35 matches
-
contracteze mari atleți, Sau singuri sau, de-i cazul, în perechi, Spre-a-i antrena la cursele de fond Desigur dacă ... mișcă din urechi! MITOLOGICALE Cum Noe nu luase-un inorog În arca sa, de ciudă, animalul Făcu o contestație; narvalul Semnă ca martor, ca și-un astrolog. Chiar de-a-nțeles că iar sărise calul (!) Dur, patriarhul, amețit de „drog” Aduse-n arc-un fel de omolog; O viperă cu corn ... și-urmă scandalul; Un foarte mândru cripto-zoolog, Ce studia ființe
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1377249439.html [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
pian etc. Se includ aici, din momentul în care sunt prelucrate sub formă de articole: I) Fildeșul. Se considera aici că fildeș, ca de altfel în toate Secțiunile Nomenclaturii, materia primă furnizată de colții de elefant, hipopotam, de morsa, de narval, de mistreț, de coarne de rinocer, ca și dinții tuturor animalelor (vezi Notă 3 de la Capitolul 5). ÎI) Osul, constituit din părțile solide și dure ale corpului unui mare număr de animale și care se prelucrează aproape exclusiv prin tăiere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166824_a_168153]
-
elementele trebuie înregistrate separat. Un singur corp împăiat este înregistrat sub codul "BOD". O piele separată este înregistrată sub codul "SKI" Colț TUS număr kg Colți în general întregi, fie prelucrați, fie nu, și anume colți de elefant, hipopotam, morsă, narval, dar nu alte tipuri de dinți Foi pentru furnir VEN m3, m2 kg Foi subțiri sau plăci de lemn cu o grosime uniformă, în general de maximum 6 mm, de obicei descojite (derulate) sau tăiate (tranșate), utilizate pentru fabricarea placajelor
32006R0865-ro () [Corola-website/Law/295303_a_296632]
-
râcâirea, degresarea, înlăturarea părților inutile, tăierea, debitarea sau despicarea, decuparea dar nu în forme, rabotarea primară, îndreptarea sau teșirea. A) Fildeșul. În sensul Nomenclaturii, este considerat fildeș, substanța osoasă provenind din: 1) Colții de elefant, de hipopotam, de morsa, de narval sau de mistreț. 2) Cornul de rinocer. 3) Dinții tuturor animalelor terestre sau marine. B) Carapacea de broască țestoasă. Poziția cuprinde de asemenea carapacea de broască țestoasă marină, care este practic singură utilizată comercial la fabricarea jocurilor de table sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166447_a_167776]
-
alte situații, articolele trebuie înregistrate separat. Un singur corp împăiat este înregistrat în categoria "BOD". O piele separată este înregistrată în categoria "SKI". Colț TUS nr kg Colți aproape întregi, fie prelucrați, fie nu. Cuprinde colți de elefant, hipopotam, morsă, narval, dar nu alte tipuri de dinți. Foi de furnir - furnir în rulou - foi de furnir VEN m3, m2 kg Foi subțiri sau plăci de lemn cu o grosime uniformă, de obicei de 6 mm sau mai puțin, de obicei decojit
jrc5377as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90547_a_91334]
-
cu dinți ce face parte din familia "Monodontidae" alături de Belugă ce trăiește pe tot parcursul anului prin oceanul Arctic. Acestea s-au descoperit prima dată în apele din nordul Canadei și din Groenlanda în sud la 65°N latitudine. Dintele narvalului a fost cel care a dat naștere în vremurile medievale legendei inorogului. Acest dinte superior lung atinge o lungime medie de doi metri și poate cântări până la 10 kilograme. Asemenea coarnelor cerbului, acest dinte pare a fi o caracteristică sexuală
Narval () [Corola-website/Science/316044_a_317373]
-
superior lung atinge o lungime medie de doi metri și poate cântări până la 10 kilograme. Asemenea coarnelor cerbului, acest dinte pare a fi o caracteristică sexuală secundară pentru masculi, folosită pentru a-și impune rangul și poate ca armă. Femelei narvalului îi lipsește acest dinte lung. ii trăiesc în ape arctice și sub-arctice și de obicei se întâlnesc în apropierea ghețarilor și par să se deplaseze în grupuri de doi până la zece indivizi, separați în funcție de vârstă și sex. Masculii pot fi
Narval () [Corola-website/Science/316044_a_317373]
-
și par să se deplaseze în grupuri de doi până la zece indivizi, separați în funcție de vârstă și sex. Masculii pot fi văzuți duelându-se la suprafață. Femelele dau naștere unui singur pui, la fiecare doi până la trei ani. Regimul alimentar al narvalului este foarte variat și el prinde creveți, cefalopode, pești care înoată în bancuri, precum codul, și pești care trăiesc pe fundul oceanului, precum cambula.
Narval () [Corola-website/Science/316044_a_317373]
-
anii 1866-1867 se semnalează numeroase dezastre maritime misterioase pe toate mările lumii. Printre speculațiile presei legate de cauza acestora se numără un monstru marin necunoscut pînă atunci, sau un vehicul subacvatic cu o forță mecanică extraordinară. Aronnax bănuiește existența unui narval uriaș, care străpunge corăbiile cu molarii. În calitatea sa de cercetător marin, în anul 1867 Aronnax este invitat de guvernul american să clarifice aceste fenomene. Împreună cu servitorul său, Conseil, un om calm și liniștit, Aronnax se urcă la bordul fregatei
Douăzeci de mii de leghe sub mări () [Corola-website/Science/316398_a_317727]
-
și favorizează în special dezvoltarea fitoplanctonului, ceea ce determină și o migrare a balenelor de Groenlanda ("balaena mysticetus") și a belugilor dinspre strâmtoarea Hudson, unde iernează, înspre nordul bazinului, în fiecare vară, dar și prezența în număr mai mare a a narvalilor. Poliniile din bazinul Foxe atrag un mare număr de foci cu barbă ("erignathus barbatus") și de morse de Atlantic ("odobenus rosmarus rosmarus"), aici găsindu-se de altfel și cea mai mare turmă de morse din Canada. Se întâlnesc de asemenea
Bazinul Foxe () [Corola-website/Science/316802_a_318131]
-
rosmarus rosmarus") dinspre zone mai sudice, în bazinul Foxe găsindu-se cea mai mare turmă de morse din Canada, dar și balene de Groenlanda ("Balaena mysticetus") dinspre strâmtoarea Hudson, unde iernează, înspre nordul bazinului. Se mai întâlnesc și beluga și narvali. Pangnirtung în sud și Qikiqtarjuaq în nord sunt puncte de acces în Parcul Național Auyuittuq, primul parc național al Canadei de la nord de cercul polar. Parcul, cu o suprafață de 19089 km, cuprinde cele mai înalte vârfuri din Munții Baffin
Insula Baffin () [Corola-website/Science/310183_a_311512]
-
sfert din numărul marinarilor căzând la datorie. Au fost pierdute mai multe nave, printre ele aflându-se submarinul "Surcouf", scufundat se pare din greșeală de avioanele americane. De asemenea au fost pierdute distrugătoarele "Léopard", "Mimosa", "Alysse" și "La Combattante" , submarinul "Narval", navele de patrulare "Poulmic" și "Vikings".
Forțele navale franceze libere () [Corola-website/Science/308247_a_309576]
-
lupi arctici, vulpi polare, hermeline, boi moscați, reni Peary, iepuri polari și lemingi gulerați. Mamiferele marine de pe coaste și din vecinătatea lor includ foci cu barbă, foci de Groenlanda (rare), viței de mare (rari), foci cu creastă (rare), morse (rare), narvali, beluga (rari), balene de Groenlanda (rare) și orca (rari). Pe insulă, și mai ales în zona Parcului Național Quttinirpaaq, au fost observate în total 34 de specii de păsări, majoritatea fiind migratoare. Singurele păsări răpitoare sunt șoimii vânătorești norvegieni și
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
scorpionul de mare, rechinul de Groenlanda, etc. Mamiferele acvatice sunt dominate de foci (inelată, cu glugă, cu barbă, harpă, etc), care se hrănesc cu pește în timpul iernii (mai ales cod polar) și crustacee vara. Specii mai mari includ morsa Atlantică, narvalul și, uneori, balene beluga. Morsa Atlantică se hrănește cu scoici, pește și foci inelate (care dispar din zonă atunci când morsele stau acolo pentru perioade prelungite). Narvalul consumă cod polar, halibut negru, sepie și crustacee.
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
iernii (mai ales cod polar) și crustacee vara. Specii mai mari includ morsa Atlantică, narvalul și, uneori, balene beluga. Morsa Atlantică se hrănește cu scoici, pește și foci inelate (care dispar din zonă atunci când morsele stau acolo pentru perioade prelungite). Narvalul consumă cod polar, halibut negru, sepie și crustacee.
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
le sug conținutul din cochilii. Urmele de abraziune de pe colți arată faptul că aceștia sunt târâți prin nisip, dar nu folosiți la săpat. Pot, de asemenea, să producă jeturi de apă pentru a găsi scoici. Morsele au fost văzute atacând narvali și foci dacă nu găsesc alte surse de hrană. A nu se confunda morsele (cum greșit e scris în introducere) cu elefanții de mare, foci din genul Mirounga, reprezentând cele mai mari pinipede, la care masculul e de 3 ori
Morsă () [Corola-website/Science/302309_a_303638]
-
coincidențe, pentru a nu spune că dintr-un joc de cuvinte sau dintr-o traducere pripită"28. Autorul nu ezită să insiste, mărturisindu-și franc nelămurirea: Nu am putut niciodată pricepe minima legătură între cele două, în afara de dintele de narval, într-un caz panaceu scump, în altul apanaj minunat al unui animal supranatural, manifestându-se mai mult în mod emblematic decât real și pe care nimeni nu pare a-l asocia virtuților terapeutice"29. Recunosc: e un unghi de vedere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reprezentării. Pentru el, unicornul este un amestec de "elemente absolut reale, dintele unui cetaceu, necunoscut, fără îndoială, și un animal de încălecat, ambele incontestabile"30. Or, dacă ținem să rămânem fideli epistemei corecte care a generat întreaga poveste, dintele de narval trebuie să iasă din discuție. El intră în scenă abia la finele secolului al XVI-lea și atunci câștigă teren cu destulă greutate. Cu riscul de a părea arogant, nu-mi pot reține o observație: greșeala tactică pe care o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai mare măsură de acest element esențial: cornul. Începe să câștige teren varianta lungă și spiralată, care imită, o știm noi astăzi, dar cei vechi au aflat-o cu destulă incredulitate abia la finele secolului al XVI-lea, dintele de narval. Deocamdată se crede, pe urmele lui Aelian, probabil, care și el preia informația de la Ctesias și alții, că magicul corn are putere curativă, că este un antidot universal. Așa se face că acesta devine un artefact extrem de prețios (la propriu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unele însemnări de călătorie în spații îndepărate (în Orient, mai ales) și care, mai ales, lasă în urmă dovezi, rare ce e drept, ale existenței sale. Cornul reprezintă principalul indiciu în această privință și, câtă vreme imaginarul european nu găzduiește narvalul (Albertus Magnus este singurul care îl pomenește vag), nu poate exista dubiu cu privire la autenticitatea celor atestate în atâtea scrieri religioase. Dar nici motivele strict pragmatice nu trebuie excluse din discuție. Valoarea pecuniară a unor astfel de artefacte realizate din pretinsul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
capitole, cu referințe la 600 de autori, De Unicornu Observationes Novae, reeditat de Caspar II în 1678, în care autorul se arată sceptic în privința virtuților curative, dar nu neagă existența unicornului. În fine, în 1621 vine lovitura de grație: descoperirea narvalului. Gèrard Mercator, în Atlas minor, descriind Islanda, notează că dintele cel lung al narvalului a fost considerat de unii drept corn de inorog. Suficient cât să stârnească demitizarea. În 1638, un discurs public al lui Worm la Copenhaga stabilește identificarea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
II în 1678, în care autorul se arată sceptic în privința virtuților curative, dar nu neagă existența unicornului. În fine, în 1621 vine lovitura de grație: descoperirea narvalului. Gèrard Mercator, în Atlas minor, descriind Islanda, notează că dintele cel lung al narvalului a fost considerat de unii drept corn de inorog. Suficient cât să stârnească demitizarea. În 1638, un discurs public al lui Worm la Copenhaga stabilește identificarea narval-unicorn. Și totuși, remarcă cercetătorul francez, "ceea ce a ucis unicornul a fost mai puțin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Copenhaga stabilește identificarea narval-unicorn. Și totuși, remarcă cercetătorul francez, "ceea ce a ucis unicornul a fost mai puțin știința lui Worm (la urma urmelor, existența unui unicorn al mării nu înseamnă inexistența unui unicorn terestru, ci dimpotrivă), cât abundența dinților de narval"66. Ceea ce nu înseamnă că mitul se evaporă subit și irevocabil: în secolul al XVIII-lea, Leibniz, într-o lucrare tipărită postum, Protogaea, s-a arătat convins de existența unicornului, sprijinindu-și credința pe descoperirea unor fosile asemănătoare, a căror
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a cornului. O face însă într-o epocă în care nici această încredere nu mai este nezdruncinată; dimpotrivă: scepticismul, ba chiar convingerea privind falsitatea acestui atribut curativ al cornului de inorog, care se dovedește a fi un simplu dinte de narval, ocupă prim-planul. Cantemir se simte, prin urmare, liber să reinvestească simbolul unicornului după propriul plac: elimină tot ceea ce nu îi convine, refuză scenariile care ar fi zădărnicit happy end-ul (slăbiciunea pentru fecioară, de pildă, care ar fi trebuie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
angoasă// Imaginația voastră/ înțesată și îmbibată de noțiuni precum alienare și manipulare întoarce/ pe dos alegoria inițială./ Iată-n ce sens: e ca și cum/ ne-ați pune pe noi la ham, și-ați caza/ în car toată banda de dragoni și narvali." (pag. 24) Cea mai importantă calitate a Odei liberei întreprinderi e dată însă de substanța ambiguității. Aceasta nu mai ia naștere din limbaj, ci din coloana sonoră. Nu o dată, poemele se referă limpede la, tocmai, limpezimea lor. În spatele acestei eficiențe
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]