la sfârșitul utreniei, căci în aceste părți utrenia precede liturghia. Se întoarce la locul unde prezidează. După
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
această tămâiere se face în timpul doxologiei mari de la sfârșitul utreniei, căci în aceste părți utrenia precede liturghia. Se întoarce la locul unde prezidează. După obiceiurile vechi, acest loc ar trebui să fie la intrarea în naos, un jilț (strană) cu spatele la nartex și cu fața spre altar. După rubricile medievale, preotul prezidează tocmai din fața altarului, ca în timpul liturghiei euharistice, pe când episcopul urmează obiceiul vechi. Proestosul, cu mâinile ridicate, rostește stihira «Împărate ceresc», apoi stihurile următoare: Proestosul sărută evanghelia (și altarul, dacă e
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Dimensiunile ei sunt următoarele: lungime - 32 m, lățime - 10 m, înălțime până la cheile arcurilor naosului - circa 15 m și grosime a zidurilor - circa 1,5 m. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos (nartex), naos și altar. Inițial, accesul în lăcașul de cult se făcea prin două intrări (una pe latura sudică și alta pe latura nordică). Intrarea de pe latura nordică are un ancadrament în formă de acoladă la partea superioară și a fost
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
Nădăianu, a fost construită din temelie între anii 1836-1848 pe moșia acestora. Târnosirea edificiului are loc pe data de 15 august, așa cum rezultă din vechea pisanie, scrisă în alfabetul de tranziție, care se poate vedea în tindă, desupra intrării în nartex. La începutul secolului XX, biserica se află în ruină astfel încât proprietarii de atunci ai moșiei, soții Dumitru I. și Polixenia Athanasiu o refac aproape din temelie. Lucrările de reparație se termină în luna iunie a anului 1903 când pun noua
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
prin păstrarea unei destul de bune calități. Culoarea pietrelor mozaicurilor este neagră, brună, roșie, galbenă și cenușie. Densitatea pietrelor diferă - înte 105-107 pietre pe decimetru pătrat între coloane, 100-105 pietre pe decimetru pătrat în transept, 23 pietre pe decimetru pătrat în nartex. În fata altarului se află mozaicul reprezentând un coș Kalathus cu patru pâini iar de o parte și de alta a lui câte un pește.Aceasta imagine, datand de la începutul secolului al V-lea, devenit unul din cele mai răspândite
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
pentru zidirea prime biserici. În partea din față a bisericii a fost reconstituit atrium - pridvorul ei. El este pătrat și înconjurat de o colonadă pe toate cele patru laturi. Colonada adiacentă intrării în biserică servea în epoca bizantină drept pronaos (nartex). În centrul pridvorului se afla o curte neacoperită, având în centru un răzor înconjurat cu piatră în care a fost plantat un măslin. Lângă răzor se găsește un bazin cu pești, alimentat de o făntână sub formă de șapte pești
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
pe terenul schitului părăsit de călugărițe în 1846. Și în prezent se păstrează o lespede de mormânt în partea stîngă a bisericii, purtînd numele "Mihail Boguș, decedat în 1856". Alături de el se află mormintele fiicelor sale. Pe peretele stîng al nartexului din biserică se mai găsește încă o inscripție funerară: "Aici se odihnesc trupurile ctitorilor sfântului locaș Teodor și Andronachi Rudi". Biserica rămasă de la schitul Rudi a fost închisă în 1846 prin hotărîrea autorităților eparhiale și a fost dată sub supraveghere
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
dintre cele trei altare a bisericii, aflat pe latura nordică) și icoana Sfântului Mina Egipteanul, considerată a fi făcătoare de minuni. În mai 1885, Ministerul Cultelor l-a delegat pe Grigore Tocilescu pentru cercetarea mormintelor, care au fost deschise în nartex. În morminte au fost găsite un inel sigilar de argint cu o inscripție în slavonă, costume de mătase, fragmente de broderie de aur și argint etc. Săpăturile arheologice au fost făcute defectuos, atrăgând critica mai multor specialiști, printre care și
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Cu timpul în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații de fântână de purificare, de orologiu, de medresă și mausolee. Arhitectura Planul bisericii lui Justinian cuprindea un "Atrium", perpendicular pe axa longitudinală a edificiului , un "Nartex exterior" (pronaos), un "Nartex interior", "Nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "Nave laterale" și "Galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații de fântână de purificare, de orologiu, de medresă și mausolee. Arhitectura Planul bisericii lui Justinian cuprindea un "Atrium", perpendicular pe axa longitudinală a edificiului , un "Nartex exterior" (pronaos), un "Nartex interior", "Nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "Nave laterale" și "Galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se pătrundea în "Nartexul exterior
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
un "Nartex interior", "Nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "Nave laterale" și "Galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se pătrundea în "Nartexul exterior" (Exonartex) prin șapte porți gigantice, iar mai departe în "Nartexul interior" (Esonartex) prin cinci porți bătute în bronz și decorate cu cruci aurite. Din "Nartexul interior", alte nouă porți asigură comunicația cu spațiul central al bisericii. Trei porți de la
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Nave laterale" și "Galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se pătrundea în "Nartexul exterior" (Exonartex) prin șapte porți gigantice, iar mai departe în "Nartexul interior" (Esonartex) prin cinci porți bătute în bronz și decorate cu cruci aurite. Din "Nartexul interior", alte nouă porți asigură comunicația cu spațiul central al bisericii. Trei porți de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se pătrundea în "Nartexul exterior" (Exonartex) prin șapte porți gigantice, iar mai departe în "Nartexul interior" (Esonartex) prin cinci porți bătute în bronz și decorate cu cruci aurite. Din "Nartexul interior", alte nouă porți asigură comunicația cu spațiul central al bisericii. Trei porți de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau destinate celor care solicitau adăpost spiritual. Porțile centrale, tot în număr de trei, erau rezervate
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]