103 matches
-
individul la situațiile noi) și inteligența contextuala (managementul situațiilor cotidiene). H. Gardner vorbește despre existența ’’inteligentelor multiple’’, teoria lui explicând că nu există oameni proști ci doar oameni cu profiluri diferite ale inteligenței. Astfel, pe lângă inteligență lingvistică, logico-matematică, muzicală, spațială, naturalista, el identifica inteligente intra și interpersonale - capacitatea de a înțelege emoțiile proprii și ale celorlalți. Cumulând date despre cercetările anterioare, în 1990, John Maye și Peter Salovey au adoptat și definit în mod formal termenul de inteligență emoțională. D. Goleman
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
construct este definit relațional și inseparabil unul de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea lor din 1984, Lazarus și Folkman fac o trecere în revistă a diferitelor tipuri de abordări ale stresului (ipsative vs. normative; naturaliste vs. experimentaliste), abordând totodată și problema operaționalizării și măsurării celor trei concepte-cheie (stres, evaluare cognitivă, coping) (vezi Lazarus, Folkman, 1984, pp. 299-327). Problema critică de ordin metodologic sesizată chiar de autori este cea a subiectivității autoraportărilor, ca sursă primară a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oricum sistematică, iar observația în care cercetătorul nu este implicat în activitatea studiată este naturală. Pe de altă parte, chiar cele patru tipuri de observație menționate în literatura de specialitate sînt ușor de confundat: obser vația sistematică poate fi și naturalistă, și de laborator, după cum observația naturală poate fi și spontană, și sistematică. Observația naturalistă constă în explorarea unui fenomen, a unei activități, a unor subiecți într-un cadru natural și descrierea detaliată a acestora (Evans, 1985. Elmes, Kantowitz și Roediger
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
veneau din partea curentului behaviorist. Cea dintâi era total neîntemeiată. Mai mulți behavioriști „fundamentaliști”, discipoli ai lui J.B. Watson, au susținut că termenii de satisfacție și insatisfacție sunt subiectivi, și deci nepotriviți pentru a descrie comportamentul. Dar criticii ignorau definițiile riguros „naturaliste” date de Thorndike în 1913 acestor concepte (vezi secțiunea despre teoria originii naturale din Thorndike, 1913). A doua obiecție privea efectul întârziat al unei stări de lucruri, a ceva care „a avut loc în trecut”. Conform behavioriștilor, trecutul, o dată consumat
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prin a impune supremația lucrului 28 asupra omului. Sábato spune că evoluția crizei ce își are originea în Renaștere s-ar caracteriza prin trei paradoxuri: a fost o mișcare individualista care a ajuns să fie masificată, a fost o mișcare naturalista, care a sfârșit cu apologia mașinii, a fost o mișcare umanista, care a sfârșit prin dezumanizare; aceasta, deși a deschis drumul omului spre progres, sfârșește prin a-l face dependent de lucru, a dorit să matematizeze lumea, însă a sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
asupra personajelor, ci asupra acțiunii. O altă diferență specifică între cele două specii este caracterul accentuat subiectiv al narațiunii din povestire (narațiune homodiegetică), în contrast cu narațiunea obiectivă, heterodiegetică, din majoritatea nuvelelor. Clasificarea nuvelelor are în vedere canonul estetic (nuvela romantică, realistă, naturalistă etc.) și criteriul tematic: istorică, psihologică, fantastică, filozofică, exotică ș.a. - Nuvela psihologică reflectă viața interioară a personajelor, procese de conștiință și dileme lăuntrice. Având avantajul unei concentrări epice mai accentuate decât a romanului, nuvela psihologică dublează acțiunea cu „evenimentul“ interior
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
amintite, era aceea a menținerii libertății prin găsirea unor frîne eficiente pentru cei aflați la putere, prin împărțirea și controlul ei, prin asigurarea folosirii acesteia cu responsabilitate. Democrația și societatea civilă și Societatea civilă și statul nu au adoptat imagistica naturalistă a puterii, ca fiară, dar în încercarea de a salva și de a reabilita sensibilitatea modernă timpurie față de putere, cele două volume au încercat să sugereze că o teorie revizuită a democrației ar putea răspunde tendinței dominante din gîndirea politică
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
moralizatoare mult mai autentice pentru creștinul medieval decât cea searbădă, lipsită de sens, pe care i-ar fi putut-o oferi simpla contemplare a naturii. Pe scurt, ceea ce se întâmplă sub acțiunea creștinismului este mutarea accentului dinspre o perspectivă realistă, "naturalistă" către una simbolică, moralizatoare. Obiectiv vorbind, din punct de vedere științific, cunoașterea înregistrează o perioadă de declin; dar ce poate însemna "obiectiv"? Avem noi voie să judecăm o lume îndepărtată aplicându-i un cod care este al nostru și care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la baza mitizării și demitizării. Degajarea structurii mitice a unor române moderne se face prin demonstrarea supraviețuirii literare a marelor teme și personaje mitologice. Dacă mitul are proprietatea de a amplifica imaginea Parizienei, viața însă și respectiv reprezentarea realistă și naturalista care o transpune este mai prozaica și mai banală. Factorii de ordin socio-istoric care declanșează procesul de demitizare al Parisului acționează în același sens și asupra imaginii Parizienei. Urmând logică fenomenului, accesele de mitizare se succed cu cele de demitizare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui ipostaze și manifestări. Că tip, Pariziana a fost instituită de Balzac: diversă, dar oferind în toate personajele care o incarnează aceeași finețe, aceeași inteligență și formele cele mai rafinate ale distincției. Va urma Pariziana lui Zola, bestiala, senzuala, avida, naturalista. Vor urma și altele, dar toate prezentând, în ciuda sau din cauza diversității lor, singularitatea care le diseminează în lumea întreagă cu o certitudine atât de evidentă, încât arheologul Evans, descoperind pe o frescă din Cretă un profil insolit și un ochi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
reprezentând elocvent universul mental al timpului. Teatrul de la începutul Republicii a Treia se caracterizează prin căutarea formelor dramaturgice noi, refuzul efectului teatralității, a perfecționismului tehnic și a rupturii dintre literatura și dramaturgie. Doi creatori care au anumite interferente cu estetică naturalista sunt dramaturgul Henry Becques și regizorul André Antoine. În cele mai bune comedii "serioase" ale sale, Henry Becques (Leș Corbeaux, 1882 și La Parisienne, 1885) denunță tarele societăți burgheze, demonstrând că scena poate evocă, la fel de bine ca și românul lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
alte adaptări ale romanelor lui Zola cum ar fi L'Assomoir, 1879; Sapho, 1885; Germinie Lacerteux, 1888. 172 Două volume critice din 1881 rezumă concepția teatrală a lui Zola: Le Naturalisme au théâtre și Nos auteurs dramatiques, care anunță dramă naturalista ca spațiu scenic de experimentare eficace a datelor realului uman, social și cultural prin căutarea adevărului. Critică actuala comentează că acestor lucrări teoretice le lipsesc aplicațiile [Roger, ț.2, p.864]. Zola își propune să urmeze, în teatru la fel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a lui S.Mehedinți, V.Mihăilescu ș.a. Nu același lucru se poate spune despre unele discipline complet noi, introduse în planul de învățământ al geografiei ... între care ... în ceea ce mă privește ... studiul solului. Dacă pentru majoritatea celorlalte discipline geografice și naturaliste veneam la facultate cu un apreciabil fond aperceptiv, despre pedologie-pedogeografie nici nu auzisem. Cum la Secția de Geografie s-a introdus acest nou curs, pentru care a fost cooptat prof. N.Bucur de la Institutul Agronomic al Iașului, când s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
societății românești. Pe parcursul secolului al XIX-lea, mentalitatea claselor de mijloc, care influența puternic opinia și gustul public, Începuse să se detașeze de valorile și instituțiile Bisericii Ortodoxe. În artă și literatură s-au afirmat curente realiste și, mai târziu, naturaliste, care reflectau mișcările similare din Europa Occidentală 101. Cu siguranță, interesul pentru spiritualitatea religioasă a cunoscut o revitalizare la trecerea dintre secole, similară cu Încercările de a regăsi folclorul și motivele religioase răspândite și În unele cercuri moderniste din restul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Așa cum amintește în biografia lui, Cahan "făcea neîncetat propagandă printre noi pentru programul marxist și pentru realismul rus" (314). Mai mult, printr-o intuiție care anticipează aceste conexiuni biografice - în această postură nu numai de la scriitoarea realistă timpurie la cea naturalistă de mai târziu, și de jurnalistă literară narativă, dar și de la mamă la fiu - Rebecca Harding Davis, al cărei fiu, Richard, a devenit corespondent, jurnalist literar narativ și autor de romane istorice, a fost autoarea unui manifest timpuriu al realismului
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
măcar să mă întrebe cum e rochia mea. Oricum, nu-mi pasă, fiindcă arată trăsnet. Amândouă arătăm trăznet. Am fost fardate de același make-up artist nemaipomenit, și avem părul strâns la spate în cocuri măiestre. Fotograful ne-a făcut niște poze „naturaliste“, cu mine încheindu-i rochia lui Suze (ne-a pus s-o facem de trei ori, de mă dureau brațele când am terminat.) Iar acum Suze se îhmhâie și se aaahăie încercând să aleagă din vreo șase tiare ale familiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
6500; câinele la Stan Carr în Anglia, către ~ 750011. Rezultatele imediate ale cultivării gramineelor se vădesc în expansiunea populației și dezvoltarea comerțului, fenomene care caracterizează deja civilizația natufiană. Spre deosebire de schematismul geometric specific desenelor și picturilor mezoliticului european, arta natufienilor este naturalistă: s-au scos la lumina zilei mici sculpturi de animale și figurine umane, adesea în postură erotică 12. Simbolismul sexual al pilonilor sculptați în formă de falus este atât de "evident" că nu poți să te îndoiești de semnificația lor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de învățare; stimulează gândirea logică; sporește eficientă învățării(elevii învăța unii de la alții). INTELIGENTELE MULTIPLE Conform teoriei lui Haward Gardner,există și se manifestă 8 tipuri de inteligente: verbală/ lingvistică; vizuală/spațială; corporală/ kinestezica; logică/matematică; intrapersonala; interpersonala; muzicală/ritmica; naturalista. Gardner a observat că suntem tentați să-i numim “inteligenți” doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau matematică,iar pe ceilalti îi numim “talentați”.Gardner consideră aceste concepte “inteligente” și sugerează abordări care să fructifice fiecare tip
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
orizont lărgit, sincron, european - nu se spune, oare, că poezia, cea bună, cea Înaltă, rafinează gustul criticului?! -, au urmat zbaterile și luptele Românilor și pe care eu am numit-o mai mult sau mai puțin naturalistă, În siajul marii școlii naturaliste franceze sau ruse, un Turgheniev, cel din tinerețe, maestru al lui Sadoveanu, sau un Zola pentru Liviu Rebreanu. Dar „abaterile” mele de la acel interesant, original și „necesar” naturalism al prozei române, ilustrat mai ales prin cele patru romane citate mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pecepției se bazează pe experiența elevilor acumulată de-a lungul multor lecții, în timp ce datele observaționale se limitează, de obicei, la un număr mic de lecții. O altă abordare a clasei de elevi implică punerea în practică a tehnicilor de cercetare „naturaliste” și a studiilor de caz ilustrate de strălucitoarele descrieri ale cadrului clasei, găsite în cărți populare ca: Lui Sir..., cu dragoste, Sus pe scară, Moartea la o vârstă prematură și Treizecișișase de copii (v.Fraser, J. Barry, Classroom Environment, 1986
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
politic al vremii, așa-zisul realism-social. N. Velea, Fănuș Neagu, D.R. Popescu au fost, mai ales, pionii acestei „revolte estetice”, fapt ce le-a adus de timpuriu glorie literară, o dată cu primele culegeri de proză scurtă. În această vreme dominau romanele naturaliste de inspirație autohtonă, dar și sovietică, de la Sadoveanu la V.Em. Galan, în vogă fiind un tinerel ardelean, Titus Popovici, care, la 25 și la 28 de ani, publica două romane consistente, în care, mai ales în al doilea, Setea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982, 516-519; Baltazar, Evocări, 45-71, 210-215; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), 297-300; Călinescu, Ulysse, 62-66; Cioculescu, Aspecte, 320-328, 414-416; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 239-242, 361-362; Anna Gianbrunno, Un naturalista romeno: Liviu Rebreanu, Roma, 1937; Sebastian, Jurnal, 389-395; Munteano, Panorama, 227-232; Dan Petrașincu, Permanența operei lui Liviu Rebreanu, „România”, 1939, 275; G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Iași, 1939; Streinu, Pagini, II, 175-188, 412-437, III, 125-131, IV, 115-125; Ioan Ichim, Liviu Rebreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
face pacientul cu ceea ce spune terapeutul. Atunci când se formulează implicații psihologice este important de realizat faptul că terapeutul furnizează nu doar un stimul; ascultătorul crează aspectele hipnotice ale implicațiilor psihologice la nivel inconștient. Erickson a explicat că abordarea sa este naturalistă în sensul că observă foarte atent comportamentul natural al pacientului și utilizează continuu propriul său limbaj, vederile sale asupra lumii și resursele sale interioare pentru a-l ajuta să-și rezolve propriile probleme în propriul fel. Din această privință abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
non-verbal, prin trecerea a două degete peste pleoapele pacientului. Conform experienței mele această tehnică funcționează întotdeauna cu succes. Odată ce a fost stabilită închiderea ochilor, terapeutul poate continua cu întărirea eului sau o altă intervenție adecvată. Metode indirecte de inducție Metodele „naturaliste” (sau „tehnicile Ericksoniene”Ă sunt informale pentru că nu există o inducție aparentă, ca în procedurile mai formalizate și ritualizate care au fost descrise anterior. Erickson (1958aă definea abordările naturaliste ca: Acceptarea și utilizarea situației întâlnite fără încercarea psihologică de a
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
context familial. Istoricul cazului care urmează demonstrează multe abordări terapeutice sugerate de Weiss, Katzman și Wolchik (1985Ă. Abordarea globală adoptată este în mod esențial una pragmatică și integrativă cu paradigme psihodinamice, comportamentale și fenomenologice, împreună cu hipoza (atât „formală” cât și „naturalistă”Ă pentru a accelera procesul terapeutic. Abordările utilizate includ întărirea eului, gestionarea emoțiilor negative, antrenamentul asertivității, relaxarea, recadrarea, hipnoanaliza, stabilirea scopurilor și planificarea acțiunii, precum și gestionarea stresului. Ședința 1 Ambii părinți au fost invitați să fie de față la această
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]