102 matches
-
bine definite. Astfel, nedovedind de la bun început vreo înclinație pentru lectura strict literală a textului ori chiar pentru "simplul joc al unei aplecări speculative", traducătorul preferă situarea în spațiul taoist religios. Totodată, el propune nu o abordare dogmatică, cât una naturalistă, luân-du-și ca model o concepție anterioară taoismului, și anume religia agrară, bazată pe teoria ciclurilor sezoniere. în fine, continuând vechea tradiție a cărturarilor chinezi, Șerban Toader acordă o pondere foarte mare comentariilor, care în mod asumat sunt scrise în același
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
atunci, pe doctrina constructivistă ilustrată în artele plastice abstracționiste, aproxima un derivat echivalent, a ceea ce era propus drept articulare disciplinată, controlată intelectual, ca și inginerește, de linii, volume, culori aflate la dispoziția unui arhitect de forme libere de orice sumisiune “naturalistă”. “Vorbele descojite de simbol, capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sunt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a îmbrățișării, în ciuda sensului, a cuvintelor” - mai nota el, tot acolo. Și continua: “Cuvântul în literatură, ca și culoarea în pictură
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
nu descrisă cu eterna pană; însă, ciudat, nici urmă de naturalism nu se strecoară în paginile ei. Autorul care de curând ne-a dăruit un studiu despre universul romanesc al lui Liviu Rebreanu se distanțează politicos dar ferm de “păcatele” naturaliste ale înaintașului, reala lui vocație a povestirii și-a găsit demult propriul făgaș epic. După Cel din urmă rapsod și alte povestiri și Nimic nou după cortina de fier, este rândul Deșertului roșu să amplifice audiența acestui scriitor format, ce
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
desi cartea era menită doar să urnească tipărirea monografiei dedicată lui Goethe, rămasă și ea printre manuscrisele autorului). Nedreptatea încă nu ostenise, cum ar spune Ț. Vianu. În ăScînteiaă din 1958 (nr. 4283/ 2 aug.) un Miron Dragu denunță viziunea naturalista din volumul de povestiri Patru ciudate întîmplări (aDe ce a fost editata?a, iar M. Beniuc, președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor, în referatul Literatura de actualitate și partinitatea în literatura, prezentat la ședința lărgita a Comitetului Uniunii Scriitorilor din
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
de sudorile spaimei/ trosnetul de adio al ferestrelor" - Un răsărit aleargă) sunt clape pe claviatură, cu mult mai largă, a liricii Doinei Ispirescu, clar modelata în cel de al doilea volum al său, fără trădarea dominantelor de mai înainte: notația naturalista a unor imagini dure, dezignând condiția omului modern, dimpreună cu chemările unui eu neliniștit: Când am intrat în lume/ peste mine s-au prăbușit zodiile./ Doar luna drum a făcut,/ panglică de lumină/ peste mlaștină sângerie/ a viscerelor scoase la
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
un etaj la altul prin șantierele din zonă,/ să culeg ici un cîrlig, colo un pumn de chiț,/ sau de carbid./ Cald, ca o bucată de carne încă vie" (ibidem). Bagatelizarea, anecdota, truculenta sînt procedee preferate. Un fel de descripție naturalista e investita cu rol de poetizare à rebours, nonșalant punctata de comparații dezavantajoase (o "bîrfa" ontologica): Mirosul e primul indiciu că intri într-un loc bîntuit de oameni grăbiți. Apoi zgomotul, un fel de geamăt prelung./ Ți-e sete și
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
a fost frecvență, ca și scoaterea lui de sub jurisdicția lui Dumnezeu, de exemplu la Marx, dar și la Rimbaud și, mai tarziu, la Breton. Totodată, există an epoca două extreme - naturalismul și simbolismul - care se ăntălnesc. Supraomul e o idee naturalista spusă an limbaj simbolist. Supraomul e ridicol (cf. 810). Nu mi se pare exact Supraomul derivă din devierile posibile ale spiritului modern, ăn primul rând al lui Nietzsche ănsusi, care l-a ăucisă pe Dumnezeu. an căutarea creativității continue, modernul
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
fierbinți ale lui ăăncaseaz-o și p-astaă/ sau ăintră-n istorie cu dulceața". (Septembrie sau mai bine pe ger). ăncercările de reconstituire a lumii nu se pot produce decât pe un plan ficțional. Din această conștiința transestetică a frustrării ia naștere estetică naturalista, acel iz de sfidătoare materii degradate, acea suită de intemperii, de jigniri materiale și morale ale umanului. Frigul nu e doar o categorie meteorologică, ci și una simbolică: "Gunoaiele tăvălite de ape/ se spălău cu frenezie./ Până și gunoaiele voiau
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
în mintea inspectorului general pe Oltenia. Pentru Laugier, medicina empirică e atitudine concretă, ea nu se sprijină pe teorii explicative, ci pe asociații de detalii fizice care și-au dovedit în timp efectul. Astăzi am fi înclinați s-o numim „naturalistă“ dacă am ignora latura naivă a unora din practicile de atunci. De exemplu, în terapia băbească limbricii se tratează prin înghițirea de căței de usturoi (leac plauzibil și azi), iar constipațiile prin îngurgitarea cu untdelemn amestecat cu țuică (iarăși efectul
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
sunet și culoare, dar nedotat pentru muzică și pictură are la îndemână calea literaturii. Construcția unei poezii echivalează cu cioplirea unei statui în marmură, fie doar numai a unei statuete. Compoziția unui grup statuar te trimite la proză. Cu cea naturalistă n-am avut treabă - de aici constatarea de minim efect estetic a prozelor zilelor noastre. O spune, firește, o tombateră. Un bătrân grenadier, dragă Puiule, n-ai idee câte știe! Să trăiești, să ne revedem nu zic peste zece, dar
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
chestiune ar fi progresistă la nivelul "conținutului", însă reacționară sub aspectul formal: "e un lucru cît se poate de obiectiv și de firesc, adică ceea ce a preocupat literatura angajată a fost perpetuarea unei alte tradiții, care nu este decît cea naturalistă a secolului al XIX-lea, cea a lui Flaubert, cea a marilor naturaliști și, pînă la urmă, cea a povestirii clasice, în care eu unul văd o perpetuare progresistă la nivelul sensului, dar reacționară la nivelul formei ideologiei burgheze". Urmează
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
notă de ironie din final, ai putea spune că regizorul a mers cu convenția până la capăt bollywoodizând integral pelicula. Mi se pare ingenioasă încercarea lui Danny Boyle de a găsi o formulă de echilibru pentru a acomoda ambele dimensiuni, cea naturalistă, veristă a unei Indii a periferiilor înecată în mizerie și cruzime și cea cu accente melo, strălucitoare, fastuoasă pe care se țese pânza uriașei telenovele. Din nefericire, coabitarea armonioasă a celor două registre se face în detrimentul verismului; pas cu pas
Love story de Mumbai by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7529_a_8854]
-
două școli ale barocului spaniol, conceptismul și culteranismul. Quevedo și Góngora sunt maeștrii lui tutelari. Prin interesul pentru forma estetică, ca și printr-un anume sincretism artistic, de tip baroc, care reunește elemente specifice mai multor estetici literare (baroce, realiste, naturaliste, moderniste, avangardiste), José Manuel Caballero Bonald se apropie de maeștrii literaturii latino-americane. Ceea ce este cu deosebire evident în romanul Agata ochi de pisică, în care revine obsedantul său topos, cel al atât de mitizatei Argónida, de la începuturile colonizării. Impactul mediului
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
trebuie să se retragă din nou fără să fi făcut vreo ispravă. Dar nu‑i deloc adevărat că această mamă nu face nimic toată ziua, așa cum s‑ar putea crede; pe lângă faptul că este foarte frumoasă, mai este și o naturalistă excelentă, care se împlinește prin activitatea ei, ceea ce unora le reușește mai mult, altora mai puțin; ei îi reușește categoric mai mult. Doar să stai acasă nu‑i de‑ajuns, trebuie să fii și om de știință. E ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Urmașii lui Descartes Schulmetaphysik în secolul al XVIII-lea III. ARGUMENTE PENTRU UNITATEA METAFIZICII Subjectum metaphysicae Constituția onto-teologică a metafizicii Constituția istorică a metafizicii Conceptul formal al „metafizicii clasice” IV. METAFIZICA SUB ZODIA CRITICII Scenarii ale criticii metafizicii 1. Critica naturalistă 2. Critica empiristă 3. Critica pozitivistă 4. Critica logico-nominalistă 5. Critica lingvistică 6. Critica analitică Kant: metafizică și critică Hegel: metafizică și fenomenologie 1. Avantajele unei simple sistematizări: împărțirea cvadruplă a metafizicii 2. Hegel și critica metafizicii 3. Și totuși
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
Conform lui Stevenson, termenii valorici au atât o componentă descriptivă, cât și una emoțională, iar specificul judecăților morale constă în faptul că ele induc atitudini tocmai datorită înțelesului lor emoțional 16. Emotivismul, apărut ca o reacție la criticile aduse meta-eticilor naturaliste și inuiționiste, a demonstrat că judecățile morale nu sunt pur descriptive, ci au și o componentă evaluativă. Neajunsul major al emotivismului a constat însă în iraționalismul său, el susținând teza că dimensiunea emoțională a limbajului nu se subordonează regulilor logicii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sociale atrăgându-ne și pe noi: regionalism nu înseamnă exclusivism”. Ca urmare, „grila” rubricilor, îmbogățita în 1926, de când la conducere rămâne C. D. Fortunescu, presupune abordarea unei tematici extrem de largi: „Studii și cercetări”, „Oltenia istorică”, „Oltenia arheologică”, „Oltenia folcloristica”, „Oltenia naturalista”, „Oltenia culturală”, „Oltenia literară”, „Note și comunicări”, „Recenzii”. Literatura nu reprezenta, deci, decât o latură a preocupărilor revistei, A.O. rămânând, și din acest punct de vedere, ca program, în limitele unui provincialism „luminat”, cu nostalgia mării culturi. Cel mai
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
scrutătoare. C. se lasă atras acum nu de exterioritatea bufă, ci de stările mai obscure, de mesajul incert al subconștientului, de conduita psihică a individului într-un moment de încordare, de puternică emoție. El abordează, cu o aplecare ca și naturalistă, nuvela psihologică, oprindu-se asupra unor cazuri-limită, unele cu substrat patologic, implicând factorul congenital. Pe un fond sufletesc zdruncinat, purtările neașteptate, curioase sunt consecința unor împrejurări care pun nervii unor inși hiperreactivi la grea încercare. În vreme de război istorisește
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
e) muzicală (implicată în compunerea unei sonate sau în cântatul la violoncel); f) interpersonală (implicată în găsirea unei modalități eficiente de înțelegere a celorlalți sau de intrare în legătură cu ei); g) intrapersonală (implicată în atingerea unui nivel înalt de autocunoaștere); h) naturalistă (implicată în discernerea tiparelor complexe din mediul natural). Gardner (1993) a analizat viața a șapte persoane care au avut o contribuție extrem de creativă la civilizația secolului XX, fiecare ilustrând un tip de inteligență din cadrul teoriei inteligențelor multiple: Sigmund Freud (intrapersonală
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
societății românești. Pe parcursul secolului al XIX-lea, mentalitatea claselor de mijloc, care influența puternic opinia și gustul public, Începuse să se detașeze de valorile și instituțiile Bisericii Ortodoxe. În artă și literatură s-au afirmat curente realiste și, mai târziu, naturaliste, care reflectau mișcările similare din Europa Occidentală 101. Cu siguranță, interesul pentru spiritualitatea religioasă a cunoscut o revitalizare la trecerea dintre secole, similară cu Încercările de a regăsi folclorul și motivele religioase răspândite și În unele cercuri moderniste din restul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982, 516-519; Baltazar, Evocări, 45-71, 210-215; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), 297-300; Călinescu, Ulysse, 62-66; Cioculescu, Aspecte, 320-328, 414-416; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 239-242, 361-362; Anna Gianbrunno, Un naturalista romeno: Liviu Rebreanu, Roma, 1937; Sebastian, Jurnal, 389-395; Munteano, Panorama, 227-232; Dan Petrașincu, Permanența operei lui Liviu Rebreanu, „România”, 1939, 275; G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Iași, 1939; Streinu, Pagini, II, 175-188, 412-437, III, 125-131, IV, 115-125; Ioan Ichim, Liviu Rebreanu
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de învățare; stimulează gândirea logică; sporește eficientă învățării(elevii învăța unii de la alții). INTELIGENTELE MULTIPLE Conform teoriei lui Haward Gardner,există și se manifestă 8 tipuri de inteligente: verbală/ lingvistică; vizuală/spațială; corporală/ kinestezica; logică/matematică; intrapersonala; interpersonala; muzicală/ritmica; naturalista. Gardner a observat că suntem tentați să-i numim “inteligenți” doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau matematică,iar pe ceilalti îi numim “talentați”.Gardner consideră aceste concepte “inteligente” și sugerează abordări care să fructifice fiecare tip
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
individul la situațiile noi) și inteligența contextuala (managementul situațiilor cotidiene). H. Gardner vorbește despre existența ’’inteligentelor multiple’’, teoria lui explicând că nu există oameni proști ci doar oameni cu profiluri diferite ale inteligenței. Astfel, pe lângă inteligență lingvistică, logico-matematică, muzicală, spațială, naturalista, el identifica inteligente intra și interpersonale - capacitatea de a înțelege emoțiile proprii și ale celorlalți. Cumulând date despre cercetările anterioare, în 1990, John Maye și Peter Salovey au adoptat și definit în mod formal termenul de inteligență emoțională. D. Goleman
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
eterică și rafinată, când pedestră, polemică, urâtă chiar; se avântă într-o metaforă cvasiobscură, ca o iluminare bruscă, ori relatează un fapt banal, jurnalier, familiar; mângâie sau înfierează, cântă ori țipă. Este colocvială, orgolioasă uneori, umilă altă dată, fantastă sau naturalistă. O atare „artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
naturalismului va deveni și mai vizibilă. Ea este întitulată Arzătorii. Titlul nuvelei arată intenția autoarei de a zugrăvi munca «arzătorilor» de la o fabrică de ciment (...). Prisma prin care autoarea vrea să zugrăvească lupta muncitorilor fiind falsă, utilizarea uneltelor de creație naturaliste pentru caracterizarea personajelor face ca autoarea să nu reușească să redea din rândurile acestor muncitori nici un personaj viabil din punct de vedere artistic, iar acțiunile dușmanului de clasă să pară artificiale (...). Este regretabil faptul că ESPLA a putut să tipărească
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]